Grupul vulnerabil, redefinit. Firmele de insertie sociala, din nou importante

Un nou set de legi urmareste redefinirea grupului vulnerabil astfel incat sa includa mai multe tipuri de persoane care pot fi ajutate de stat direct sau prin intermediul unor persoane juridice cunoscute drept firme de insertie sociala. Iata ce urmeaza sa se schimbe!

Intreprinderile sociale de insertie au ca scop lupta impotriva excluziunii, discriminarilor si somajului prin insertia socioprofesionala a persoanelor defavorizate. Ele sunt obligate sa functioneze in baza unor principii, precum: prioritate acordata individului si obiectivelor sociale fata de cresterea profitului, principiul echitatii sociale fata de angajati, asigurand niveluri de salarizare echitabile, intre care nu pot exista diferente care sa depaseasca raportul de 1 la 8 sau solidaritate si responsabilitate colectiva. Acestea sunt supuse unor controale anuale si sunt obligate sa iti reinvesteasca profitul. 

Conform legii aplicabile in prezent, "grupul vulnerabil" este definit de art. 6, alin. (1), lit. h) si include un spectru larg de persoane. Concret, din punct de vedere al economiei sociale, "grupul vulnerabil" este definit ca fiind persoane sau familii care sunt in rise de a-si pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, din cauza unor situatii de boala, dizabilitate, saracie, dependenta de droguri sau de alcool ori a altor situatii care conduc la vulnerabilitatea economica si sociala. Analizarea vulnerabilitatii se face strict prin prisma veniturilor mici si a consumului sarac. Din pacate, aplicarea actului normativ in realitate este destul de restrictiva. 

Legislatia europeana, mai exact Regulamentul (UE) Nr. 651/2014 al Comisiei Europene de declarare a anumitor categorii de ajutoare compatibile cu piata interna in aplicarea articolelor 107 si 108 din tratat, defineste lucratorul defavorizat ca fiind orice persoana care:

Prin urmare, UE ne arata (asa cum au votat si reprezentantii romani) ca vulnerabilitatea in ocupare nu trebuie sa fie intotdeauna conditionata de saracie, lipsa veniturilor sau insuficienta consumului, ci ar trebui avuta in vedere lipsa de oportunitati de angajare a acestora si greutatea incadrarii in munca.

Parlamentarii vor sa schimbe acest lucru acum!

Alesii urmaresc acum extinderea conceptului de grup vulnerabil pentru a se conferi acces mai usor pe piata muncii persoanelor care se incadreaza in aceasta noua definire.

Masura care vizeaza extinderea structurilor care stabilesc daca o persoana face sau nu parte dintr-un grup vulnerabil va oferi posibilitatea structurilor independente ale asistentilor sociali, cum ar fi Cabinetele Individual de Asistenta Sociala, Cabinete Asociate de Asistenta Sociala, Societati Civile Profesionale de Asistenta Sociala, sa emita ancheta sociala. Acest lucru va accelera procesul de stabilire a apartenentei la grupul vulnerabil. De asemenea, o data cu adoptarea masurii, vor putea fi schimbate anumite paradigme de gandire si exprimarea unor opinii independente in evaluarea situatiilor de vulnerabilitate.

Mai mult, aceasta masura incurajeaza infiintarea si functionarea intreprinderilor sociale de insertie si va avea ca rezultat scaderea ratei somajului si va contribui la reducerea numarului de persoane aflate in rise de saracie si marginalizare sociala.

"Imbunatatirea accesului pe piata muncii si cresterea ocuparii fortei de munca a persoanelor marginalizate vor avea efecte si de natura socio-economica prin reducerea saraciei, cresterea nivelului de trai si imbunatatirea starii de sanatate a acestor persoane. Toate aceste efecte duc, mai departe, la scaderea cheltuielilor bugetare cu aceste persoane, in special cele de ordin social", sustin semnatarii. 

Initiatorii cred ca prin cresterea numarului de intreprinderi sociale de insertie (cu conditia adoptarii intregului set de propuneri legislative privitoare la intreprinderile sociale de insertie propuse de initiatori), vor fi create noi locuri de munca, din care cel putin 30% vor fi destinate persoanelor vulnerabile. 



In acest sens, definitia grupului vulnerabil va fi urmatoarea: "persoane sau familii care sunt in risc de a-si pierde capacitatea de satisfacere a nevoilor zilnice de trai, in conformitate cu prevederile art. 6 lit. p) din Legea asistentei sociale nr. 292/2011 sau in conformitate cu strategiile nationale aferente diferitelor domenii care vizeaza grupuri vulnerabile sau dezavantajate/defavorizate in ocupare, educatie, sanatate, locuire sau alte asemenea".

Modificarile legislative nu se opresc aici, intrucat este necesara si acoperirea unei lacune legislative care face imposibila aplicarea art. 19 alin. 1 din Legea 219/2015 privind economia sociale, deoarece acest articol face trimitere la legea administratiei publice, iar Codul administrativ nu include intreprinderile sociale de insertie in lista prevazuta la art. 92 alin. (2). Acest articol vorbeste despre organismele prestatoare de servicii publice sau de utilitate publica, in acceptiunea Codului, care pot beneficia de capitalul sau bunurile oferite de consiliile judetene.

"De asemenea, aceasta masura incurajeaza infiintarea si functionarea intreprinderilor sociale de insertie si va avea ca rezultat scaderea ratei somajului si va contribui la reducerea numarului de persoane aflate in risc de saracie si marginalizare sociala. Imbunatatirea accesului pe piata muncii si cresterea ocuparii fortei de munca a persoanelor marginalizate vor avea efecte si de natura socio-economica prin reducerea saraciei, cresterea nivelului de trai si imbunatatirea starii de sanatate a acestor persoane", sustin parlamentarii. 

Prin urmare, la articolul 92, alineatul (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, cu modificarile si completarile ulterioare, dupa litera g) se introduce o noua litera, litera h), cu urmatorul cuprins: "h) intreprinderi sociale de insertie".

In continuare, Formularul 230 va putea fi completat pentru trimiterea a 3,5% din impozitul anual datorat sau a D212 catre firmele de insertie sociala.

Aceasta masura ar urma sa incurajeze infiintarea si functionarea intreprinderilor sociale de insertie va avea ca rezultat scaderea ratei somajului si va contribui la reducerea numarului de persoane aflate in rise de saracie si marginalizare sociala.

Suplimentar, Legea voluntariatului se va modifica astfel incat voluntarii sa poata participa la activitatile desfasurate in intreprinderile sociale de insertie in cadrul oricarui departament. Acestia vor putea oferi informare, consiliere, diferite forme de pregatire profesionala. Acest lucru va ajuta atat voluntarii pentru a-si cladi experienta pe diferite domenii, cat si intreprinderile sociale si, in consecinta, persoanele vulnerabile.

"Estimam o crestere a numarului de noi intreprinderi sociale de insertie, cu conditia adoptarii intregului set de propuneri legislative privitoare la intreprinderile sociale de insertie propose de initiatori, celelalte propuneri legislative avand ca obiect modificarea Legii economiei sociale, a Legii voluntariatului si a Codului administrativ", conchid initiatorii.

In concluzie, B512/2021, B513/2021, B514/2021 si B515/2021 au fost inregistrate pentru dezbatere la Senat si asteapta dezbaterile necesare in vederea adoptarii. Deputatii vor avea votul decizional! 

Ramane de vazut daca toate aceste noutati se vor concretiza. Cert este ca noi va vom tine la curent!