Sistemul de Justitie din Romania risca un val fara precedent de plecari, dupa ce Guvernul a propus modificari importante in ceea ce priveste varsta si cuantumul pensiilor magistratilor.
Asociatia Forumul Judecatorilor din Romania avertizeaza ca peste 1.000 de judecatori si procurori ar putea demisiona sau iesi la pensie, in semn de protest fata de masurile anuntate. Instantele si parchetele – deja afectate de lipsa de personal – ar putea intra intr-o criza grava de functionare, cu efecte directe asupra actului de justitie.
Intr-un comunicat transmis
Agerpres, AFJR spune ca in ultimii ani, a semnalat autoritatilor romane de zeci de ori necesitatea adoptarii unor reforme prin care justitia romana sa recapete elementele necesare functionarii sale in baza principiilor independentei, meritocratiei, eficientei si responsabilitatii.
"Cu toate acestea, legile justitiei, adoptate in anul 2022, au adus un regres inacceptabil, sistemul judiciar fiind afectat grav in privinta pilonilor sai, a fundamentelor unei justitii independente, iar reactiile Consiliului Superior al Magistraturii au ridicat intrebari firesti despre rolul sau de garant al independentei justitiei, fapt care a erodat increderea in capacitatea sa de a actiona in acest sens, alimentand impresia ca CSM nu apara in mod egal toti magistratii, ci favorizeaza conformismul in detrimentul vocilor critice, prioritizand aspectele materiale in defavoarea apararii principiilor", arata judecatorii.
In acest context, AFJR constata ca autoritatile relevante nu au reactionat 'sub nicio forma' pentru a corecta erorile de legiferare din anul 2022, legile din 2022 fiind adoptate in procedura de urgenta, fara a se astepta avizul Comisiei de la Venetia, solicitat de Adunarea Parlamentara a Consiliului Europei.
"In ceea ce priveste propunerile Guvernului din data de 29 iulie pentru modificarea legislatiei privind pensiile de serviciu din domeniul justitiei, desi se impun corectiile fiscale, in asa fel incat pensiile aflate in plata, stabilite in acest mod pana la 31.12.2023, sa nu fie mai mari decat salariul magistratilor in activitate (cum se intampla deja pentru acele pensii stabilite incepand cu 01.01.2024), in mod inexplicabil acest lucru nu este abordat, ci se avanseaza din nou modificarea conditiilor de vechime minima ori a conditiilor de varsta necesare pensionarii pe viitor a magistratilor, ceea ce reprezinta o afectare a independentei si a increderii legitime a persoanelor in cauza (judecatori sau procurori) in exercitiu la data modificarii acestor dispozitii si care ar putea determina pensionarea sau demisia imediata a peste 1.000 de magistrati, in special acei judecatori si procurori care au aparat independenta justitiei in ultimii ani, in fata unor atacuri nemaiintalnite", subliniaza Forumul Judecatorilor.
Potrivit sursei citate, judecatorii care se pensioneaza la varste reduse provin 'masiv' de la instantele cu deficit cronic de personal, determinat de peste 1.000 de posturi vacante, care nu se ocupa din cauza refuzului de organizare a concursurilor de admitere, deoarece nu ar exista resurse bugetare in acest sens, desi AFJR a facut multiple apeluri publice in acest scop.
"Statutul judecatorilor si procurorilor trebuie sa fie unul previzibil, iar nu modificat de zeci de ori in cativa ani, in scopuri electorale sau pentru a determina crize de personal si parasirea sistemului judiciar de mii de judecatori", precizeaza AFJR.
Marti, premierul Ilie Bolojan a anuntat ca printr-un proiect legislativ se propune cresterea varstei standard de pensionare a magistratilor la 65 de ani.
"Propunem cresterea varstei de pensionare si intrarea si in sistemul de justitie in pensie la varsta standard de 65 de ani. De asemenea, fata de vechimea pe care astazi o prevede legea, de 25 de ani, ceea ce permite pensionarea la 48 de ani, propunem o crestere a vechimii dupa care te poti pensiona la 35 de ani. Asta inseamna ca exista posibilitatea ca un magistrat care lucreaza de la inceput in sistemul din Romania sa iasa la pensie mai repede, daca doreste, dar nu la 48 de ani, ci la 58 de ani. In aceste conditii, ar urma ca pentru fiecare an pentru care opteaza sa iasa mai repede la pensie sa piarda doua procente din pensie", a explicat Ilie Bolojan.
De asemenea, premierul a propus ca valoarea pensiei unui magistrat sa fie de maximum 70% din ultimul salariu net, nu 80% din brut, cum este in prezent.
"In ceea ce priveste cuantumul pensiei, majoritatea tarilor au un procent care se refera la valoarea salariilor incasate de catre cel care lucreaza in ultimii ani de activitate - patru ani, cinci ani si asa mai departe - si din aceasta medie de salarii exista calculat in diferite tari, pe diferite sisteme, procente. In unele tari avem un sistem de plata total contributiv, deci nu exista nicio diferentiere intre sistemul din magistratura si ceilalti functionari. In cele mai multe tari exista o formula care insa ne duce in situatia de a ne apropia la o valoare care inseamna 60 - 70% din castigurile salariale nete din ultimii ani de activitate. In aceasta situatie, (...) am facut o propunere care tine cont atat de acest principiu de baza, dar si de formulele aflate in legislatia romaneasca si cele care tin de decizii ale Curtii Constitutionale. In fapt, propunerea este ca valoarea pensiei unui magistrat sa fie de maxim 70% din ultimul salariu net, subliniez. Deci, nu 80% din brut, cum este astazi, ceea ce depaseste salariul net, si maxim 70% din ultimul salariu net, o valoare care oricum este la marja superioara a situatiei din tarile Uniunii Europene", a aratat prim-ministrul Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, "calculul efectiv se face raportandu-se la veniturile brute, deci se propune sa existe un procent de 55% din venitul brut in ultimii cinci ani, dar nu mai mult de 70% din salariul net, din ultimul salariu net".
E-JURIDIC.RO
