Strategia Nationala de Vaccinare pentru perioada 2023-2030, aprobata prin Hotararea nr. 1006/2023, a fost publicata in Monitorul Oficial nr. 966/2023.
Documentul urmareste cresterea increderii populatiei in beneficiile vaccinarii si o acoperire vaccinala optima pentru toate vaccinurile incluse in programul national de vaccinare.
Extras din Strategia nationala de vaccinare pentru perioada 2023-2030.
Gasiti AICI documentul integral<<
"De-a lungul timpului, Programului National de Vaccinare din Romania i-au fost aduse o serie de imbunatatiri care i-au crescut flexibilitatea, dar si cost-eficienta. Astfel:
- vaccinurile monovalente au fost inlocuite treptat cu vaccinuri combinate [ex: ROR (rujeola-rubeola-oreion); DTPa-HB-VPI-Hib (diftero-tetano-pertussis, hepatitic B pediatric, poliomielitic inactivat, Haemophilus influenzae tip b)]. Utilizarea acestor tipuri de vaccinuri confera o serie de avantaje atat la nivel de individ (protectie simultana pentru mai multe boli, reducerea disconfortului prin efectuarea unui numar mai mic de injectii, cresterea acceptabilitatii, mai putine vizite la medic) cat si pentru sistemul de sanatate (scaderea numarului de acte medicale, reducerea costurilor de logistica si organizare, includerea in Programul de Vaccinare a mai multor antigene care sa protejeze fata de un numar mai mare de boli)
- activitatea de vaccinare a devenit responsabilitatea medicilor de familie care sunt remunerati din Program pentru acest serviciu
- au fost introduse antigene noi (ex: Pneumococic)
- Registrul Electronic National de Vaccinare a fost continuu dezvoltat prin implementarea de noi functionalitati (anunt de prezentare la vaccinare prin SMS, posibilitatea eliberarii din RENV a adeverintei de vaccinare a copilului).
Managementul Programului National de Vaccinare se realizeaza conform normelor prevazute in Ordinul Ministrului Sanatatii nr. 964/2022 cu modificarile si completarile ulterioare.
Programul National de Vaccinare trebuie sa constituie parte integranta a proiectelor de resurse umane, finantare si logistica.
Programul National de Vaccinare inregistreaza performante inca moderate, cu acoperiri vaccinale situate sub tintele recomandate de OMS.
Astfel, analiza datelor de estimare a acoperirilor vaccinale pentru anul 2022 releva faptul ca pentru vaccinul BCG acoperirile vaccinale sunt optime (peste 95%). In schimb, acoperirile vaccinale pentru 4 doze de vaccin hepatitic B pediatric, pentru 3 doze din vaccinurile DTPa, VPI, Hib si, respectiv, 1 doza de vaccin RRO se situeaza intre 83,4% - 84,6% (sub tinta de 95%).
Pandemia COVID-19 a afectat atat programul national de vaccinare cat si acoperirea vaccinala atat datorita directionarii personalului medical in activitatile de combatere a pandemiei cat si scaderii adresabilitatii populatiei la vaccinare.
Performantele limitate ale programului de vaccinare sunt asociate cu o combinatie de factori contextuali extrem de variati, care necesita ameliorari rapide si durabile, intr-un cadru de actiune coordonat, ce poate fi asigurat prin elaborarea, adoptarea si implementarea unei strategii privind vaccinarea.
Intre provocarile cu care se confrunta in prezent programul national de vaccinare enumeram:
1. Unele probleme de reglementare generala sau specifica, sau de implementare a reglementarilor, care limiteaza angajamentul decidentilor, al profesionistilor si al societatii pentru sustinerea vaccinarii
2. Unele perturbari in gestionarea eficienta a Programului National de Vaccinare
O astfel de activitate necesita dezvoltarea unor mecanisme complexe si sustenabile pentru asigurarea unor acoperiri vaccinale optime. Acest lucru presupune responsabilizarea institutiilor nominalizate a fi implicate activ in derularea PNV si identificarea modalitatilor de colaborare a acestora atat intre ele, cat si cu autoritatile publice, cu organizatii neguvernamentale sau alte tipuri de organizatii, in vederea implementarii corecte si in timp real a tuturor activitatilor din PNV, cu accent pe vaccinare. In parcursul de implementare, programul national de vaccinare a fost uneori confruntat cu implicarea limitata a unor entitati relevante pentru sustinerea sa, pe alocuri cu discontinuitati de finantare, sau cu dificultati de aplicare a cadrului legislativ general pentru achizitia de vaccinuri in anumite circumstante specifice.
3. Deficitul de personal medical implicat in vaccinare si variabilitatea pregatirii acestuia
In Romania vaccinarea este efectuata in principal de catre medicii de familie, o comunitate importanta de profesionisti, dar care se distribuie inegal in profil teritorial, existand unele dezechilibre pe regiuni si pe medii de rezidenta, cu prioritate in regiuni paupere. Mai mult, o parte considerabila dintre acesti profesionisti sunt aproape de varsta de pensionare, ceea ce va genera pe termen mediu un deficit si mai mare de medici si o problema si mai acuta in acoperirea universala cu servicii de asistenta primara, implicit cu servicii de vaccinare. Se impun reglementari privind formarea medicala in specialitatea medicina de familie in sensul organizarii concursurilor de rezidentiat pe post, in functie de nevoile identificate la nivel national, astfel incat reteaua prestatorilor de servicii medicale primare sa deserveasca in mod echitabil intreaga populatie a tarii, inclusiv zonele rurale, greu accesibile sau comunitatile defavorizate. De asemenea, se impune asigurarea de oportunitati pentru pregatirea altor categorii de profesionisti implicati in activitatea de vaccinare sau in lucrul cu copiii sau cu familiile, in special cu cele defavorizate (asistente medicale, inclusiv cele din centrele comunitare, mediatori sanitari, personalul medico-sanitar din scoli, din serviciile publice de asistenta sociala etc).
4. Ezitarea de a accepta vaccinarea
In Romania populatia are un grad de ezitare la vaccinare, iar parte din personalul medical adopta o practica oarecum defensiva in materie de vaccinare. Vaccinarea este efectuata in principal de catre medicii de familie, care nu intotdeauna ofera informatii apatinatorilor in legatura cu vaccinarile la care este eligibil copilul sau in legatura cu posibilele reactii adverse postvaccinale indezirabile (RAPI) si managementul acestora. Exista un grad de neincredere a populatiei privind siguranta vaccinarii, teama de reactii adverse constituind un motiv important de nevaccinare. * Measles outbreak in Romania: understanding factors related to suboptimal vaccination uptake https://www.ncbi.nlm.nih.gov/pmc/articles/PMC7536253/
Aceste probleme ar putea fi rezolvate pe de o parte prin organizarea unor instruiri periodice pe tema vaccinologiei pentru medicii de familie, cu accent pe temele din domeniu a caror abordare practica ridica dificultati in cabinetele de medicina de familie (in special indicatiile si contraindicatiile reale ale vaccinarii, consilierea privind reactiile adverse postvaccinare), iar pe de alta parte prin asigurarea unor campanii sustinute de informare a populatiei si prin consilierea individuala privind beneficiile vaccinarii, dar si riscurile nevaccinarii.
5. Accesul echitabil la vaccinare
In mod paradoxal, serviciile preventive gratuite oferite de sistemul de sanatate sunt accesate in mod variabil de populatia eligibila si adesea grupurile vulnerabile se confrunta cu bariere de acces mai insemnate, reprezentate nu numai de dificultatile economice, sau geografice, sau de acoperirea mai scazuta cu profesionisti, ci si de capacitatea mai redusa de a intelege importanta pentru sanatate a serviciilor preventive in general si a vaccinarii in special. Totodata, fiind binecunoscut faptul ca reteaua de medicina de familie nu acopera uniform toate zonele tarii, mai ales cele cu populatie vulnerabila, pot fi initiate sau sustinute demersuri ale autoritatilor locale pentru infiintarea unor centre comunitare integrate. Centrele comunitare au printre rolurile stabilite si pe cel de a contribui la imbunatatirea indicatorilor starii de sanatate prin activitati de promovare a sanatatii si prevenire a bolilor, intre care si cresterea mobilizarii la vaccinare. Vaccinarea in cadrul farmaciilor comunitare reprezinta o oportunitate iar pregatirea farmacistilor in acest sens este un pas necesar pentru asigurarea accesului populatiei la servicii de vaccinare.
6. Campaniile agresive anti-vaccinare
Adesea diverse entitati din societate promoveaza in spatiul public mesaje distorsionate privind vaccinarea, scopurile si consecintele acesteia, sau privind calitatea vaccinurilor sau asa-zisul caracter ”experimental”. Pentru cresterea adresabilitatii si a acceptantei la vaccinare este nevoie de campanii de comunicare ample si credibile, sustinute la nivel national, in general si la nivel local, in special – in functie de caracteristicile comunitatilor respective.
De asemenea, organizarea de intalniri intre specialistii in domeniul sanatatii publice si a expertilor in domeniu si reprezentantii societatii civile poate reprezenta o solutie pentru cresterea increderii populatiei generale in institutiile responsabile in domeniul sanatatii si a masurilor de sanatate publica recomandate.
(...)
E-JURIDIC.RO
