Consecinte deosebit de grave. Inselaciune. Infractiune continuata Registrul de Evidenta Fiscala PFA Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII Teste distractive pentru clasa pregatitoare
(I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 73 din 10 ianuarie 2007)
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea generala. Intelesul unor termeni sau expresii in legea penala
Indice alfabetic:
- Drept penal
- consecinte deosebit de grave
- inselaciune
- infractiune continuata
- C. pen., art. 41 alin. (2), art. 146, art. 215 alin. (5)
In cazul infractiunii de inselaciune in forma continuata, daca prin actiunile de emitere a mai multor cecuri asupra unor institutii de credit, stiind ca pentru valorificarea acestora nu exista provizia sau acoperirea necesara, s-au cauzat pagube materiale in patrimoniul mai multor persoane fizice ori juridice, a caror valoare totala depaseste suma de 200.000 RON, fapta se incadreaza si in prevederile art. 215 alin. (5) C. pen. referitoare la inselaciunea care a avut consecinte deosebit de grave.
Nota: Decizia nr. 73 din 10 ianuarie 2007 este in sensul Deciziei nr. XIV din 22 mai 2006 a Sectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie, publicata in M. Of. nr. 6 din 4 ianuarie 2007.
Tribunalul Constanta, prin sentinta penala nr. 565 din 22 decembrie 2005, a condamnat pe inculpatul M.S. la pedeapsa de 7 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de inselaciune prevazuta in art. 215 alin. (1)-(5) cu aplicarea art. 41 alin. (2) C. pen. In baza art. 71 C. pen. s-au interzis inculpatului drepturile prevazute in art. 64 C. pen.
Instanta a retinut ca inculpatul M.S., in calitate de asociat unic si administrator la societatea comerciala U., in perioada mai - iulie 2003, in baza aceleiasi rezolutii infractionale, a indus in eroare patru societati comerciale, prin emiterea de file cec, desi cunostea ca nu are disponibil in cont. Astfel, la 20 mai 2003 a incheiat un contract de vanzare-cumparare cu societatea comerciala C. pentru livrarea de produse metalurgice si tevi, in valoare totala de 765.297.007 lei, iar pentru plata marfii, inculpatul a emis o fila cec care ulterior a fost refuzata la plata datorita lipsei de disponibil.
La 21 iunie 2003, folosind acelasi procedeu, inculpatul a incheiat un contract de vanzare-cumparare cu societatea comerciala L., avand ca obiect livrarea de vitrine frigorifice in valoare totala de 299.157.056 lei, iar pentru plata marfii inculpatul a emis o fila cec pentru suma totala de 299.157.056 lei, care a fost refuzata la plata datorita lipsei de disponibil.
In cursul lunii iulie 2003, inculpatul a solicitat, prin intermediul a doua comenzi, achizitionarea de apa minerala, sucuri si tigari de la societatea comerciala H., in baza comenzii fiind livrata marfa in valoare de 129.852.566 lei. Pentru achitarea marfii, inculpatul a emis o fila cec care, de asemenea, a fost refuzata la plata, intrucat cecul fusese emis de un tragator aflat in interdictie bancara si apartinea unui set de documente care a fost retras din circulatie.
La 5 si 12 iunie 2003, societatea comerciala L. a livrat inculpatului marfa in valoare de 820.335.028 lei, iar pentru achitarea marfii inculpatul a emis doua file cec si un bilet la ordin, care au fost respinse la plata.
Prin decizia nr. 108 din 1 iunie 2006, pronuntata de Curtea de Apel Constanta, sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, s-a respins ca nefondat apelul declarat de inculpat.
Impotriva acestor hotarari, in termen legal, inculpatul a declarat recurs, solicitand, intre altele, schimbarea incadrarii juridice prin inlaturarea alin. (5) al art. 215 C. pen., cu motivarea ca prejudiciul este sub 2 miliarde de lei, intrucat marfa constand in apa minerala imbuteliata, in valoare de 129.852.566 lei, a fost achitata de alta societate comerciala care a beneficiat efectiv de aceasta marfa.
Examinand hotararile recurate, intre altele, prin prisma cazului de casare invocat, prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul este nefondat.
Solicitarea inculpatului de a se reduce cuantumul prejudiciului prin scaderea sumei de 129.852.566 lei, ce reprezinta contravaloarea apei minerale livrata de societatea comerciala F. catre societatea comerciala M., apoi catre societatea comerciala H. si, in final, societatii inculpatului, nu poate fi primita, intrucat, indiferent care a fost traseul marfii, inculpatul a emis, in vederea platii, o fila cec in perioada in care societatea pe care o administra se afla in interdictie bancara. Fila cec a fost folosita la plata prin girarea succesiva intre societatile intermediare pana la furnizorul societatea comerciala F. Imprejurarea ca intre timp una dintre societati ar fi achitat marfa intr-o alta modalitate de plata decat cea constand in girarea cu fila cec emisa de inculpat nu inseamna ca fapta inculpatului nu a pricinuit o paguba, chiar daca aceasta este localizata in patrimoniul altei societati decat furnizorul initial.
Asadar, cuantumul prejudiciului a fost calculat corect, prin insumarea prejudiciilor cauzate celor patru parti civile. Cum prejudiciul total este mai mare de 2 miliarde de lei, solicitarea inculpatului de a se schimba incadrarea juridica data faptei, prin inlaturarea alin. (5) al art. 215 C. pen., este neintemeiata.
Recursul a fost, insa, admis, pentru alte motive invocate din oficiu, constand, intre altele, in aplicarea gresita a pedepsei accesorii, prin interzicerea tuturor drepturilor prevazute in art. 64 C. pen.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri