Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

DNA a publicat raportul de activitate al L.C. Kovesi

Prezentul document prezinta activitatea pe care a desfasurat-o L.C. Kovesi pe perioada detinerii functiei de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie in perioada 15 mai 2013 – 05 iulie 2018.

In cadrul procedurilor de numire in functie in mai 2013 si de reinvestire in functie in luna mai 2016, Sectia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii a verificat si aprobat principalele masuri manageriale dispuse sau propuse prin proiectele de management, astfel ca acestea au fost implementate in cadrul activitatii manageriale si vor fi prezentate.


Obiectivele stabilite prin proiectele manageriale de procuror sef au fost indeplinite pana in acest moment.
Directia Nationala Anticoruptie a devenit in ultimii 5 ani o structura eficienta, pro activa si care isi indeplineste rolul institutional de a investiga cauze de coruptie la nivel inalt si mediu.


In cei 5 ani de mandat a crescut anual numarul rechizitoriilor, numarul inculpatilor trimisi in judecata, numarul demnitarilor investigati si a crescut valoarea masurilor asiguratorii dispuse.

Exclusiv - beneficiati acum de Oferta Speciala de mai jos:
Controalele fiscului Inspectia fiscala si controlul antifrauda


Cum castigi razboiul cu Fiscul Tot ce trebuie sa stii despre inspectia fiscala si controlul DGAF pentru a fi protejat impotriva abuzurilor Tactici si strategii pentru izbanda sigura asupra inamicului venit in control Stii sa te aperi Stii cum sa scapi fara amenda Descopera acum “arma” care te ajuta sa lupti eficient impotriva...

Oferta Speciala
valabila 48h

In ultimii 5 ani DNA a trimis in judecata 68 demnitari: 14 ministri si fosti ministri, 39 deputati, 14 sentori si 1 membru al Parlamentului European.


Dintre acestia au fost condamnati definitiv 37, dupa cum urmeaza: 9 ministri si fosti ministri, 21 deputati, 6 senatori si 1 membru al Parlamentului European.


In aceeasi perioada de timp valoarea masurilor asiguratorii institutite de DNA a fost de peste 2 miliarde Euro.


Procentul de achitari s-a mentinut la 10% fiind sub media europeana. Acest procent dovedeste ca am fost preocupati in mod permanent de respectarea drepturilor fundamentale ale persoanelor si de respectarea garantiilor procesuale, aplicand legea in mod egal.


Castigarea increderii publice s-a realizat prin faptul ca Directia Nationala Anticoruptie a aplicat legea in mod egal, nu a avut si nu are retineri in a atinge varful piramidei retelelor de coruptie, indiferent de apartenenta politica sau calitatea oficiala a persoanelor cercetate si indiferent de averea detinuta de acestia.


Directia Nationala Anticoruptie a devenit un model in lupta anticoruptie pentru mai multe tari din regiune.
In Raportul anticoruptie al Uniunii Europene publicat in 2014, DNA este prezentata drept unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul Uniunii Europene.


CUPRINS

CAPITOLUL I Managementul organizational
I.1. Masuri organizatorice
I.2. Masuri de natura functionala
I.2.1. Monitorizarea activitatii curente de catre procurorii cu functii de conducere
I.2.2. Cresterea rigorii in activitatea de urmarire penala si a calitatii actelor intocmite in dosarele penale
I.2.3. Eficientizarea activitatii si cresterea calitatii in participarea procurorilor in sedintele de judecata

CAPITOLUL II Reflectarea in dinamica activitatii. Efecte cuantificabile

CAPITOLUL III Masuri dispuse privind comunicarea cu mass media si cresterea transparentei in activitate

CAPITOLUL IV Conectarea la mediul international juridic
IV.1.Activitati in legatura cu MCV si strategiile nationale anticoruptie
IV.2. Participarea la activitati internationale anticoruptie
IV.3. Activitatea in domeniul cooperarii judiciare internationale

CAPITOLUL V Contributia la optimizarea cadrului legislativ

CAPITOLUL VI Demersuri pentru apararea independentei procurorului

CAPITOLUL VII Masuri pentru implementarea strategiilor nationale

CAPITOLUL VIII Distinctii si premii

 

Capitolul I - Managementul organizational


Principalele obiective propuse si aprobate de Sectia de Procurori a Consiliului Superior al Magistraturii cu ocazia investirii in functie in mai 2013, au vizat:
• organizarea activitatii institutiei pe criterii de eficienta;
• cresterea calitatii si a finalitatii judiciare;
• demersurile menite sa sustina indeplinirea, de catre Romania, a obligatiilor asumate in plan comunitar in ceea ce priveste reforma sistemului judiciar si lupta impotriva coruptiei;
• masurile pentru cresterea transparentei si imbunatatirea comunicarii cu publicul, societatea civila si mass media.
Principalele obiective asumate la reinvestirea mandatului de procuror sef al Directiei Nationale Anticoruptie si aprobate de Sectia pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii au vizat:
• asigurarea continuitatii si eficientei activitatii;
• cresterea calitatii in activitatea de urmarire penala;
• sustinerea activa si profesionista a cauzelor in fata instantei de judecata;
• recuperarea prejudiciilor si confiscarea extinsa;
• indeplinirea masurilor stabilite de Comisia Europeana in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare a progreselor Romaniei;
• identificarea solutiilor de practica judiciara si unificarea procedurilor in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie;
• identificarea impedimentelor de natura legislativa si formularea de propuneri pentru solutionarea acestora.
In cele ce urmeaza vor fi descrise masurile care au fost dispuse pentru realizarea obiectivelor propuse, modul in care aceste masuri au fost implementate si rezultatele cuantificabile care demonstreaza indeplinirea obiectivelor.

I.1. Masuri organizatorice
Masurile organizatorice au constat in principal in reorganizarea si eficientizarea activitatii Directiei Nationale Anticoruptie.
Aceste masuri au presupus redistribuirea de posturi vacante la structurile mai incarcate in functie de volumul de munca si gradul de incarcare al procurorilor cu dosare. In acest fel s-a reusit suplimentarea numarului de procurori si politisti la structurile cu cea mai mare incarcatura de dosare pe procurori.
Totodata, au fost efectuate demersuri pentru marirea schemelor de personal si ocuparea ulterioara a acestora.
A fost monitorizata in mod permanent situatia posturilor raportat la volumul de munca, fiind efectuate modificari in structura de personal atunci cand au existat structuri cu un volum de munca mai mare.
In perioada exercitarii mandatului de procuror sef schema de personal a fost majorata cu:
- 50 posturi procurori1;
- 90 de posturi de ofiteri si agenti de politie judiciara2;
- 10 posturi specialisti3;
- 25 posturi de specialist antifrauda4;
- 10 posturi grefieri5.
• Evaluarile anuale efectuate au relevat faptul ca s-a impus o suplimentare a schemelor de personal din cauza cresterii constante a volumului de activitate al directiei in ultimii 4 ani.
• Mai mult, declararea neconstitutionala a unor dispozitii din Codul de procedura penala6 a determinat cresterea volumului de activitate atat in faza de urmarire penala, cat si in faza judecatii.
Aceste masuri privind schema de personal au avut in vedere eficientizarea activitatii si organizarea structurilor interne raportat la prioritatile stabilite in activitate.
Prin reorganizarea dispusa in anul 2014 au fost realizate o serie de masuri care au dus la cresterea eficientei si calitatii activitatii pana in prezent:
• desfiintarea unor birouri si redistribuirea posturilor la structura centrala, precum si redistribuirea unor posturi de la structurile neoperative la cele operative; astfel s-a majorat schema de personal la structura centrala cu 10 posturi de procuror, 12 posturi de politisti si 1 post de specialist; aceasta masura a avut ca rezultat scaderea incarcaturii de dosare pe fiecare procuror si asigurarea ritmicitatii si operativitatii in solutionarea cauzelor in cele doua sectii operative ale structurii centrale;
• infiintarea in cadrul Sectiei de combatere a infractiunilor conexe infractiunilor de coruptie a doua birouri: Biroul de combatere a infractiunilor comise in legatura cu achizitiile publice in subordinea Serviciului pentru efectuarea urmarii penale in cauze privind infractiuni asimilate infractiunilor de coruptie si Biroul de combatere a infractiunilor care aduc prejudicii bugetului public in subordinea Serviciului de combatere a macrocriminalitatii economico – financiare; aceasta masura a avut ca efect cresterea eficientei in activitatea de urmarire penala mai ales in domeniile prioritare stabilite anual in raportul de activitate ( programul de activitate);
• mutarea Serviciului Specialisti din subordinea Sectiei Judiciare penale a permis ca acest serviciu sa fie coordonat si controlat de un procuror sef adjunct ceea ce a permis o verificare riguroasa a modului in care specialistii isi desfasoara activitatea si din perspectiva activitatii care vizeaza faza de urmarire penala. A fost asigurata in acest fel o repartizare judicioasa a ordonantelor emise de procurori in functie de gradul de incarcare al specialistilor, de specializarea acestora, precum si de prioritatile in solutionarea cauzelor vechi.
Urmare a acestei reorganizari un numar de 10 posturi de procuror, 12 posturi de politisti si 1 post de specialist au fost redistribuite de la structurile teritoriale la sectiile din structura centrala care se confruntau cu cel mai mare deficit de personal raportat la volumul de munca.
Cele 50 de posturi de procurori obtinute in plus au fost repartizate structurilor teritoriale si sectiilor din cadrul structurii centrale, ceea ce a dus la o echilibrare a volumului de munca, cresterea eficientei si a operativitatii.
Intrucat schema de personal s-a majorat cu 25 de specialisti, a fost infiintat Compartimentul specialisti antifrauda in cadrul Serviciului specialisti.
In vederea recuperarii eficiente a pagubelor produse prin comiterea de infractiuni si folosirea institutiei confiscarii extinse, la data de 1 septembrie 2015 a fost operationalizat Compartimentul de investigatii financiare in care functioneaza 5 ofiteri de politie specializati in investigatii financiare, iar la serviciile teritoriale exista cate un ofiter cu atributii in identificarea si sechestrarea bunurilor.
Ratiunea infiintarii acestui compartiment a fost cresterea gradului de recuperare a sumelor pentru care se dispune confiscarea extinsa, confiscarea speciala si repararea prejudiciului, prioritati stabilite atat in proiectul managerial, in rapoartele de activitate ale directiei dar si in Strategia Nationala Anticoruptie.
Activitatea compartimentului vizeaza in special efectuarea investigatiilor financiare in cauzele complexe, pe baza solicitarii procurorilor care efectueaza urmarirea penala in aceste cauze, pentru a stabili daca sunt indeplinite conditiile prevazute de lege pentru a solicita confiscarea extinsa.
Eficienta infiintarii si operationalizarii acestui compartiment, precum si stabilirea ca prioritate a recuperarii prejudiciilor si aplicarea confiscarii extinse se reflecta in datele statistice ale anului 2016, cand au fost instituite masuri asiguratorii de 667 milioane euro, fiind cea mai mare valoare a masurilor asiguratorii dispuse de la infiintarea institutiei.

In vederea eficientizarii activitatii judiciare la nivelul Directiei Nationale Anticoruptie a fost reorganizata Sectia judiciara penala si majorata schema de personal fiind in prezent prevazute 29 de posturi.
Avand in vedere cresterea volumului de activitate a procurorilor Sectiei judiciare penale ca urmare a modificarilor legislative, cresterea numarului de trimiteri in judecata in fiecare an, necesitatea coordonarii mai eficiente a activitatii, precum si exigenta respectarii principiului specializarii procurorului si a principiului continuitatii, in cadrul Sectiei judiciare penale au fost infiintate 3 servicii si un birou:
- Serviciul de reprezentare la Inalta Curte de Casatie si Justitie I ;
- Serviciul de reprezentare la Inalta Curte de Casatie si Justitie II;
- Serviciul de reprezentare la alte instante;
- Biroul de reprezentare la alte instante.
Aceasta reorganizare a facut posibila asigurarea continuitatii participarii in sedintele de judecata ale procurorului de sedinta, precum si o mai buna si eficienta asigurare a pregatirii sedintelor de judecata de catre procurorii care desfasoara activitatea judiciara.
Totodata, in sedintele de analiza saptamanale s-au discutat problemele de practica judiciara la fiecare dintre instante, ceea ce a permis o cunoastere mai profunda si clara a practicii judiciare in cauzele in care se judeca la fond sau in apel.
Aceasta organizare a permis si procurorilor cu functii de conducere sa evalueze saptamanal modul in care procurorii pregatesc sedintele de judecata. De asemenea, a permis o mai buna planificare, pe criterii obiective a sedintelor de judecata la nivelul fiecarei instante ceea ce a avut ca efect imediat o mai buna cunoastere a cauzelor, cresterea calitatii concluziilor scrise sau a sau motivarile de apeluri, precum si posibilitatea de a unifica procedura in interiorul directiei.
In implementarea acestor masuri de reorganizare, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat in mod operativ si complet propunerile/modificarile la structura de personal a Directiei Nationale Anticoruptie.


I.2. Masuri de natura functionala


Principalele masuri de natura functionala dispuse pentru buna organizare si functionare a directiei au fost dispuse prin rapoartele de activitate intocmite anual in care au fost stabilite masuri, termene de implementare si persoanele responsabile. S-a monitorizat permanent implementarea acestor masuri si modul in care s-au respectat obiectivele fixate.
Pe baza analizelor datelor statistice si a masurilor stabilite in Strategia Nationala Anticoruptie, au fost stabilite prioritatile Directiei Nationale Anticoruptie7.
Aceste prioritati au vizat in principal combaterea unor categorii de infractiuni cu grad ridicat de incidenta si periculozitate sociala, precum si alte masuri pentru optimizarea activitatii:
• combaterea coruptiei in administratia publica locala si centrala,
• combaterea coruptiei in achizitii publice si retrocedari,
• combaterea fraudei in utilizarea fondurilor din bugetul national si european,
• instituirea masurilor asiguratorii si aplicarea confiscarii extinse,
• solutionarea cu operativitate a cauzelor;
• unificarea practicii in interiorul Directiei Nationale Anticoruptie;
• aprofundarea unor instrumente internationale si bune practici, prin accesarea de programe cu finantare U.E. pentru realizarea unor actiuni comune cu parteneri institutionali;
•conectarea permanenta la mediul international juridic in domeniul combaterii coruptiei.

Principalele masuri manageriale dispuse pentru realizarea atributiilor au vizat:
• monitorizarea activitatii curente de catre procurorii cu functii de conducere;
• cresterea rigorii in activitatea de urmarire penala si imbunatatirea calitatii actelor intocmite in dosarele penale;
• eficientizarea activitatii si cresterea calitatii in participarea procurorilor in sedintele de judecata;

 

I.2.1. Monitorizarea activitatii curente de catre procurorii cu functii de conducere

• S-au dispus controale operative sau tematice care au vizat:
• modul de inregistrare a sesizarilor si circuitul actelor de urmarire penala;
• verificarea cauzelor aflate in lucru la procuror mai vechi de 1 an de la data sesizarii;
• verificarea dosarelor in care s-a inceput urmarirea penala de mai mult de 1 an de zile si nu au fost solutionate;
• verificarea cauzelor aflate in lucru la procuror in care s-au dispus masuri preventive;
• verificarea cauzelor aflate in lucru la procuror avand ca obiect sesizari ale Curtii de Conturi a Romaniei;
• verificarea modului in care sunt respectate dispozitiile codului de procedura penala privind administrarea probelor (art.97 - 191);
• alte controale punctuale (cu privire la aspecte aparute in articole de presa).
In urma intocmirii de catre procurorii sefi adjuncti/procurorii sefi sectie a informarilor privind cele constatate s-au dispus masuri de solutionare cu celeritate a cauzelor, s-au fixat termene de solutionare, s-au dispus masuri de monitorizare a acestor cauze si s-a dispus de catre procurorul sef reluarea controalelor dupa 6 luni si monitorizarea permanenta a acestor cauze.
Totodata, problemele identificate in urma acestor controale au fost prelucrate cu toti procurorii sefi de structuri ai directiei si cu procurorii cu functii de executie la sedintele organizate de conducerea directiei.

 

I.2.2. Cresterea rigorii in activitatea de urmarire penala si imbunatatirea calitatii actelor intocmite in dosarele penale
Masurile privind cresterea calitatii in activitatea de urmarire penala au vizat verificarile de legalitate prevazute de lege si diseminarea unor note de studiu sau solutii de practica judiciara, mai ales in ceea ce priveste aplicarea dispozitiilor noilor coduri.
Au fost efectuate sedinte saptamanale de analiza a solutiilor dispuse de instantele de judecata in vederea identificarii practicii judiciare relevante in domeniul investigatiilor de coruptie sau conexe faptelor de coruptie.
S-a dispus analiza solutiilor pronuntate in dosarele intocmite de structurile teritoriale in sedinte de analiza saptamanala a solutiilor, pentru a cunoaste in acest fel toata practica nationala a instantelor de judecata pe cauzele directiei.
Au fost prelucrate si transmise tuturor procurorilor, in mod regulat, solutiile de practica judiciara discutate in cadrul sedintelor saptamanale de analiza a solutiilor.
Totodata, au fost analizate solutiile dispuse in cauzele care au avut ca finalitate incheierea unor acorduri de recunoastere a vinovatiei pentru a putea stabili criterii legale si predictibile pentru procurorii de la urmarire penala in aplicarea acestor dispozitii, dar si pentru unificarea practicii in interiorul Directiei Nationale Anticoruptie.
A fost creata o aplicatie electronica interna in care au fost inclusi toti procurorii directiei ceea ce a permis un dialog inter activ intre procurori, diseminarea tuturor solutiilor de practica relevante, precum si a problemelor discutate in cadrul sedintelor de analiza a solutiilor.
Au fost diseminate saptamanal procurorilor anchetatori modalitatea de rezolvare a exceptiilor invocate in faza de judecata pentru a preveni eventuale vicii de procedura, precum si solutii de practica judiciara ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie sau ale celorlalte instante pentru a putea fi unificata practica judiciara in cazurile investigate de directie.
Mai mult, s-au emis ordine sau s-au aprobat si trimis note/informari catre toate structurile Directiei Nationale Anticoruptie atunci cand au fost identificate situatii de practica neunitara in cadrul directiei.
S-au facut analize periodice ale solutiilor de restituire sau achitare care au fost prezentate procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie in vederea imbunatatirii activitatii, acestea fiind discutate in cadrul sedintelor organizate cu procurorii sefi si procurorii cu functii de executie.
Pentru cunoasterea in timp real a cauzelor aflate in lucru si pentru unificarea practicii in interiorul Directiei Nationale Anticoruptie a fost constituita o biblioteca virtuala si baze de date in cadrul retelei interne a Directiei Nationale Anticoruptie (Intranet) care permite cunoasterea cauzelor in lucru la procurori in timp real, unificarea practicilor in cadrul directiei, precum si cresterea calitatii activitatii.
Astfel:
• s-a creat un director in reteaua interna a Directiei Nationale Anticoruptie in care se gasesc modele pentru principalele acte procesuale efectuate in cursul urmaririi penale, personalizate pentru activitatea directiei pentru a fi folosite de catre procurori;
• a fost creata aplicatia de ”Rechizitorii” – este o aplicatie web care permite introducerea rechizitoriilor si a acordurilor de recunoastere a vinovatiei in format PDF. Aplicatia contribuie la studierea tuturor rechizitoriilor directiei in functie de obiectul faptei investigate si la unificarea criteriilor obiective pe baza carora se incheie acordurile de recunoastere a vinovatiei si unificarea practicii in interiorul directiei;
• a fost creata aplicatia ”Lucrari si dosare privind infractiuni impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene” – este o aplicatie web in care se incarca date referitoare la dosare si lucrari privind infractiunile impotriva intereselor financiare ale Uniunii Europene;
• a fost dezvoltata aplicatia ”Dosare penale DNA” – este o aplicatie care functioneaza si a fost constituita in baza art. 3 lit. f din OUG 43/2002 privind Directia Nationala Anticoruptie. Aplicatia permite introducerea, actualizarea datelor privind dosarele penale de la data inregistrarii acestora pana la solutionarea lor. Totodata aplicatia permite generarea datelor necesare completarii formularelor statistice semestriale. Aplicatia asigura o evidenta actualizata in permanenta a datelor privind dosarele de urmarire penala;
• a fost creata in 2016 aplicatia ”Dosare Penale DNA - Achizitii publice” si contine dosare penale privind fraude in achizitii publice cu date despre dosarele inregistratesi solutionate in materia achizitiilor publice;
• s-a implementat in anul 2016 aplicatia Sectiei Judiciare Penale „Hotarari definitive DNA” si contine date necesare efectuarii de statistici privind hotararile definitive pronuntate in instanta;
• s-a implementat in anul 2017 aplicatia Sectiei Judiciare Penale „Hotarari nedefinitive DNA” si contine date necesare efectuarii de statistici privind hotararile nedefinitive pronuntate in instanta;
• s-a proiectat in anul 2016 si s-a implementat in 2017 aplicatia Sectiei Judiciare Penale „Cauze pe rolul instantelor” care este destinata constituirii unei evidente privind dosarele DNA aflate pe rolul instantelor de judecata.
• s-a implementat aplicatia SAE – Sistem de arhivare electronica a documentelor privind dosare penale solutionate si lucrari de judiciar;
• s-a actualizat permanent aplicatia Eurolex pentru consultarea legislatiei si jurisprudentei nationale si comunitare.
Totodata, sunt disponibile in biblioteca virtuala documente necesare pentru imbunatatirea calitatii activitatii sau pregatirea profesionala:
- circulare interne privind difuzarea diferitelor ordine cu caracter normativ de interes general in cadrul directiei;
- decizii ale Curtii Constitutionale;
- lucrari cu caracter juridic elaborate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si alte institutii;
- analize si studii elaborate de Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, Directia Nationala Anticoruptie, Ministerul Justitiei, Consiliul Superior al Magistraturii,
- recursuri in interesul legii in materie penala si civila si Index titluri de carti existente in Biblioteca DNA;
- ghiduri si proceduri privind asistenta judiciara internationala;
- legislatia anticoruptie din Romania in limbi straine;
- legislatie straina anticoruptie in limba romana;
- rapoarte intocmite de reprezentantii DNA cu ocazia participarii la evenimente in strainatate;
- rapoarte si documentatie utile activitatii de urmarire penala

 

I.2.3. Eficientizarea activitatii si cresterea calitatii in participarea procurorilor in sedintele de judecata

Ca urmare a cresterii consistente a numarului de rechizitorii, dar si a intrarii in vigoare a noilor coduri si a pronuntarii unor decizii de neconstitutionalitate a unor dispozitii din noul Cod de procedura penala, activitatea in sectorul judiciar s-a intensificat considerabil. De exemplu, Decizia Curtii Constitutionale nr. 641 din 11 noiembrie 2014 cu privire la caracterul public si oralitatea procedurii desfasurate in camera preliminara a determinat cresterea semnificativa, cu peste 40%, a numarului de participari in sedintele de judecata pentru procurorii din cadrul Sectiei judiciare penale dupa publicarea deciziei in Monitorul Oficial.
A fost reorganizat modul de desemnare si planificare al procurorilor din cadrul Directiei Nationale Anticoruptie in vederea participarii la sedintele de judecata si s-a avut in vedere regula planificarii procurorilor in functie de principiul repartizarii echilibrate a cauzelor in raport de complexitatea acestora si respectarea principiului continuitatii in cauzele deduse judecatii.
Totodata, s-a majorat si schema de personal a Sectiei judiciare penala la un numar de 29 de procurori, iar activitatea sectiei a fost reorganizata in functie de volumul si numarul sedintelor de judecata ale instantelor.
Astfel, procurorii din structura centrala au fost repartizati pe servicii/birouri in functie de instantele de judecata la care participa: Inalta Curte de Casatie si Justitie, curtile de apel si tribunale.
In acest fel, s-a asigurat:
• respectarea principiului continuitatii;
• insusirea mai eficienta a practicii judiciare a instantelor de judecata;
• o mai buna si temeinica pregatire a sedintelor de judecata;
• monitorizarea permanenta a cursului dosarului in faza de judecata pentru a putea exista un dialog permanent cu procurorul de caz;
• posibilitatea pregatirii unor cereri scrise privind administrarea probelor si verificarea dispozitiilor instantelor dispuse prin fiecare incheiere;
• posibilitatea de a pregati concluzii scrise in fiecare cauza aflata pe rolul instantelor.

Au fost efectuate sedinte saptamanale de analiza a solutiilor in prezenta procurorului sef al directiei in urma carora au fost identificate solutii de practica judiciara ce au fost diseminate procurorilor de urmarire penala, precum si diferite probleme de aplicare neunitara a legii in cadrul structurilor directiei.
S-a dispus transmiterea in format electronic a tuturor solutiilor definitive discutate in sedintele de analiza a solutiilor instantelor de judecata catre toti procurorii directiei pentru a putea fi folosite ca repere jurisprudentiale in activitate.


CAPITOLUL II - Reflectarea in dinamica activitatii. Efecte cuantificabile


Conturarea acestor masuri si evolutiile din ultimii doi ani demonstreaza o transformare radicala a activitatii procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie, o schimbare de esenta spre pro-activitate, eficienta si fermitate, abordare a carei implementare a fost apreciata in mod constant si in evaluarile expertilor europeni.
Orientarea activitatii prin perspectiva prioritatilor stabilite si prin masurile organizatorice si functionale dispuse a determinat o crestere semnificativa si constanta a numarului de inculpati trimisi in judecata, precum si a celor condamnati pentru infractiuni de coruptie.
Datele statistice releva ca parametrii de eficienta in activitatea de urmarire penala desfasurata de Directia Nationala Anticoruptie s-au imbunatatit considerabil de la preluarea mandatului in anul 2013 si pana in prezent.
Pentru a evidentia in mod sintetic si clar aceste cresteri ale indicatorilor de cantitate si calitate voi efectua o analiza comparativa a datelor statistice.
Numarul rechizitoriilor a crescut in fiecare an8. Spre exemplu, in anul 2016 a fost o crestere a numarului de rechizitorii cu 72 % fata de 2012.

Numarul inculpatilor trimisi in judecata a crescut in fiecare an.

Masurile privind operationalizarea Compartimentului de investigatii financiare si stabilirea ca prioritate in activitate in fiecare an a recuperarii prejudiciilor si aplicarii confiscarii extinse au dus la instituirea unor masuri asiguratorii din ce in ce mai mari.
In ultimii 5 ani valoarea masurilor asiguratorii institutite de DNA a fost de peste 2 miliarde Euro. Spre exemplu, in anul 2016 s-au instituit masuri asiguratorii de peste jumatate de miliard de euro, cea mai mare valoare de la infiintarea institutiei. Tot in anul 2016, Directia Nationala Anticoruptie a reusit sa instituie masura sechestrului cu privire la doua proprietati situate in Saint Tropez – Franta pana la concurenta sumei de 5.066.300 EURO. Totodata, s-a instituit masura sechestrului si cu privire la doua imobile situate in Barcelona pana la concurenta sumei de 534 310 EURO. Au fost formulate si solicitari de instituire a sechestrului in Cipru, Elvetia si Germania pana la concurenta sumei de 7.816.485 RON, echivalentul a 1.737.417 Euro.

Masurile dispuse au dus la mentinerea procentului de achitari fata de anul 2012, fiind in ultimii ani de aproximativ 10%.

Aceste date arata eficienta si independenta cu care s-a actionat, iar investigarea cauzelor de coruptie la nivel inalt a fost obiectiva, indiferent de functia administrativa sau politica detinuta de persoana vizata.
Este relevant de amintit ca anchetele Directiei Nationale Anticoruptie au vizat domenii diversificate, cum ar fi retrocedari ilegale ale proprietatilor, fraude in achizitii publice in administratia publica, in sanatate, educatie, infrastructura, fapte de coruptie in legatura cu procesul legislativ sau fraude cu fonduri europene.
Unele anchete au impiedicat producerea unor prejudicii importante bugetului de stat.
Intr-un singur dosar, interventia procurorilor DNA a prevenit producerea unui prejudiciu de peste 105 milioane euro, suma ce reprezinta de 5 ori bugetul DNA9. In alt dosar, interventia procurorilor DNA a blocat retrocedarea ilegala a unor terenuri evitandu-se prejudicierea statului cu suma de peste 300.000.000 euro10. In alt dosar, privind o companie cu capital majoritar de stat, interventia procurorilor DNA a preintampinat producerea unui prejudiciu de peste 175 milioane de lei, aproape dublul intregului buget al DNA11.


CAPITOLUL III - Masuri dispuse privind comunicarea cu mass media si cresterea transparentei in activitate


Respectarea exigentelor de transparenta a fost un obiectiv prioritar al activitatii de comunicare publica desfasurata, fiind dispuse masuri organizatorice referitoare la cresterea transparentei in activitatea structurii centrale a directiei, liberul acces la informatii de interes public (Legea nr.544/2001).
Investigatiile penale desfasurate de catre Directia Nationala Anticoruptie au atras in mod constant atentia opiniei publice. Dosarele avand ca obiect fapte de coruptie la nivel inalt au determinat un interes major din partea reprezentantilor din mass media din Romania, dar si a celor din strainatate, in special din spatiul Uniunii Europene.
Directia Nationala Anticoruptie a raspuns acestui interes public prin asigurarea unei informari prompte si corecte, bazata pe o practica de comunicare consolidata in timp. Respectarea principiului transparentei, al predictibilitatii si al informarii nediscriminatorii au ramas obiective prioritare ale activitatii de comunicare desfasurate de institutie.
Comunicarea publica a DNA este adaptata caracteristicilor activitatilor de urmarire penala care impun limite determinate de respectarea drepturilor fundamentale recunoscute de legislatia interna si internationala (prezumtia de nevinovatie, protectia vietii private, asigurarea bunei desfasurari a urmaririi penale).
Site-ul institutiei www.pna.ro disponibil in limba romana si engleza, a reprezentat modalitatea prin care opinia publica a fost informata, in mod direct, asupra rezultatelor investigatiilor desfasurate de Directia Nationala Anticoruptie si ofera acces public la date precum:
• comunicate presa pentru dosare aflate in curs de urmarire penala sau finalizate;
• comunicate privind condamnari definitive in dosarele directiei;
• comunicate privind hotarari penale definitive in cauze de coruptie;
• date statistice anuale precum si evenimente de cooperare internationala.

Au fost emise comunicate oficiale (unele traduse in limba engleza) precum si raspunsuri la solicitarile formulate in baza Legii nr. 544/2001 privind liberul acces la informatiile de interes public.

Au fost dispuse si alte masuri pentru cresterea transparentei in activitate prin:
• organizarea de vizite de studiu si prezentari auditorilor de justitie de la Institutul National al Magistraturii, stagiarilor din Programul de Intership al Guvernului Romaniei, studentilor de la diverse facultati sau elevi de liceu pentru practica sau prezentari. In cadrul acestor sesiuni auditorii de justitie, studentii si elevii au beneficiat de activitati de prezentare a institutiei, studii de caz, elemente de comunicare publica si prezentare a activitatii judiciare. Au fost efectuate si vizite la licee din Bucuresti in cadrul programului pilot ”Educatie pentru justitie si democratie”.
• participarea la efectuarea de studii sau analize prin aprobarea organizarii unor sesiuni de interviuri sau discutii cu procurorii DNA. In acest sens exemplificam participarea pentru derularea unui demers sistematic de analiza a activitatii Directiei Nationale Anticoruptie in urma caruia s-a intocmit Indexul Sustenabilitatii DNA in anul 2014 si 2015 de catre Centrul Roman de Politici Europene. In acelasi sens, in 2017 s-a colaborat cu Asociatia Scolilor de asistenta sociala din Romania pentru contributii cadrul proiectului Towards Pre Trial Detention pentru elaborarea unei analize privind diferitele practici din unele jurisdictii din Europa in domeniul aplicarii arestului preventiv si a alternativelor la acesta;
• a fost organizata anual ”Ziua portilor deschise, prin vizite ale unor studenti sau elevi la sediul directiei;
• participarea procurorilor directiei la seminarii si conferinte interne si internationale unde au prezentat rezultatele activitatii directiei sau cazuri instrumentate de procurorii Directiei Nationale Anticoruptie.


CAPITOLUL IV - Conectarea la mediul international juridic

Directia Nationala Anticoruptie este considerata un model de bune practici la nivel european, datorita rezultatelor obtinute in ultimii ani, precum si datorita evaluarilor pozitive ale institutiilor europene12.
Directia Nationala Anticoruptie este considerata un model de bune practici la nivel european, datorita rezultatelor obtinute in ultimii ani, precum si datorita evaluarilor pozitive ale institutiilor europene. Acest standard demonstreaza ca este o institutie matura si isi indeplineste rolul independent de provocarile de moment.
Pentru realizarea rolului si misiunii specifice ale Directiei Nationale Anticoruptie in plan international s-a urmarit indeplinirea urmatoarelor directii principale de actiune:
• crearea conditiilor necesare desfasurarii in bune conditii a activitatilor de asistenta judiciara internationala si dezvoltarea relatiilor de cooperare cu institutii similare din alte state;
• urmarirea modului de indeplinire a angajamentelor si masurilor luate de Directia Nationala Anticoruptie in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare a progreselor obtinute de Romania;
• continuarea activitatii desfasurate de DNA in cadrul grupurilor si retelelor internationale ale autoritatilor anticoruptie;
• desfasurarea activitatilor de asistenta judiciara internationala;
• implicarea DNA in activitati de evaluare si monitorizare a implementarii standardelor internationale in materia luptei impotriva coruptiei in alte tari, activitati desfasurate la nivelul unor organizatii europene si internationale;
•implicarea DNA in activitatile desfasurate de retelele internationale ale autoritatilor anticoruptie din care face parte si Directia Nationala Anticoruptie;
• implementarea si monitorizarea proiectelor cu finantare europeana, al caror beneficiar direct este Directia Nationala Anticoruptie;
• desfasurarea activitatilor de training specializat pentru personalul Directiei Nationale Anticoruptie, in parteneriat cu alte organizatii;
• oferirea de asistenta tehnica si training anticoruptie procurorilor din alte state.


IV.1. Activitati in legatura cu MCV si strategiile nationale anticoruptie


S-a urmarit implementarea de catre Directia Nationala Anticoruptie a masurilor ce i-au revenit in continuare in cadrul Conditionalitatii 3 a deciziei Comisiei Europene privind stabilirea unui mecanism de cooperare si verificare a progreselor Romaniei, respectiv „Continuarea progreselor deja inregistrate in procesul de investigare cu impartialitate a faptelor de mare coruptie”.
In acest sens, s-a participat la toate reuniunile cu expertii UE in cadrul misiunilor MCV avand ca tema progresele realizate de Romania in cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare si au fost redactate periodic rapoarte de progres privind masurile luate de Directia Nationala Anticoruptie in vederea indeplinirii recomandarilor Comisiei Europene, care au fost comunicate Comisiei, prin intermediul Ministerului Justitiei13.
Ca si in anii precedenti, pentru a aduce la indeplinire angajamentele luate in cadrul mecanismului de cooperare si verificare, in ceea ce priveste competentele sale, conducerea Directiei Nationale Anticoruptie a urmarit indeaproape si in cursul anului 2016 mentinerea si cresterea standardelor calitative si cantitative ale activitatii personalului operativ al directiei, efectuarea cu celeritate si profesionalism a urmaririi penale in cauzele de mare coruptie si aducerea la indeplinire a competentelor procurorului in faza de judecata. Masurile luate de Directia Nationala Anticoruptie in acest context au fost descrise in capitolul anterior.
In plus, au fost dispuse si urmatoarele masuri complementare:
• formularea de propuneri de modificare a pachetului de legi privind sistemul judiciar, de modificare a Codului Penal si a celui de Procedura Penala ca urmare a adoptarii de catre Curtea Constitutionala a unor decizii de neconstitutionalitate;
• transmiterea acestor propuneri catre Ministerul Justitiei si CSM;
• participarea la grupul de lucru constituit de Ministerul Justitiei pentru elaborarea regulamentului si procedurilor operationale ale nou infiintatei Agentiei Nationale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate;
• participarea regulata a Directiei Nationale Anticoruptie la activitatile grupurilor si retelelor internationale ale autoritatilor anticoruptie.

Eficienta activitatii desfasurate de Directia Nationala Anticoruptie in perioada mai 2013– iulie 2018, precum si stabilitatea sa din punct de vedere legislativ si institutional, au fost monitorizate de expertii Comisiei Europene, conform cadrului asigurat de Mecanismul de Verificare si Cooperare, iar acest lucru s-a reflectat in rapoartele publicate in fiecare an, dupa cum urmeaza:
• Raportul al Comisiei catre parlamentul European si Consiliu din data de 27 ianuarie 2016 privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare14;
„Bilantul de activitate al institutiilor implicate in combaterea coruptiei la nivel inalt este in continuare solid, incluzand cu regularitate puneri sub acuzare si solutionari ale unor cazuri care vizeaza politicieni de marca si functionari publici de nivel inalt. Directia Nationala Anticoruptie (DNA) a raportat o crestere a numarului de sesizari din partea populatiei: acest lucru pare sa reflecte increderea publicului in institutie, care este evidentiata si de sondajele de opinie.(..) In cursul anului 2015, DNA a trimis in judecata peste 1 250 de inculpati, printre acestia numarandu-se prim-ministrul, fosti ministri, parlamentari, primari, presedinti ai Consiliilor judetene, judecatori, procurori si o gama larga de inalti functionari.
De asemenea, DNA si-a intensificat masurile intermediare de inghetare a averilor in aceste cazuri, cuantumul averilor inghetate fiind de 452 de milioane EUR.(..).
Rezultatele obtinute de principalele institutii judiciare si de integritate in ceea ce priveste combaterea coruptiei la nivel inalt sunt in continuare impresionante.”

• Raportul al Comisiei catre parlamentul European si Consiliu din data de 25 ianuarie 2017 privind progresele inregistrate de Romania in cadrul mecanismului de cooperare si de verificare15 ;
”Rapoartele MCV au putut reflecta de-a lungul anilor un bilant cu un caracter pozitiv in crestere constanta in ceea ce priveste cercetarea si urmarirea cazurilor de coruptie la nivel inalt si pronuntarea de hotarari in astfel de cazuri, cu o clara accelerare dupa anul 2011. Din 2013, bilantul institutiilor implicate in cercetarea si urmarirea cazurilor de coruptie la nivel inalt si in pronuntarea de hotarari in astfel de cazuri a fost solid, conducand in mod regulat la punerea in miscare a actiunii penale si incheierea de cazuri privind politicieni de la toate nivelurile si din toate partidele politice, precum si privind functionari publici, magistrati si oameni de afaceri. Directia Nationala Anticoruptie investigheaza un numar mare de cazuri si trimite in fiecare an in judecata sute de persoane acuzate de coruptie la nivel mediu si inalt, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie si curtile de apel pronunta condamnari definitive intr-un numar inca mare de cazuri de coruptie la nivel mediu si inalt. De asemenea, s-a inregistrat o tendinta puternica in sensul confiscarii bunurilor pentru recuperarea prejudiciului cauzat de infractiunile de coruptie. Bilantul acestora, care s-a mentinut constant in 2016, este un semn de independenta si profesionalism al institutiilor judiciare.
Directia Nationala Anticoruptie (DNA) si Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) au inregistrat un bilant impresionant in ceea ce priveste rezolvarea cazurilor de coruptie la nivel mediu si inalt. Mentinerea eforturilor institutiilor judiciare care combat coruptia la nivel inalt ramane cel mai important semnal de consolidare a luptei anticoruptie. DNA a constituit, de asemenea, un exemplu destul de bun in ceea ce priveste raportarea, ceea ce arata un nivel inalt de deschidere si vointa de analiza…Atacurile puternice indreptate impotriva magistratilor si a sistemului judiciar de catre mass-media si politicieni raman o amenintare serioasa pentru ireversibilitatea luptei anticoruptie.”

• Raportul GRECO (Grupul de state contra coruptiei din cadrul Consiliului Europei) - „Runda a patra de evaluare. Prevenirea coruptiei cu privire la membrii parlamentului, judecatori si procurori” au fost evidentiate rezultatele obtinute de Directia Nationala Anticoruptie in combaterea coruptiei la nivel inalt16 :
„In acelasi timp, organele de justitie penala - mai ales Directia Nationala Anticoruptie, parte a Ministerului Public – demonstreaza o hotarare fara precedent de a combate infractiunile legate de coruptie care afecteaza institutiile publice.”

• Raportul anticoruptie al Uniunii Europene17 a prezentat Directia Nationala Anticoruptie ca unul dintre cele 5 exemple de bune practici la nivelul intregii uniuni, fiind mentionat atat numarul mare de inculpati trimisi in judecata, cat si procentajul remarcabil de condamnari dispuse de instante.


IV.2. Participarea la activitati internationale anticoruptie


S-a asigurat participarea Directiei Nationale Anticoruptie ca partener activ in cadrul activitatilor desfasurate de organizatiile internationale, precum Consiliul Europei, Programul Natiunilor Unite pentru Dezvoltare sau Organizatia pentru Cooperare Economica si Dezvoltare OECD, de organizatiile si retelele internationale anticoruptie.
Aceasta participare a vizat promovarea cooperarii, a schimbului de informatii si de bune practici, a schimbului de expertiza in vederea imbunatatirii legislatiei si practicilor investigative anticoruptie in diferite state.
Calitatea si utilitatea participarii Directiei Nationale Anticoruptie la aceste activitati internationale a fost recunoscuta de aceste organizatii prin invitarea in mod constant a procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie la desfasurarea unor activitati de expert anticoruptie.
O componenta importanta a acestei activitati a constat in oferirea de expertiza anticoruptie parchetelor si autoritatilor anticoruptie din alte tari.
In ultimii 5 ani a sporit interesul acordat de parchete si autoritati anticoruptie mai recent create din alte state din Europa si din afara Europei fata de expertiza anticoruptie pe care o poate oferi Directia Nationala Anticoruptie, astfel ca procurorii directiei au participat in calitate de expert la diverse misiuni in cadrul programelor si proiectelor internationale sau participarea la conferinte internationale pentru a sustine prezentari privind modelul institutional al directiei si/sau aspecte practice privind investigarea in Romania a infractiunilor de coruptie si asimilate.
Au fost de asemenea organizate unele vizite de studiu si intalniri de lucru, la sediul directiei cu reprezentantii unor autoritati judiciare si anticoruptie straine. In acelasi timp, procurorii directiei au participat la activitati de training si schimb de experienta organizate cu sprijinul unor retele ale organelor judiciare.
In acest sens, procurori, ofiteri de politie judiciara si specialisti ai directiei au participat la conferinte internationale, reuniuni si seminare anticoruptie organizate de: Academia de Drept European - ERA, Instrumentul Comisiei Europene pentru Asistenta Tehnica si Schimb de Informatii TAIEX, OECD, PNUD, Comisia Europeana, Consiliul Europei, etc., sustinand prezentari pe baza cazuisticii directiei si participand activ la dezbateri.
Directie Nationala Anticoruptie a avut o participare intensa la activitatile desfasurate de retelele si organismele anticoruptie din care face parte, in principal:
• EPAC/EACN (Reteaua Europeana a Autoritatilor Anticoruptie) din conducerea careia face parte – prin organizarea la Bucuresti a unui Grup de lucru privind coruptia in sectorul sanatate, prin participarea la celelalte activitati ale retelei, inclusiv la Conferinta Anuala si Adunarea Generala e la Riga si Viena;
• OECD / ACN (Reteaua Anti-Coruptie a OECD pentru Europa de Est si Asia Centrala) si Reteaua Investigatorilor Anticoruptie creata de aceasta organizatie, la conducerea careia se afla un procuror DNA – prin participarea la activitatile de evaluare si expertiza anticoruptie, de training si furnizare de expertiza desfasurate in cadrul ACN;
• Consiliul Europei/GRECO (Grupul Statelor impotriva coruptiei), un procuror DNA facand parte din delegatia nationala la GRECO – prin participarea la activitatile de evaluare a standardelor anticoruptie a statelor membre.


IV.3. Activitatea in domeniul cooperarii judiciare internationale


Prin Biroul de legatura cu institutiile similare din alte state s-a realizat o importanta contributie in domeniul cooperarii judiciare internationale in materie penala, in vederea indeplinirii atributiilor specifice cu privire la indeplinirea formalitatilor de solicitare, cereri de asistenta judiciara internationala active si pasive.
Masurile de cooperare internationala au vizat si incheierea unor memorandumuri de cooperare cu institutii similare din strainatate.
Directia Nationala Anticoruptie a semnat in luna decembrie 2014 un protocol de colaborare cu Vicepresedintia Integritate (INT) a Bancii Mondiale, conform caruia, cele doua parti se angajeaza sa coopereze si sa se consulte reciproc pe probleme de interes comun cum ar fi:
- furnizarea reciproca de informatii relevante pentru identificarea, fundamentarea si prevenirea cazurilor de frauda si coruptie;
- desemnarea unor puncte de contact pentru facilitarea si transmiterea eficienta si confidentiala a informatiilor;
- organizarea de intalniri periodice pentru identificarea domeniilor prioritare de cooperare comune18.
A fost incheiat un Memorandum de cooperare cu Inspectoratul General (IG/IN) al Bancii Europene de Investitii (Divizia de Investigare a Fraudelor) cu sediul la Luxemburg, in scopul de a facilita schimbul de informatii intre cele doua parti, in exercitarea atributiilor acestora, pentru prevenirea, identificarea si rezolvarea cazurilor de frauda, coruptie, spalare de bani si alte infractiuni care au legatura cu competenta fiecarei parti.
A fost incheiata in iunie 2017 o declaratie comuna de intentie cu Parchetul National Financiar din Franta pentru dezvoltarea nivelului de coordonare a anchetelor care atrag competenta celor doua parchete nationale specializate, precum si a schimbului de expertiza si experienta in materie de lupta impotriva coruptiei, in special in ceea ce priveste depistarea schemelor si a circuitelor internationale de frauda, a practicilor de coruptie la nivel inalt si in materie de reglementare juridica.
La data de 2 iulie 2018 s a incheiat Memorandumul de Intelegere pentru Cooperare si Parteneriat intre Directia Nationala Anticoruptie si Autoritatea Nationala Anticoruptie din Republica Tunisiana care prevede cooperarea judiciara in domeniul combaterii si prevenirii coruptiei si al promovarii schimbului de informatii si expertiza intre Directia Nationala Anticoruptie si Autoritatea Nationala Anticoruptie din Republica Tunisiana in ceea ce priveste metodologiile de lucru si tehnicile de investigare in cazurile de coruptie.
Relatiile de cooperare institutionala au fost corecte si constructive, bazate pe respectarea stricta a legii.


CAPITOLUL V - Contributia la optimizarea cadrului legislativ


In conditiile in care factorul extern cu influenta cea mai semnificativa asupra functionarii Directiei Nationale Anticoruptie este cadrul legislativ, a fost stimulata implicarea activa in dezbaterea publica a legilor cu incidenta directa activitatii procurorilor.
De asemenea, au fost adresate autoritatilor cu atributii de initiativa legislativa numeroase propuneri de completare a legislatiei care reglementeaza si alte relatii sociale, in cazul in care studiile si statisticile elaborate in cadrul institutiei au relevat astfel de necesitati.
In acest sens, exemplificam :
• propunere de modificare legislativa impusa de adoptarea deciziei Curtii Constitutionale nr.23/2016 privind art.318 Codul de procedura penala;
• observatii privind proiectul de Lege privind reglementarea utilizarii cartelelor preplatite si accesul la retele WiFi deschise;
• propuneri privind modificarea Legii privind evaziunea fiscala;
• propuneri privind modificarea Codului penal si a Codului de procedura penala;
• propuneri privind modificarea Legii pentru gratierea unor pedepse;
• propuneri privind modificarea Legii de organizare judecatoreasca, Legii privind statutul magistratului si a Legii privind Consiliul Superior al Magistraturii;
• propuneri privind modificarea Legii privind infiintarea Agentiei Nationale de Administrare a Bunurilor Indisponibilizate;
• dificultatile ce vor aparea ca urmare a intrarii in vigoare a noului Cod de procedura penala ;
• imbunatatirea reglementarilor antifrauda aferente programului Operational Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane (POSDRU) ;
• propunerea de Regulament al Consiliului de instituire a Parchetului European ;
• modificare a unor dispozitii legale dupa aparitia unor decizii ale Curtii Constitutionale care au declarat neconstitutionale anumite dispozitii cum sunt cele privind art. 211 - 217 din Codul de procedura penala care reglementeaza masurile preventive ale controlului judiciar si controlului judiciar pe cautiune sau cele privind declararea unor legi in intregime ca fiind neconstitutionale cum a fost Legea nr. 82/2012 privind retentia datelor, respectiv Legea pentru modificarea si completarea OUG nr. 111/2014 privind comunicatiile electronice si regimul cartelelor preplatite ;
•modificarea anumitor legi speciale cu incidenta in activitatea DNA, cum au fost cele referitoare la modificarea Legii nr.96/2006 privind statutul deputatilor si senatorilor si a Legii nr.115/1999 privind responsabilitatea ministeriala.

In acelasi sens au fost transmise puncte de vedere privind solutionarea unor chestiuni de drept sau exceptii de neconstitutionalitate de catre Curtea Constitutionala.
Indiferent daca dezbaterile publice vizau legi din sfera dreptului penal substantial, procedurii penale, organizarii judiciare sau statutului magistratilor, s-a actionat cu consecventa pentru eliminarea prevederilor de natura sa limiteze instrumentele investigative aflate la dispozitia procurorului si sa blocheze desfasurarea activitatii de urmarire penala.


CAPITOLUL VI - Demersuri pentru apararea independentei procurorului


Independenta procurorilor reprezinta o conditie esentiala pentru asigurarea impartialitatii activitatii Directiei Nationale Anticoruptie si protejarii procurorilor fata de eventuale tentative de influentare a desfasurarii anchetelor.
In apararea acestui principiu, printre prioritatile exercitarii mandatului de procuror sef, s-au aflat respingerea oricaror intentii sau actiuni care aduceau atingere statutului constitutional al procurorilor directiei sau care vizau discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale.
Presiunile exercitate in spatiul public au depasit de multe ori limitele unor critici acceptabile intr-o societate democratica, uneori atacurile provenind din partea unor condamnati sau inculpati care detin sau au detinut functii importante in stat. Au existat in ultimul an numeroase atacuri la adresa procurorilor DNA sau a activitatii directiei, care au devenit mai agresive si mai numeroase fata de anii precedenti.
Au fost formulate catre Consiliul Superior al Magistraturii cereri de aparare a independentei procurorilor din Directia Nationala Anticoruptie atunci cand au existat atacuri sau presiuni prin declaratii publice asupra procurorilor sau activitatii directiei si au fost inaintate cereri de aparare a independentei si prestigiului justitiei, ca urmare a aparitiei in mass-media a unor afirmatii denigratoare la adresa corpului procurorilor sau care au adus grave incalcari ale dreptului la imagine a magistratilor procurori.
In acelasi sens au fost trimise sesizari Consiliului National al Audiovizualului precum si Comisei de etica si arbitraj din TVR.


CAPITOLUL VII - Masuri pentru implementarea strategiilor nationale

 

In vederea implementarii obligatiilor care revin directiei stabilite in Strategia Nationala Anticoruptie pe perioada 2016 – 2020 aprobata prin H.G. nr.585/2016 prevazute la punctul 6.5 a fost infiintat la nivel central Compartimentul de analiza a datelor privind coruptia.
Acest Compartiment a realizat analize ale dosarelor instrumentate de DNA, in domeniul abuzului in serviciu in achizitii publice, in sanatate sau retrocedari ale dreptului de proprietate asupra terenurilor. Aceste studii au fost facute publice in cadrul unor seminarii organizate de DNA la care au fost invitati reprezentanti ai institutiilor cu atributii in domeniu, iar studiile au fost transmise Minsiterului Justitiei in vederea analizarii si propunerii unor masuri de prevenire a faptelor de coruptie in domeniile analizate.
In ceea ce priveste documentele strategice adoptate la nivel national, Directia Nationala Anticoruptie a contribuit la elaborarea proiectelor de documente aferente celor doua strategii relevante pentru institutia noastra, respectiv: Strategia de Dezvoltare a Sistemului Judiciar 2016-2020 si Strategia Nationala Anticoruptie 2016-2020.
Astfel, au fost transmise Ministerului Justitiei – institutie integratoare – observatii si propuneri de masuri necesare a fi cuprinse in Planul de Actiune aprobat prin HG nr. 282/2016 din data de 22 aprilie 2016 pentru Implementarea Strategiei pentru Dezvoltarea sistemului Judiciar 2015-2020, precum si de obiective si actiuni principale in cadrul Strategiei Nationale Anticoruptie aprobate prin Hotarare a Guvernului nr. 583/10.08.2016.


CAPITOLUL VIII - Distinctii si premii


• Distinctia „Femei curajoase din intreaga lume” in anul 2014 din partea Ambasadei SUA la Bucuresti

• Decoratia ”Comandor al Ordinului Steaua Polara” oferita de catre regele Suediei la 14 iunie 2016;

• Decoratia “Cavaler al Ordinului Legiunii de Onoare” oferita de Presedintele Frantei la 15.01.2016;

• Premiul „Europeanul Anului 2016”, distinctie care recunoaste "lupta curajoasa si sustinuta impotriva coruptiei la nivel inalt" oferit de Reader's Digest in anul 2016

• Premiul “Speranta” din partea Societatii Timisoara, distinctie acordata Directie Nationale Anticoruptie „Pentru cea mai insemnata contributie la instaurarea democratiei, destramarea structurilor comuniste si mentinerea sperantei in Romania”.

de
Data aparitiei: 10 Iulie 2018
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite pe Email!
Votati articolul "DNA a publicat raportul de activitate al L.C. Kovesi":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

ClubJuridic.ro - intrebarea zilei

Buna ziua.

Intrebare: Referitor la intrebarea anterioara,daca am unele facturi de plata la furnizori si nu le platesc si ei ma da in judecata ce se intampla?

Raspuns: Instanta, printr-o hotarare judecatoreasca va obliga firma dumneavoastra sa-si achite datoriile. Da... [citeste tot raspunsul aici...]

Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016