Stramutare. Efectele stramutarii. Plangere impotriva rezolutiilor sau ordonantelor procurorului de netrimitere in judecata

Cuprins pe materii: Drept procesual penal. Partea generala. Competenta. Incompatibilitatea si stramutarea. Stramutarea

Indice alfabetic: Drept procesual penal
- stramutare
- efectele stramutarii
C. proc. pen., art. 55, art. 2781

Admiterea cererii de stramutare are ca efect, pe de o parte, intrarea cauzei in circuitul de judecata la instanta sau instantele din circumscriptia acesteia unde s-a dispus stramutarea, iar pe de alta parte, pierderea definitiva a competentei de a solutiona cauza de catre instanta initial investita.

In consecinta, dispunand stramutarea judecarii cauzei, Inalta Curte de Casatie si Justitie nu stramuta numai solutionarea unei anumite etape a procesului - cum este verificarea legalitatii si temeiniciei unei rezolutii sau ordonante a procurorului de netrimitere in judecata -, ci intreaga judecata a cauzei, inclusiv verificarea legalitatii si temeinicie solutiilor de netrimitere in judecata ulterioare adoptate de procuror, dupa desfiintarea rezolutiei sau a ordonantei de netrimitere in judecata si trimiterea cauzei la procuror.

Prin urmare, in cazul in care instanta investita ca urmare a admiterii unei cereri de stramutare, in procedura plangerii impotriva rezolutiei procurorului de neincepere a urmaririi penale, a dispus, in temeiul art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., admiterea plangerii, desfiintarea rezolutiei atacate si trimiterea cauzei la procuror in vederea inceperii urmaririi penale, iar procurorul a dispus inceperea urmaririi penale in cauza si ulterior scoaterea de sub urmarire penala, plangerea formulata conform art. 2781 C. proc. pen. impotriva rezolutiei de scoatere de sub urmarire penala se judeca de instanta la care s-a dispus stramutarea judecarii cauzei.

I.C.C.J., Sectia penala, incheierea nr. 1936 din 17 noiembrie 2009

1.1. Curtea de Apel Targu Mures, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, prin sentinta nr. 32 din 3 august 2009, sesizata fiind la data de 9 aprilie 2009 cu plangere in baza art. 2781 C. proc. pen., formulata in calitate de persoana vatamata de petitionarul E.I. impotriva rezolutiei procurorului din 18 februarie 2009 data in dosarul nr. 214/P/2006 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Pitesti - prin care s-a dispus scoaterea de sub urmarire penala a invinuitului P.C., comisar de politie in cadrul Politiei Municipiului Curtea de Arges, sub aspectul savarsirii in exercitarea atributiilor de serviciu, la data de 14 septembrie 2006, pe raza teritoriala a comunei V., judetul Arges, a infractiunilor prevazute in art. 246, art. 247, art. 250 si art. 2671 alin. (1) C. pen. - a declinat competenta de judecata in prima instanta a plangerii amintite in favoarea Curtii de Apel Pitesti.

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

Hotarand astfel, Curtea de Apel Targu Mures a admis exceptia de necompetenta teritoriala, invocata din oficiu, intemeiata pe dispozitiile art. 30 alin. (2) si art. 30 alin. (1) C. proc. pen., cu motivarea ca in raport cu prevederile legale amintite, pentru a se determina care dintre instantele judecatoresti de acelasi grad este competenta din punct de vedere teritorial in solutionarea cauzei, trebuie indeplinite cumulativ doua conditii, si anume (i) instanta sa aiba sediul in raza de activitate a organului de urmarire penala si (ii) sa indeplineasca unul din criteriile cerute de art. 30 alin. (1) lit. a) - d) C. proc. pen. (locul unde a fost savarsita infractiunea; locul unde a fost prins faptuitorul; locul unde locuieste faptuitorul; locul unde locuieste persoana vatamata), in speta, aceste conditii legale fiind indeplinite in exclusivitate de catre Curtea de Apel Pitesti.

Aceeasi instanta a retinut si motivat, de asemenea, ca „desi s-a stramutat in precedent judecarea unei alte plangeri indreptata impotriva unei rezolutii de neincepere a urmaririi penale data de acelasi parchet, cauza care viza acelasi invinuit si aceeasi parte vatamata, nu se poate sustine ca prin stramutarea judecarii acelei plangeri Curtea de Apel Targu Mures ramane competenta sa solutioneze si plangerea de fata.”

1.2. Curtea de Apel Pitesti, Sectia penala si pentru cauze cu minori si de familie, prin sentinta nr. 85/E din 6 octombrie 2009, sesizata cu solutionarea cauzei in conditiile amintite, la randul sau a declinat competenta de judecata a plangerii in favoarea instantei initial sesizate, Curtea de Apel Targu Mures, iar in baza art. 43 alin. (1), (3) si (7) C. proc. pen. a sesizat Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, spre a hotari asupra conflictului negativ de competenta teritorial ivit intre instantele aratate.

Hotarand astfel, instanta ulterior sesizata a motivat ca „in raport cu efectele pe care le-a produs incheierea nr. 1274 din 7 martie 2007 a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, prin care s-a dispus stramutarea judecarii plangerii formulate initial, de la Curtea de Apel Pitesti la Curtea de Apel Targu Mures, se constata ca acestei din urma instante ii revine competenta solutionarii si a plangerii ulterioare formulate de acelasi petitionar impotriva solutiei data de Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti, care a reluat cercetarile potrivit sentintei penale nr. 9 din 8 iunie 2007 a Curtii de Apel Targu Mures.”

2. Inalta Curte de Casatie si Justitie, Sectia penala, hotarand asupra conflictului negativ de competenta teritoriala ivit intre cele doua instante in conformitate cu dispozitiile art. 43 alin. (7) C. proc. pen., stabileste ca judecata in prima instanta a plangerii in baza art. 2781 C. proc. pen. formulata de petitionarul E.I. impotriva rezolutiei ulterioare a procurorului din 18 februarie 2009, data in acelasi dosar nr. 214/P/2006 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Pitesti, revine Curtii de Apel Targu Mures, pentru urmatoarele considerente:

2.1. Initial, E.I. a adresat Parchetului de pe langa Curtea de Apel Pitesti o plangere penala, potrivit art. 222 C. proc. pen., ce a format obiectul dosarului nr. 214/P/2006, solutionata prin rezolutia din 11 octombrie 2006 prin care s-a dispus, in temeiul art. 10 alin. (1) lit. a) C. proc. pen., neinceperea urmaririi penale fata de faptuitorul P.C.

Dupa parcurgerea etapei procesuale prevazute in art. 278 C. proc. pen., petitionarul E.I. s-a adresat Curtii de Apel Pitesti, in temeiul dispozitiilor art. 2781 C. proc. pen., cu plangere impotriva rezolutiei din 11 octombrie 2006, pronuntata in dosarul nr. 214/P/2006.

Dar, urmare a admiterii cererii formulata de petitionarul E.I., Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin incheierea nr. 1274 din 7 martie 2007, a stramutat de la Curtea de Apel Pitesti la Curtea de Apel Targu Mures judecarea plangerii impotriva rezolutiei procurorului.

Solutionand plangerea, Curtea de Apel Targu Mures, prin sentinta penala nr. 9 din 8 iunie 2007, a desfiintat rezolutia din 11 octombrie 2006 din dosarul nr. 214/P/2006 al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Pitesti, iar in temeiul dispozitiilor art. 2781 alin. (8) lit. b) C. proc. pen., a trimis cauza la Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti, in vederea inceperii urmaririi penale.

Conformandu-se deciziei Curtii de Apel Targu Mures, Parchetul de pe langa Curtea de Apel Pitesti a inceput urmarirea penala impotriva comisarului de politie P.C., iar in final, prin rezolutia din 18 februarie 2009, a dispus scoaterea de sub urmarire penala a acestuia sub aspectul savarsirii tuturor infractiunilor reclamate - art. 246, art. 247, art. 250 si art. 2671 alin. (1) C. pen. -, retinand ca nu sunt intrunite elementele constitutive prevazute de textele de lege incriminatoare mentionate.

Aceasta din urma rezolutie a fost atacata cu plangere, in conformitate cu dispozitiile art. 278 C. proc. pen., la procurorul general al Parchetului de pe langa Curtea de Apel Pitesti, iar prin rezolutia din 26 martie 2009, data in dosarul nr. 255/II/2/2009, plangerea a fost respinsa ca neintemeiata.

Din nou, petitionarul E.I. s-a adresat instantei - Curtii de Apel Targu Mures, cu plangere impotriva acestei ultime rezolutii - data la 18 februarie 2009, potrivit art. 2781 C. proc. pen.

2.2. Se constata, asadar, ca demersul judiciar actual al petitionarului E.I. priveste aceeasi procedura penala din anul 2006, retrimisa in urma controlului judecatoresc initial efectuat in faza urmaririi penale, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin admiterea cererii de stramutare, a stabilit ca aceasta procedura penala, indiferent de fazele parcurse, nu poate fi solutionata cu impartialitate la Curtea de Apel Pitesti.

In acest sens, dispozitiile art. 55 alin. (1) C. proc. pen. prevad imperativ - interpretare consacrata in jurisprudenta - ca, odata stramutata, cauza respectiva intra in circuitul normal de judecata la instanta sau instantele din circumscriptia acesteia unde s-a dispus stramutarea, iar instanta initial investita cu solutionarea cauzei pierde definitiv competenta de a o judeca.

Prin urmare, dispunand stramutarea judecarii prin incheierea nr. 1274 din 7 martie 2007, instanta suprema nu a stramutat numai solutionarea unei anumite etape a procesului (verificarea legalitatii primei rezolutii a procurorului), ci intreaga judecata a cauzei, inclusiv verificarea legalitatii si temeinicie solutiilor ulterioare pronuntate in faza urmaririi penale, dupa ce Curtea de Apel Targu Mures a desfiintat solutia de neincepere a urmaririi penale data initial de procuror.

In consecinta, Inalta Curte de Casatie si Justitie, in solutionarea conflictului negativ de competenta in conformitate cu dispozitiile art. 43 alin. (7) C. proc. pen., a stabilit ca judecarea plangerii actuale in baza art. 2781 C. proc. pen., formulata de petitionarul E.I., revine instantei initial sesizate, Curtea de Apel Targu Mures, careia i-a trimis dosarul.