Romania nu va avea 300 de parlamentari, intrucat reducerea numarului de alesi in Legislativ a fost refuzata intr-o prima faza de parlamentari. Urmeaza, insa, etapa finala.
Proiectul de lege initiat de PMP cu privire la aplicarea unei parti din referendumul initiat de Traian Basescu, si anume reducerea numarului de parlamentari fara desfiintarea unei camere a Legislativului, a fost adoptat tacit de Senat in urma cu fix un an. De atunci si pana in momentul de fata au urmat mai multe discutii si stramutari ale proiectului de lege.
Este important sa intelegem ca un astfel de proiect legislativ precum PL-x nr. 462/2018 poate fi aprobat doar cu vointa puterii politice majoritare, intrucat Opozitia nu poate strange numarul necesar de voturi. Odata cu reducerea numarului de parlamentari, s-ar face economii consistente la bugetul de stat.
Conform formei adoptate tacit de Senat (prima camera sesizata), urmatoarele schimbari au fost aprobate:
- norma de reprezentare pentru alegerea Camerei Deputatilor este de un deputat la 101.000 locuitori;
- norma de reprezentare pentru alegerea Senatului este de un senatori la 203.000 locuitori;
- numarul de mandate pentru Senat, respectiv Camera Deputatilor nu poate fi mai mic de 2, respectiv 3 intr-o circumscriptie electorala.
In momentul de fata, legea in vigoare stabileste ca norma de reprezentare pentru Camera Deputatilor este de 73.000 locuitori, iar pentru Senat este de 168.000 de locuitori.
Conform
Anexei nr. 1 a proiectului de lege, majoritatea judetelor ar fi urmat sa aiba 2 senatori si maximum 8 deputati. Exceptie face Bucuresti, unde ar fi urmat sa fie alesi 9 senatori si 18 deputati. In total, proiectul de lege stabileste existenta a 100 de senatori la nivel national si a 200 de deputati.
Initiativa a fost introdusa in data de 11 septembrie 2018 in Camera Deputatilor si a fost trimis pentru raport la Comisia pentru administratie publica si amenajarea teritoriului si la Comisia juridica, de disciplina si imunitati. Totodata, Comisia pentru drepturile omului, culte si problemele minoritatilor nationale a trebuit sa elibereze un aviz.
Guvernul a oferit un punct de vedere, insa n-a sustinut nicio opinie si a lasat Parlamentul sa decida cum procedeaza mai departe.
La doar 8 zile dupa trimitere, a ajuns avizul. "In sedinta din 18 septembrie 2018, membrii comisiei au examinat proiectul de lege, in conformitate cu art. 61 din Regulamentul Camerei Deputatilor si, in urma dezbaterilor, au hotarat cu majoritate de voturi sa ii acorde aviz negativ", se arata in documentul pe care il puteti vedea mai jos.
Raportul celor doua comisii responsabile de realizarea lui a venit o luna mai tarziu.
"Membrii Comisiei juridice, de disciplina si imunitati si membrii Comisiei pentru administratie publica si amenajarea teritoriului au examinat propunerea legislativa in sedinte separate. Membrii Comisiei pentru administratie publica si amenajarea teritoriului au dezbatut initiativa legislativa in sedinta din 25 septembrie 2018. Din numarul total de 23 membri ai Comisiei pentru administratie publica si amenajarea teritoriului au participat la dezbateri 21 deputati. La dezbateri a participat, in calitate de invitat, domnul Zsombor Vajda – vicepresedinte in cadrul Autoritatii Electorale Permanente. Membrii Comisiei juridice, de disciplina si imunitati au dezbatut propunerea legislativa in sedinta din 9 octombrie 2018. La dezbateri au fost prezenti deputati, membri ai Comisiei juridice, de disciplina si imunitati, conform listei de prezenta. In urma dezbaterilor, membrii celor doua Comisii au hotarat, cu majoritate de voturi, respingerea proiectului de Lege pentru modificarea Legii nr.208/2015 privind alegerea Senatului si a Camerei Deputatilor, precum si pentru organizarea si functionarea Autoritatii Electorale Permanente deoarece, stabilirea numarului de mandate alocat conform normelor de reprezentare propuse la alin.(2) si (3) ale art.5, pentru alegerea Camerei Deputatilor, respectiv a Senatului, consideram ca trebuie sa aiba in vedere rezultatele oficiale comunicate de Institutul National de Statistica in ceea ce priveste populatia judetelor, aspect care ar putea determina un alt numar de mandate decat cel prezentat in anexa la proiect", se precizeaza in raport.
Avem, asadar, un aviz negativ si un raport de respingere. Trei comisii ale Camerei Deputatilor considera ca reducerea numarului de parlamentari nu ar trebui facuta. Singurul motiv prezentat, insa, este legat de numarul real al cetatenilor. Pe aceasta cale, va reamintim ca
urmatorul recensamant va avea loc in 2021. De-abia atunci vor putea fi convinse si cele doua comisii care au oferit raportul negativ ca numarul de mandate reduse la 300 este sau nu potrivit.
Pastrand acest scenariu in minte, putem deduce cu usurinta ca votul asupra acestui proiect din plenul Camerei va fi unul negativ. Va fi, cel mai probabil, adoptat raportul de respingere, adica proiectul de lege isi va cunoaste sfarsitul in Camera Deputatilor.
Mentionam ca initiativa legislativa este inscris pe ordinea de zi a Camerei Deputatilor (for decizional) inca din octombrie 2018.
In luna iunie a.c. s-a hotarat cererea unui alt raport de la Comisia speciala comuna a Camerei Deputatilor si Senatului pentru eleborarea, modificarea si completarea propunerilor legislative in materie electorala. Acesta nu a fost oferit pana la momentul redactarii acestui articol. Noul for are 40 de proiecte legislative asupra carora trebuie sa ofere un raport de adoptare sau respingere.
Reducerea numarului de parlamentari la 300 depinde acum de hotararea pe care o vor lua membrii Comisiei speciale comune a Camerei Deputatilor si Senatului pentru eleborarea, modificarea si completarea propunerilor legislative in materie electorala. In cazul un care plenul reunit al Parlamentului nu ia alta decizie, aceasta comisie va decide daca la urmatoarele alegeri parlamentare vom avea un maximum de 300 de alesi in Legislativ.
Din aceasta comisie fac parte:
1. Badulescu Dorin-Valeriu - senator ALDE
2. Leoreanu Laurentiu-Dan - deputat PNL
3. Tilvar Angel - deputat PSD
4. Benga Tudor - Vlad - deputat USR
5. Diaconu Adrian-Nicolae - senator PSD
6. Andronache Gabriel - deputat PNL
7. Dobre Victor Paul - deputat PNL
8. Fenechiu Catalin-Daniel - senator PNL
9. Furtuna Mirela - deputat PSD
10. Gavrilita Bianca - Miruna deputat PSD
11. Ibram Iusein - deputat Minoritati
12. Intotero Natalia-Elena - deputat PSD
13. Manole Petre-Florin - deputat PSD
14. Manoliu Dan - senator PSD
15. Marciu Ovidiu-Cristian-Dan - senator PSD
16. Márton Árpád-Francisc - deputat UDMR
17. Mihail Radu-Mihai - senator USR
18. Olteanu Daniel - deputat ALDE
19. Pop Georgian - deputat PRO Europa
20. Radu Nicolaie-Sebastian-Valentin - deputat PSD
21. Samartinean Cornel-Mircea - deputat PMP
22. Scantei Laura-Iuliana - senator PNL
23. Steriu Valeriu-Andrei - deputat PSD
Florin Amariei scrie pentru E-Juridic.ro din anul 2018, explicand noutatile legislative si prezentand cele mai relevente stiri din domeniu. Si-a inceput activitatea la 9AM.ro, a continuat la legestart.ro si a acoperit dintotdeauna cele mai relevante subiecte din domeniile politica, social si justitie. In prezent, scrie pentru dumneavoastra despre tot ceea ce inseamna domeniile legislativ, justitie si politico-social, cu accent pe explicarea detaliata a ce este important de retinut, cum ne afecteaza aceste informatii si de ce este bine sa aplicam legea in forma ei la zi.
E-JURIDIC.RO
