Pruncucidere. Stare de tulburare pricinuita de nastere
Potrivit art. 177 C. pen., constituie infractiunea de pruncucidere uciderea copilului nou-nascut, savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere. Prin „stare de tulburare pricinuita de nastere”, in sensul art. 177 C. pen., se intelege acea forma de disolutie a functiilor constiintei care depaseste prin gravitatea si intensitatea ei tulburarea acceptabila sau normala, suportata de catre majoritate mamelor, instalandu-se spontan ca urmare a unor conditii de exceptie intervenite in procesul nasterii.
Tulburarile pricinuite de nastere, avute in vedere de legiuitor atunci cand a incriminat in art. 177 C. pen. pruncuciderea, ca forma a omorului care atrage o raspundere penala atenuata, sunt tulburarile de natura psiho-patologica, cum ar fi psihoza puerperala clasica, psihoza maniaco-depresiva, tulburarile schizofreniforme. Nu pot fi considerate tulburari pricinuite de nastere, in sensul art. 177 C. pen., tulburarile specifice nasterii, care inceteaza odata cu nasterea, si nici manifestarile emotional-afective, determinate de starile conflictuale in care se gaseste mama care nu-si doreste copilul.
Cuprins pe materii: Drept penal. Partea speciala. Infractiuni contra persoanei. Infractiuni contra vietii, integritatii corporale si sanatatii. Omuciderea
Indice alfabetic: Drept penal
- pruncucidere
C. pen., art. 177
Prin sentinta nr. 45 din 1 februarie 2008, pronuntata de Tribunalul Arad, Sectia penala, in baza art. 177 C. pen., in urma schimbarii incadrarii juridice data faptei prin rechizitoriu, din art. 174 raportat la art. 175 alin. (1) lit. a), c) si d) si art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., a fost condamnata inculpata T.T. la 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de pruncucidere.
Pe durata si in conditiile prevazute in art. 71 C. pen., s-a interzis inculpatei exercitarea drepturilor prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen., mai putin dreptul de a alege.
Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII
Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri
Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale
in temeiul art. 861 si art. 862 C. pen., a fost suspendata executarea pedepsei, sub supraveghere, pe perioada termenului de incercare de 6 ani si s-a atras atentia asupra dispozitiilor art. 864 C. pen., privind cazurile de revocare a suspendarii.
Pentru a dispune in acest sens, prima instanta a retinut urmatoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe langa Tribunalul Arad, inregistrat la instanta la data de 11 septembrie 2007, a fost pusa in miscare actiunea penala si trimisa in judecata inculpata T.T. pentru savarsirea infractiunii de omor calificat si deosebit de grav, prevazuta in art. 174 raportat la art. 175 alin. (1) lit. a), c) si d) si art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen. Prin actul de sesizare a instantei, in sarcina inculpatei s-a retinut ca aceasta este casatorita cu numitul T.I., din anul 1998, iar cei doi soti au impreuna doi copii.
in cursul anului 2006, T.T. a ramas insarcinata, insa starea de graviditate nu a fost cunoscuta de membrii familiei sale.
Faptul ca inculpata a ascuns starea de graviditate de sotul ei este motivat de catre aceasta prin imprejurarea ca, in cursul anului 2006, ar fi avut o relatie extraconjugala cu numitul C.
In cursul zilei de 23 aprilie 2007, inculpata T.T. a dat nastere, la domiciliu, unui nou-nascut de sex feminin, nasterea avand loc intr-una din curtile casei, dupa care a luat nou-nascutul si l-a transportat in zona fermei viticole apartinand societatii comerciale M., acest loc nemaifiind, in prezent, cultivat cu vie, iar zona nu este foarte circulata, probabilitatea de a intalni alti consateni fiind, astfel, redusa. in acest loc, inculpata a asezat corpul nou-nascutului, pe care l-a invelit intr-un pantalon, din material textil, precum si intr-o plapuma, tot din material textil, dupa care a dat foc suprafetei respective de vegetatie, focarul de incendiu fiind localizat la aproximativ 15 metri de locul unde asezase copilul. Din cauza faptului ca vegetatia era uscata, iar vantul batea in directii variabile, flacarile s-au extins, astfel ca o suprafata mai mare a respectivei vii a fost incendiata, flacarile fiind observate de catre o persoana care a anuntat Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta, in zona deplasandu-se It. col. S.A. - comandantul Sectiei de Pompieri, care, impreuna cu alte persoane, a localizat si stins incendiul.
Din cuprinsul raportului de autopsie medico-legala, rezulta ca moartea nou-nascutului de sex feminin autopsiat a fost violenta, datorandu-se intoxicatiei acute cu monoxid de carbon, asociata cu leziuni de arsura de gradul II/III si III/IV, localizate pe cap, fata, membrele superioare si inferioare, pe aproximativ 30-35% din suprafata corpului. Asadar, in momentul derularii incendiului, nou-nascutul era viu, fapt dovedit de cauza medicala a mortii (intoxicatia acuta cu monoxid de carbon, asociata cu leziunile de arsura).
Pentru a se stabili daca inculpata a actionat cu discernamant in momentul comiterii faptei, aceasta a fost supusa unei expertize medico-legale psihiatrice. Din raportul de expertiza medico - legala psihiatrica, rezulta ca T.T. prezinta diagnosticul de „tulburare histrionica de personalitate. Stare depresiva reactiva. Intelect la limita”, astfel ca discernamantul acesteia a putut fi diminuat in momentul comiterii faptei pentru care este cercetata.
Din probele administrate in faza urmaririi penale, precum si din probele administrate in cursul judecatii, prima instanta a retinut urmatoarele:
In dimineata zilei de 23 aprilie 2007, fara a beneficia de asistenta medicala si fara ca vreunul din membrii familiei sa fie acasa, la domiciliul ei, inculpata a nascut la termen un copil viu, de sex feminin, pe care l-a abandonat intr-o ferma viticola. Corpul fara viata al noului-nascut a fost gasit in aceeasi zi, cu vizibile leziuni produse prin ardere datorita faptului ca vegetatia din zona fusese aprinsa, cauza principala a mortii fiind intoxicatia acuta cu monoxid de carbon.
In opinia instantei de fond, inculpata nu a actionat cu premeditare in momentul comiterii faptei, imediat dupa nastere, discernamantul acesteia fiind diminuat pe fondul unei stari psiho-fizice anormale pricinuita de imprejurari adiacente procesului fiziologic al nasterii, explicabila prin aceea ca prezinta tulburare histrionica de personalitate care, combinata cu un potential intelectual slab - debilitate mintala la limita inferioara, toleranta scazuta la frustrare si indici de depresie, a condus-o la comiterea faptei cu scopul de a-si mentine, in fata familiei si a membrilor comunitatii din care face parte, o imagine acceptabila prin raportare numai la propria scara de valori sociale si morale.
In final, prima instanta a concluzionat ca fapta inculpatei de a suprima viata noului-nascut prin abandonarea acestuia in mediu toxic, pe fondul starii psiho-fizice produsa de imprejurari adiacente procesului fiziologic al nasterii, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de pruncucidere, prevazuta si pedepsita de art. 177 C. pen.
Impotriva hotararii Tribunalului Arad a declarat apel procurorul, solicitand desfiintarea acesteia si condamnarea inculpatei pentru infractiunea retinuta in rechizitoriu, considerand gresita schimbarea de incadrare juridica dispusa de instanta de fond.
Prin decizia nr. 129/A din 8 septembrie 2008 a Curtii de Apel Timisoara, Sectia penala, apelul procurorului a fost respins.
Impotriva deciziei, procurorul a declarat prezentul recurs, prin care a sustinut ca decizia penala nr. 129/A din 8 septembrie 2008 a Curtii de Apel Timisoara si sentinta penala nr. 45 din 1 februarie 2008 a Tribunalului Arad sunt nelegale si netemeinice, ambele statuand o incadrare juridica a faptei comise de catre inculpata in discordanta cu dispozitiile normei de incriminare incidenta si cu actele si lucrarile dosarului cauzei.
Avand in vedere incidenta cazului de casare prevazut in art. 385 alin. (1) pct. 17 C. proc. pen., s-a solicitat admiterea recursului, casarea sentintei penale nr. 45 din 1 februarie 2008 a Tribunalului Arad si a deciziei penale nr. 129/A din 8 septembrie 2008 a Curtii de Apel Timisoara si, in urma rejudecarii, condamnarea inculpatei pentru savarsirea infractiunii de omor calificat si deosebit de grav, cu incadrarea juridica stabilita prin rechizitoriu, cu luarea in considerare la individualizarea pedepsei a circumstantelor favorabile inculpatei.
Recursul procurorului este fondat.
Potrivit art. 177 C. pen., constituie infractiunea de pruncucidere, fapta constand in uciderea copilului nou-nascut, savarsita imediat dupa nastere de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere.
Este unanim acceptat in doctrina si jurisprudenta ca prin „stare de tulburare pricinuita de nastere”, in sensul art. 177 C. pen., se intelege acea forma de disolutie a functiilor constiintei care depaseste prin gravitatea si intensitatea ei tulburarea acceptabila sau normala, suportata de marea majoritate a mamelor, instalandu-se totodata spontan ca urmare a unor conditii de exceptie intervenite in procesul nasterii.
Oricat de mare, de grava ar fi starea de tulburare a mamei care si-a ucis copilul, daca aceasta stare nu este prilejuita de nastere fapta va constitui omor, iar nu pruncucidere.
Nu pot fi considerate tulburari pricinuite de nastere, in sensul art. 177 C. pen., tulburarile specifice nasterii, care inceteaza odata cu nasterea, si nici manifestarile emotional-afective determinate de starile conflictuale ori potential conflictuale, in care se gaseste mama care nu-si doreste copilul. Tulburarile pricinuite de nastere pe care Ie-a avut in vedere legiuitorul, cand a incriminat fapta in art. 177 C. pen. ca o forma a omorului ce atrage o raspundere penala „atenuata”, sunt tulburarile de natura psiho-patologica, tulburarile anormale, maladive, provocate de diversi factori nocivi (psihoza puerperala clasica, psihoza maniaco-depresiva, tulburarile schizofreniforme etc.).
Modul concret de savarsire a faptei ori circumstantele anterioare, concomitente sau ulterioare nasterii (ascunderea ori negarea sarcinii fata de membrii familiei si, in general, fata de persoanele apropiate, neprezentarea la medic pentru luarea in evidenta si supravegherea evolutiei sarcinii, crearea conditiilor pentru nasterea in conditii de singuratate, fara a apela la ajutorul celorlalti membri ai familiei ori la ajutorul cadrelor medicale, retragerea in locuri izolate pentru a naste, deplasarea in locuri izolate cu nou-nascutul, locuri care ofera conditii adecvate suprimarii vietii copilului, procurarea sau pregatirea unor obiecte necesare actiunii etc.) sunt elemente de fapt care pot releva intentia de omor a nou-nascutului de catre mama, eventual premeditarea, si pot infirma existenta intentiei spontane de omor, intentie specifica infractiunii de pruncucidere, deoarece aceasta se formeaza sub imperiul starii de tulburare, actiunea de ucidere executandu-se simultan sau in intervalul de timp cat persista aceasta stare.
Intr-o decizie de indrumare a fostului Tribunal Suprem, care isi mentine actualitatea, se arata ca nu orice tulburare este de natura sa justifice incadrarea juridica a faptei in infractiunea de pruncucidere, ci numai tulburarea ivita in procesul nasterii sau consecutiva acesteia. Manifestarile emotional-afective determinate de situatii neconvenabile mamei, cum ar fi parasirea de catre barbatul cu care a intretinut relatii intime, teama de parinti, conceptii retrograde privind conceptia nasterii, nu pot fi luate in considerare (decizia de indrumare nr. 2 din 1976).
Din raportul de expertiza medico-legala si completarea la acest raport nu rezulta ca inculpata, in momentul comiterii faptei, se afla intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere, in sensul art. 177 C. pen., adica aceea stare care, in acceptiunea doctrinei si jurisprudentei, reprezinta o forma de disolutie a functiilor constiintei care depaseste prin gravitatea si intensitatea ei tulburarea acceptabila sau normala, suportata de marea majoritate a mamelor, instalandu-se totodata spontan ca urmare a unor conditii de exceptie intervenite in procesul nasterii.
In concluziile celor doua acte medico-legale, existente la dosar, se arata ca exista „posibilitatea, pe tulburarea psihica de fond (tulburare histrionica de personalitate), actul nasterii sa fi determinat o stare de tulburare psihica (in sensul unei tulburari pricinuite de nastere) cu ingustarea campului constiintei, astfel incat sus-numita sa fi actionat cu discernamant diminuat in momentul comiterii faptei.”
Uciderea copilului nou-nascut cu discernamant diminuat nu echivaleaza cu uciderea copilului nou-nascut, imediat dupa nastere, de catre mama aflata intr-o stare de tulburare pricinuita de nastere.
De altfel, in completarea raportului de expertiza medico-legala se mentioneaza: „cu ocazia internarii si examinarilor medico-legale psihiatrice din perioada 2 mai 2007 - 7 mai 2007 nu s-au evidentiat semnele unei tulburari psihice pricinuite de nastere, ci s-a evidentiat tulburarea psihica de fond (tulburare histrionica de personalitate) si o tulburare psihica acuta (stare depresiva reactiva), cel mai probabil declansata de contextul conflictual ulterior nasterii (ancheta, mediatizarea cazului, reactia familiala, constientizarea faptei), tulburare care s-a remis semnificativ pe parcursul spitalizarii.”
Inalta Curte de Casatie si Justitie mai retine ca, la data de 23 mai 2007, inculpata - fara a avea dificultati in rememorarea imprejurarilor savarsirii faptelor - a condus echipa de cercetare penala pe tot parcursul urmat de la locul nasterii pana la locul abandonarii copilului si, in prezenta celor doi martori asistenti, a mentionat organelor judiciare ca a incendiat miristea din preajma.
De asemenea, din primul proces-verbal de cercetare la fata locului rezulta ca „potrivit constatarilor facute de catre pompieri, incendiul a avut ca sursa probabila de aprindere o flacara, produsa de un chibrit sau o bricheta, conducand la arderea vegetatiei uscate pe o parcela de aproximativ 300 de metri patrati, imprejurarea determinanta a incendiului fiind actiunea intentionata a unei persoane”, plansele foto anexate oferind informatii inclusiv despre focarul de incendiu.
Celelalte aspecte - rezultate din probele administrate - nu releva existenta starii specifice prevazuta in art. 177 C. pen.:
- uciderea copilului nu a fost „savarsita imediat dupa nastere”, din concluziile raportului de autopsie medico-legala rezultand ca acesta (nascut viabil, viu, la termen) a trait extrauterin aproximativ 24 de ore;
- intentia de ucidere nu a fost spontana, ci premeditata, rezultand din aceea ca inculpata a dus copilul la o distanta apreciabila de casa (circa 800 metri), intr-o zona izolata; a infasurat copilul in obiecte de imbracaminte si apoi intr-o plapuma, obiecte usor inflamabile (combustibile); a ascuns fata de sotul sau si ceilalti membri ai familiei, existenta sarcinii, stiind ca aceasta poate fi rezultatul unor relatii intime din afara casatoriei;
- ulterior, inculpata a sustinut ca i-a spus sotului ca este insarcinata si ca ar vrea sa dea copilul spre adoptie surorii sale care nu avea copii, aceste sustineri fiind insa infirmate de sotul sau in cursul urmaririi penale si in cursul judecatii.
Sustinerea inculpatei potrivit careia „copilul s-a nascut mort” este infirmata de raportul de autopsie medico-legal si buletinul anatomopatologic, iar eroarea in care pretinde ca s-ar fi aflat cu privire la aceasta situatie vine in contradictie cu experienta anterioara, aceasta nefiind la prima nastere.
In consecinta, inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca probatoriul administrat infirma existenta starii de tulburare in sensul art. 177 C. pen., ceea ce justifica critica procurorului cu privire la incadrarea juridica a faptei savarsite de inculpata.
Data fiind fragilitatea copilului nou-nascut si dependenta lui aproape totala de persoana care l-a nascut, mijloacele de violenta ce se pot folosi impotriva lui pentru a realiza uciderea sunt, de regula, de minima intensitate.
Pe de alta parte, doctrinar si jurisprudential, se admite ca copilul nou-nascut este, prin natura situatiei lui, in neputinta de a se apara, iar cel care-i suprima viata profita, implicit, de aceasta stare.
Aceste aspecte juridice, coroborate cu fapta si imprejurarile savarsirii acesteia de catre inculpata, astfel cum rezulta din probatoriul administrat, releva elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat si deosebit de grav, in modalitatea normativa mentionata in rechizitoriu (art. 174 raportat la art. 175 alin. 1 lit. a, c si d combinat cu art. 176 alin. 1 lit. a C. pen.), elementul subiectiv fiind intentia directa in acceptiunea art. 19 alin. (1) pct. 1 lit. a) C. pen.
Astfel, fapta inculpatei T.T., constand in aceea ca la data de 23 aprilie 2007, dupa ce a nascut la termen un copil viu si viabil, de sex feminin, l-a infasurat in obiecte de imbracaminte si cu o plapuma si, deplasandu-se intr-un loc izolat apartinand unei ferme viticole, l-a abandonat intr-o zona cu vegetatie uscata si apoi a incendiat vegetatia respectiva, moartea copilului nou-nascut fiind violenta si datorandu-se intoxicatiei acute cu monoxid de carbon, asociata cu leziuni de arsura de gradul II/III si III/IV, localizate pe cap, fata, membre superioare si inferioare, pe aproximativ 30-35% din suprafata corporala, intruneste elementele constitutive ale infractiunii de omor calificat si deosebit de grav prevazuta in art. 174 raportat la art. 175 alin. (1) lit. a), c) si d) combinat cu art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen.
Avand in vedere cele retinute, in temeiul art. 38515 pct. 2 lit. d) C. proc. pen., inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul declarat de procuror impotriva deciziei nr. 129/A din 8 septembrie 2008 a Curtii de Apel Timisoara, Sectia penala, a casat decizia penala recurata si sentinta nr. 45 din 1 februarie 2008 a Tribunalului Arad, Sectia penala si, rejudecand, a condamnat pe inculpata T.T. la pedeapsa de 5 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de omor calificat si deosebit de grav, prevazuta in art. 174 raportat la art. 175 alin. (1) lit. a), c) si d) combinat cu art. 176 alin. (1) lit. a) C. pen., cu retinerea circumstantei atenuante prevazute in art. 74 alin. (2) C. pen., iar in baza art. 71 C. pen. a interzis inculpatei drepturile prevazute in art. 64 alin. (1) lit. a) si b) C. pen.
(Sursa: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 176 din 22 ianuarie 2009)
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri