Zeci de mii de dosare ramase nesolutionate in 2008

 

Va invitam sa cititi o excelenta "dare de seama" a Consiliul Superior al Magistraturii asupra sistemului judiciar din Romania. Pe langa istoricul diferitelor in institutii, acest document ne ofera si o privire de ansamblu asupra gradului de ocupare si al volumului de munca din sistemul judiciar.

In 2008, in cadrul judecatoriilor, 1916 judecatori au avut un numar de 1.221.007 dosare pe rol, dintre care 904.959 solutionate. Au ramas astfel 316.048 de dosare nesolutionate, cel mai mare numar din ultimii patru ani. Asta in conditiile in care au fost 632 de dosare per judecator, o cifra mai mica decat in anii 2005 si 2006. In cadrul tribunalelor, 1358 de judecatori au ramas restanti cu 156.318 dosare la finalul anului. Tribunalele de minori au solutionat putin peste jumatate din dosarele in lucru, in timp ce Curtile de Apel au avut o eficacitate de aproape 80%.

Inalta Curte de Casatie si Justitie a ramas si ea restanta cu 15.003 de dosare in timp ce la nivelul Parchetelor s-au solutionat mai putin de jumatate (462.397) din numarul dosarelor pe rol (1.079.210). Asta in conditiile in care a 2008 a fost anul cu cea mai mare incarcatura de dosare. Mult mai bine stau la acest capitol PICCJ (31 de dosare per procuror), DIICOT (71 dosare per procuror) si DNA (33 de dosare), insa si aici rata de solutionare este aproape de jumatate sau chiar un sfert.

Comparatia dintre Parchetele de pe langa Curtile de Apel (8403 dosare solutionate din 13.924), Parchetele de pe langa tribunale (30.798 din 56.835) si Parchetele de pe langa Judecatorii (442.939 din 1.099.079) arata cam aceeasi situatie, exceptie facand incarcatura de dosare (65, 109, respectiv 10.65). Cele mai eficiente par sa fi fost Parchetele Militare, cu 2311 dosare solutionate din 2843.

Cititi mai jos intregul document 

Sistemul judiciar din Romania

In Romania, autoritatea judecatoreasca este compusa din urmatoarele institutii:

 - instantele judecatoresti;
-  Ministerul Public;
-  Consiliul Superior al Magistraturii.

Conform art. 124 si 126 din Constitutia Romaniei din 1991, revizuita in anul 2003, principiile organizarii judiciare  sunt:

• Justitia se infaptuieste in numele legii, este unica, impartiala si egala pentru toti.

• Justitia se realizeaza prin urmatoarele instante judecatoresti:

a) Inalta Curte de Casatie si Justitie;
b) curti de apel;
c) tribunale;
d) tribunale specializate;
e) judecatorii;
f) instante militare.

A. INSTANTELE JUDECaTORESTI

   SCURT ISTORIC

-    Completele de judecata, numite „departamenturi”,  au fost introduse  prin reforma lui Alexandru Ipsilanti in Muntenia (1774 – 1782), care  a pus temelia separatiei intre puterea executiva si cea judecatoreasca. Judecata se facea dupa Codul lui Ipsilanti, completat cu pravilele imparatesti si cu manualul lui Hermenopol. In acea perioada, instantele erau compuse din ispravnici si judecatori;

- in 1827, in timpul domniei lui Ionita Sandu Sturza s-a prevazut autoritatea de lucru judecat pentru sentintele divanului domnesc ;

- Regulamentul Organic (1831-1832) organiza instantele astfel:

-  Prima instanta:

 a) la tara – tribunalele satesti, formate din preot si trei membri alesi de locuitori pentru un an;

 b) carmitorii judetelor si sub-carmuitorii plasilor judecau pricinile politienesti mici ce se pedepseau cu cel mult trei zile de inchisoare sau 50 lovituri de toiag, precum si pricinile administrative;
 c) in cele doua capitale – Bucuresti si Iasi – a existat un tribunal administrativ special (tribunalul politienesc),  care judeca contraventiile;
 d) in judete atributiile judecatoresti au trecut de la ispravnici la tribunale,  care judecau in materie civila, comerciala, corectionala si criminala.

-  A doua instanta:

 a) in materie civila: sectiile civile ale divanului judecatoresc din Bucuresti si ale divanului judecatoresc din Craiova;
 b) in materie comerciala: tribunalul apelativ de comert din Bucuresti,  cel de la Iasi si cel de la Craiova;
 c) in materie criminala: sectia criminala a divanului judecatoresc din Bucuresti, sectia criminala a divanului judecatoresc din Craiova si tribunalul pricinilor criminalicesti din Iasi.

- 3) A treia instanta:  Inaltul Divan (care in Muntenia era format din Marele Ban, 6 judecatori si un procuror, iar in Moldova din presedinte si 6 membri).

-  A patra instanta:  in Moldova era Divanul Domnesc (prezidat de Domn sau un delegat al sau  si era format din 7 membri numiti de inaltul Divan si 7 supleanti).

- in aceeasi perioada, situatia in celelalte provincii romanesti era urmatoarea:

• Transilvania, Banatul, Crisana si Maramuresul au fost guvernate de legile ungare.

Instantele care functionau in aceste regiuni erau: tribunalele de Comitet; tribunalele de district; tribunalele orasenesti (unde functionau pretori);primariile comunale.
• Bucovina era guvernata de legiuiri austriece. in 1868, s-au infiintat judecatoriile de ocol. Instantele din Bucovina apartineau de Curtea de Apel din Lwow.
• Din 1828, dupa ce  s-a extins  in Basarabia forma de organizare judecatoreasca din Rusia, justitia se realiza prin: judecatoriile de plasa; nacilanicii de zemstva (functionari administrativi cu atributii judecatoresti); judecatoriile orasenesti; judecatoriile de pace (judecatoriile comunale); congresul judecatoresc de pace (care judeca apelurile impotriva hotararilor judecatoriilor de pace); Tribunalul Regional din Chisinau; Curtile cu jurati (constituite din Tribunalul penal si 12 jurati).

- in urma adoptarii Constitutiei din 1866, instantele judecatoresti erau: judecatoriile de plasa; tribunalele judetene; curtile de apel ; curtile cu jurati – in materie criminala; Curtea de Casatie.

- Alte progrese inregistrate:

- Din 1865 s-a infiintat cate o Curte cu Jurati pe langa fiecare Curte de Apel, iar din 1868 si pe langa Tribunale. Curtea cu Jurati era compusa dintr-un consilier de Curte de Apel (ca presedinte), 2 judecatori de tribunal si 12 jurati trasi la sorti. in competenta sa intrau cauzele criminale, delictele de presa si cele politice. Prin Constitutia din 1938 s-au desfiintat curtile cu jurati.

- Din 1877, pe langa fiecare instanta s-a organizat cate o grefa, cu atributia de a ajuta la impartirea dreptatii.

- Din 1909 s-a infiintat pe langa fiecare tribunal si curte de apel un Corp de portarei (executorii judecatoresti de astazi).

-  Noua lege de organizare judecatoreasca din  1924, prevedea ca instante:

1) judecatoriile (urbane, rurale sau mixte);
2) tribunalele ;
3) curtile de apel (in numar de 12);
4) curtile cu jurati ;
5) Inalta Curte de Casatie si Justitie .

- Prin Legea din 1943  s-au infiintat urmatoarele instante:

1) judecatoriile (urbane, rurale sau mixte). Cele rurale sau mixte erau obligate ca, cel putin o data pe saptamana, sa judece la sediul primariilor (situate la o distanta mai mare de 15 km de comuna de resedinta);
2) tribunalele (In cadrul carora functionau: judecatori sindici; judecatori pentru tutele, curatele si fonduri dotale; judecatori pentru minori, precum si judecatorul de instructie, care era delegat de ministrul justitiei);
3) curtile de apel [in numar de 11, purtau denumirea localitatii unde functionau, cu exceptia celei din Arad (care purta denumirea Curtea de Apel Arad – Oradea) si a celei din Sibiu (care purta denumirea Curtea de Apel Sibiu – Cluj].
4) Inalta Curte de Casatie si Justitie.

Ca organe auxiliare ale puterii judecatoresti au fost infiintate sfaturile de impaciuire, care functionau in fiecare comuna urbana.

- Constitutia din 1948 a inregistrat un nou eveniment in viata sistemului nostru judiciar, consacrand un capitol special organelor judecatoresti si parchetului, dupa modelul legislatiei sovietice. Potrivit legii, functionau urmatoarele instante:
1) judecatorii populare (urbane, rurale si mixte, care reprezentau „veriga de baza” si aveau plenitudine de competenta);
2) tribunale;
3) curti (in numar de 14, formate din consilieri);
4) Curtea Suprema.

-  O noua lege de organizare judecatoreasca a aparut in 1952, care prevedea urmatoarele instante:

1) tribunalul popular (de raion, de oras sau de raion orasenesc) – care era veriga de baza a sistemului judiciar, avand plenitudine de competenta atat in penal, cat si in civil;
2) tribunalul regional si Tribunalul Capitalei – care, de regula, judecau recursuri, si, in mod exceptional, in fond;
3) Tribunalul Suprem (format din colegiul penal, colegiul civil si colegiul militar).
- Bazele actualei reglementari a sistemului judiciar au fost puse prin:
- Constitutia Romaniei din 1991, revizuita si republicata in 2003 (Titlul III, Capitolul VI,  intitulat „Autoritatea judecatoreasca”)
- Cele trei legi privind justitia: a) Legea nr. 304/2004 prind organizarea judiciara;

b) Legea nr. 303/2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor; c) Legea nr. 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicate, cu modificarile si completarile ulterioare.

  CONFIGURATIA ACTUALa

1. Judecatoriile

Judecatoriile sunt instante fara personalitate juridica, organizate in judete si in sectoarele municipiului Bucuresti.
in Romania functioneaza un numar de 179 judecatorii .
In cadrul judecatoriilor activeaza efectiv un numar de 1916 de judecatori.

Volumul de activitate la judecatorii:

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate Stoc de dosare la sfarsitul anului

2005 1.255.671  1.028.315 227.356
2006 1.346.829  1.098.846 247.983
2007 1.151.983  870.063  281.920
2008 1.221.007  904.959  316.048

Incarcatura  de dosare/judecator la nivelul judecatoriilor:

Anul Incarcatura de dosare/judecator
2005  708
2006  722
2007  625
2008  632

Conducere si organizare:

- Fiecare judecatorie este condusa de un presedinte.
Presedintii judecatoriilor exercita si atributii de administrare a instantei.
- in functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, presedintele poate fi ajutat de un vicepresedinte.
Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata. In raport cu natura si numarul cauzelor, In cadrul  judecatoriilor se pot infiinta sectii.
- In cadrul fiecarei judecatorii functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere a instantei.
Colegiile de conducere sunt formate dintr-un numar impar de membri si au urmatoarea componenta:  presedintele si 2 sau 4 judecatori alesi in adunarea generala a judecatorilor pe o perioada de 3 ani. Numarul judecatorilor membri ai colegiului de conducere se stabileste de adunarea generala a judecatorilor instantei respective, inainte de declansarea procedurii de alegere.

- La judecatorii se organizeaza, anual sau ori de cate ori este necesar, adunari generale ale judecatorilor, care se convoaca, de regula, de  catre presedintele judecatoriei.

Completele de judecata

Compunerea completelor de judecata se stabileste la inceputul anului de catre colegiul de conducere, urmarindu-se asigurarea continuitatii completului.
La judecatorii, completele de judecata sunt formate dintr-un singur judecator.
Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistemul informatizat ECRIS.
In cadrul judecatoriilor exista complete specializate, pe urmatoarele materii: minori si familie, procese funciare, cauze civile, cauze penale,  cauze de coruptie, cauze  comerciale, suspendarea executarii silite a hotararilor civile.

Competenta

In materie civila, judecatoriile judeca:

-     in prima instanta, toate procesele si cererile, in afara de cele date prin lege in competenta altor instante;
-     plangerile impotriva hotararilor autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si ale altor organe cu astfel de activitate, in cazurile prevazute de lege;
-    in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

in materie penala, judecatoriile judeca:

- in prima instanta toate infractiunile, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;
- in alte cazuri anume prevazute de lege.

2 . Tribunalele

Tribunalele sunt instante cu personalitate juridica, organizate la nivelul fiecarui judet si al municipiului Bucuresti, si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet.
in Romania exista un numar de 41 tribunale.
Presedintele tribunalului este ordonator tertiar de credite.
In cadrul tribunalelor activeaza efectiv un numar de 1358  de judecatori. 

Volumul de activitate la tribunale

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate Stoc de dosare la sfarsitul anului
2005  438.439  340.003  98.436
2006  584.428  475.534  108.894
2007  586.274  458.360  127.914
2008  616.547  460.229  156.318

Incarcatura  de dosare/judecator la nivelul tribunalelor

Anul Incarcatura  de dosare/judecator
2005  613
2006  758
2007  738
2008  800

In circumscriptia fiecarui tribunal sunt cuprinse toate judecatoriile din judet sau, dupa caz, din municipiul Bucuresti.

Conducere si organizare

- Fiecare tribunal este condus de un presedinte.
- in functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la tribunale, presedintele poate fi ajutat de 1-2 vicepresedinti, cu exceptia Tribunalului Bucuresti unde numarul vicepresedintilor este de  1-3.
Presedintii si vicepresedintii tribunalelor iau masuri pentru organizarea si buna functionare a instantelor pe care le conduc si, dupa caz, a instantelor din circumscriptiile acestora, asigura si verifica respectarea obligatiilor statutare si a regulamentelor de catre judecatori si personalul auxiliar de specialitate.
- Sectiile tribunalelor sunt conduse de cate un presedinte de sectie.
- In cadrul fiecarui tribunal functioneaza un colegiu de conducere, care hotaraste cu privire la problemele generale de conducere a instantei.
 Colegiile de conducere sunt formate  din presedinte si 6 judecatori alesi  pentru o perioada de 3 ani in adunarea generala a judecatorilor.
Cand colegiul de conducere dezbate probleme economico-financiare sau administrative, la sedintele acestuia participa si managerul economic al instantei, cu vot consultativ.
- Adunarile generale ale judecatorilor se convoaca, de regula, de catre presedintele tribunalului.

Complete de judecata

Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarind asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza unor criterii obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.
Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistemul informatizat ECRIS.

Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege.

- Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a tribunalului se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale, care se judeca in complete formate din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari.
- Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori.
- Recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

In cadrul tribunalelor exista complete specializate, pe urmatoarele materii: minori si familie,   procese funciare, protectie speciala si adoptie, cauze de coruptie, criminalitate organizata, cauze comerciale,  insolventa, conflicte de munca si asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal, suspendarea executarii silite a hotararilor civile, Legea nr. 10/2001 privind restituirea imobilelor nationalizate, etc.

Competenta

In materie civila, tribunalul judeca:

1. in prima instanta:

a) procesele si cererile in materie comerciala al caror obiect are o valoare de peste 100.000 lei, precum si procesele si cererile in aceasta materie al caror obiect este neevaluabil in bani;
b) procesele si cererile in materie civila al caror obiect are o valoare de peste 500.000 lei, cu exceptia cererilor de imparteala judiciara, a cererilor in materia succesorala, a cererilor neevaluabile in bani si a cererilor privind materia fondului funciar, inclusiv cele de drept comun, petitorii sau, dupa caz, posesorii, formulate de tertii vatamati in drepturile lor prin aplicarea legilor in materia fondului funciar;
c) conflictele de munca, cu exceptia celor date prin lege in competenta altor instante;
d) procesele si cererile in materie de contencios administrativ, in afara de cele date in competenta curtilor de apel;
e) procesele si cererile in materie de creatie intelectuala si de proprietate industriala;
f) procesele si cererile in materie de expropriere;
g) cererile pentru incuviintarea, nulitatea sau desfacerea adoptiei;
h) cererile pentru repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare savarsite in procesele penale;
i) cererile pentru recunoasterea, precum si cele pentru incuviintarea executarii silite a hotararilor date in tari straine.

 2. ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii in prima instanta.

3. ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de judecatorii, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului.

4. in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

in materie penala, tribunalele judeca:

- in prima instanta:

- urmatoarele infractiuni: omor, omor calificat, omor deosebit de grav, pruncucidere, determinarea sau inlesnirea sinuciderii, violul, in varianta  agravata, talharia in forma agravata, pirateria, inselaciunea in forma agravata,  luare de mita, dare de mita, trafic de influenta, infractiuni care impiedica infaptuirea justitiei precum: arestarea nelegala si cercetarea abuziva,  supunerea la rele tratamente, tortura, represiune nedreapta, evadarea,  inlesnirea evadarii, nerespectarea regimului materialelor nucleare sau al altor materii radioactive, instigarea la discriminare, precum si infractiunea de contrabanda, daca a avut ca obiect arme, munitii sau materii explozive ori radioactive;
-  infractiunile savarsite cu intentie, care au avut ca urmare moartea sau sinuciderea victimei
-  infractiunea de spalare a banilor, precum si infractiunile privind traficul si consumul ilicit de droguri;
-  infractiunea de bancruta frauduloasa, daca fapta priveste sistemul bancar;
-  infractiunile la regimul drepturilor de proprietate intelectuala si industriala;
- alte infractiuni date prin lege in competenta sa.
- ca instanta de apel, judeca apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in prima instanta;
-  ca instanta de recurs, judeca recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de judecatorii in cazurile anume prevazute de lege;
-  solutioneaza conflictele de competenta ivite intre judecatoriile din circumscriptia sa, precum si alte cazuri anume prevazute de lege.

3. Tribunalele specializate:

- sunt instante fara personalitate juridica;
- pot functiona la nivelul judetelor si al municipiului Bucuresti si au, de regula, sediul in municipiul resedinta de judet;
- pot fi  infiintate pentru solutionarea anumitor categorii de cauze, precum: cauze civile, cauze penale, cauze comerciale, cauze cu minori si de familie, cauze de contencios administrativ si fiscal, cauze privind conflicte de munca si asigurari sociale;
- preiau cauzele de competenta tribunalului in domeniile in care se infiinteaza;
-  in prezent functioneaza 4 tribunale specializate, si anume: Tribunalul pentru Minori si Familie Brasov, Tribunalul Comercial Arges, Tribunalul Comercial Cluj si   Tribunalul Comercial Mures.

Volumul de activitate la tribunale specializate

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate Stoc de dosare la sfarsitul anului
2005  7.221  5.073   2.148
2006  15.191  12.637   2.554
2007  13.224  10.708   2.516
2008  12.450  8.604   3.846

Incarcatura de dosare/judecator  la nivelul tribunalelor specializate

Anul Incarcatura de dosare/judecator
2005  385
2006  614
2007  556
2008  513

4.  Curtile de apel

Curtile de apel sunt instante cu personalitate juridica, in circumscriptia carora functioneaza  doua sau mai multe tribunale si tribunale specializate.
In Romania exista un numar de 16 curti de apel ( 15 curti de apel civile si una militara).
Presedintii curtilor de apel sunt ordonatori secundari de credite.
In cadrul curtilor de apel activeaza efectiv un numar de 752 de judecatori.

Volumul de activitate la curtile de apel

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate Stoc de dosare la sfarsitul anului
2005  213.937  179.337   34.600
2006  158.090  132.977   25.113
2007  149.270  124.528   24.742
2008  165.191  131.907   33.284

Incarcatura  de dosare/judecator la nivelul curtilor de apel

Anul Incarcatura  de dosare/judecator
2005  875
2006  605
2007  549
2008  595

Conducere si organizare

- Presedintele curtii de apel  exercita atributiile manageriale in scopul organizarii eficiente a activitatii acesteia.
Presedintii curtilor de apel exercita, de asemenea, atributii de coordonare si control ale administrarii instantei unde functioneaza, precum si ale instantelor din circumscriptie.
- in functie de volumul de activitate si de complexitatea cauzelor, la curtile de apel, presedintele poate fi ajutat de 1 - 2 vicepresedinti.  La Curtea de Apel Bucuresti, presedintele este  ajutat de 1- 3 vicepresedinti.
Presedintii instantelor desemneaza judecatorii care urmeaza sa indeplineasca, potrivit legii, si alte atributii decat cele privind activitatea de judecata.
- Sectiile curtilor de apel  sunt conduse de cate un presedinte de sectie.
- In cadrul curtilor de apel functioneaza colegii de conducere.
- In cadrul curtilor de apel si al tribunalelor functioneaza un departament economico-financiar si administrativ, condus de un manager economic. Managerul economic este subordonat presedintelui instantei si raspunde pentru organizarea si tinerea contabilitatii si gestiunii financiare,  coordoneaza activitatea de elaborare si fundamentare a bugetului anual de venituri si cheltuieli si  indeplineste, pe baza delegarii primite din partea ordonatorilor de credite, atributiile prevazute de lege.

Curtile de apel organizeaza concursuri pentru ocuparea functiilor de manager economic, acestia fiind numiti in functie prin decizie a presedintilor curtii de apel.

Completele de judecata:

Colegiile de conducere stabilesc compunerea completelor de judecata la inceputul anului, urmarindu-se asigurarea continuitatii completului. Schimbarea membrilor completelor se face in mod exceptional, pe baza criteriilor obiective stabilite de Regulamentul de ordine interioara a instantelor judecatoresti.

Completul de judecata este prezidat, prin rotatie, de unul dintre membrii acestuia.
Repartizarea cauzelor pe complete de judecata se face in mod aleatoriu, in sistemul  informatizat ECRIS.

Cauzele repartizate unui complet de judecata nu pot fi trecute altui complet decat in conditiile prevazute de lege.

- Cauzele date, potrivit legii, in competenta de prima instanta a curtii de apel se judeca in complet format dintr-un judecator, cu exceptia cauzelor privind conflictele de munca si de asigurari sociale, care se judeca in complete formate din 2 judecatori si 2 asistenti judiciari.
- Apelurile se judeca in complet format din 2 judecatori.
- Recursurile se judeca in complet format din 3 judecatori, cu exceptia cazurilor in care legea prevede altfel.

In cadrul curtilor de apel exista complete specializate, in materii precum: minori si familie, protectie speciala si adoptie, cauze de coruptie,  criminalitate organizata, cauze comerciale, insolventa, conflicte de munca si asigurari sociale, contencios administrativ si fiscal, proprietate intelectuala, etc.

Competenta:

In materie civila, curtile de apel judeca:

- in prima instanta, procesele si cererile in materie de contencios administrativ privind actele autoritatilor si institutiilor centrale;
- ca instante de apel, apelurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in prima instanta;
- ca instante de recurs, recursurile declarate impotriva hotararilor pronuntate de tribunale in apel sau impotriva hotararilor pronuntate in prima instanta de tribunale, care, potrivit legii, nu sunt supuse apelului, precum si in orice alte cazuri expres prevazute de lege;
- in orice alte materii date prin lege in competenta lor.

In materie penala, curtile de apel judeca:

- in prima instanta:
- infractiunile contra sigurantei statului si infractiunile privind siguranta nationala a Romaniei prevazute in legi speciale;
-  infractiunea de conflict de interese, infractiuni contra sigurantei circulatiei pe caile ferate,  cand s-a produs o catastrofa de cale ferata si infractiuni contra pacii si omenirii;
-  infractiunile savarsite de judecatorii de la judecatorii si tribunale si de procurorii de la parchetele care functioneaza pe langa aceste instante, precum si de avocati, notari publici, executori judecatoresti si de controlorii financiari ai Curtii de Conturi;
-  alte infractiuni date prin lege in competenta sa.
-   ca instante de apel, apelurile impotriva hotararilor penale pronuntate in prima instanta de tribunale;
- ca instante de recurs, recursurile impotriva hotararilor penale pronuntate de tribunale in apel, precum si in alte cazuri anume prevazute de lege;
-  solutioneaza conflictele de competenta ivite intre tribunale sau intre judecatorii si tribunale din circumscriptia sa ori intre judecatorii din circumscriptia unor tribunale diferite aflate in circumscriptia Curtii, precum si alte cazuri anume prevazute de lege;
- solutioneaza cererile prin care s-a solicitat extradarea sau transferul persoanelor condamnate in strainatate.

5.  Inalta Curte de Casatie si Justitie

   SCURT ISTORIC

- Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost infiintata prin Legea din 24 ianuarie 1861, fiind formata din trei sectiuni: 1) civila; 2) penala; 3) comerciala. in 1905 s-a infiintat si Sectiunea contenciosului administrativ.
- Initial, sediul ICCJ a fost la Focsani, ulterior fiind stabilit la Bucuresti. in 1916,  sediul  inaltei Curti de Casatie si Justitie  a fost stramutat din Bucuresti la Iasi, legea stabilind ca Sectiunile Unite ale instantei supreme se constituie din membrii ei prezenti la Iasi, al caror numar nu putea fi mai mic de 13 (din totalul de 27).
- in 1925 a fost adoptata o noua lege, care stabilea componenta instantei supreme formata din: prim-presedinte, 3 presedinti de sectie si 42 consilieri, repartizati in 3 sectiuni. Treptat numarul consilierilor a crescut.
- Legea nr. 341/1947 stabilea ca instanta suprema se compune din doua sectiuni si era condusa de un prim-presedinte. Fiecare sectiune era formata din presedinte si 18 consilieri. Cele doua sectiuni erau: 1) Sectiunea de drept public; 2) Sectiunea de drept privat. Legea nr. 341/1947 a fost abrogata prin Decretul nr. 132/1949
- Legea nr. 5/1952  a stabilit denumirea de Tribunal Suprem, format din colegiul penal, colegiul civil si colegiul militar. Tribunalul Suprem era condus de un presedinte, ajutat de unul sau mai multi presedinti adjuncti. Legea nr. 5/1952 a fost abrogata prin Legea nr. 58/1968 abrogata  la randul ei prin Legea nr. 92/1992. 

   CONFIGURATIA ACTUALA

In Romania functioneaza o singura instanta suprema, denumita Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu personalitate juridica si cu sediul in capitala tarii. La ICCJ functioneaza un numar de 116 judecatori .

Volumul de activitate la ICCJ

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate Stoc de dosare la sfarsitul anului
2005  55.959  43.124   12.835
2006  37.941  28.010   9.931
2007  36.031  25.342   10.689
2008  39.241  24.238   15.003

 Incarcatura  de dosare/judecator la ICCJ

Anul Incarcatura  de dosare/judecator
2005  1.555
2006  1.005
2007  974
2008  1065

Instanta suprema asigura interpretarea si aplicarea unitara a legii de catre celelalte instante judecatoresti, potrivit competentei sale.
Aceasta activitate de realizeaza prin cel putin doua cai principale: a) solutionarea recursurilor; b) solutionarea recursurilor in interesul legii.

ANUL NR. DECIZII iN INTERESUL LEGII PRONUNTATE
2004  2
2005  23
2006  37
2007  87
2008  46
TOTAL  195

Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie are calitatea de ordonator principal de credite.

Structura

- Inalta Curte de Casatie si Justitie se compune din: presedinte, vicepresedinte, 4 presedinti de sectii si  115 judecatori.

Organizare

- Inalta Curte de Casatie si Justitie este organizata in 4 sectii - Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala si Sectia de contencios administrativ si fiscal. De asemenea, la nivelul instantei supreme functioneaza Completul de 9 judecatori si Sectiile Unite, fiecare avand competenta proprie.

Competenta:

- Sectia civila si de proprietate intelectuala, Sectia penala, Sectia comerciala si Sectia de contencios administrativ si fiscal ale Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca recursurile impotriva hotararilor pronuntate de curtile de apel si a altor hotarari, in cazurile prevazute de lege.

- Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie judeca:

a) in prima instanta, procesele si cererile date prin lege in competenta de prima instanta a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
b) recursurile, in conditiile prevazute de lege.
- Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie, in raport cu competenta fiecareia, solutioneaza:
a) cererile de stramutare, pentru motivele prevazute in codurile de procedura;
b) conflictele de competenta, in cazurile prevazute de lege;
c) orice alte cereri prevazute de lege.

Sectiile Inaltei Curti de Casatie si Justitie solutioneaza si recursurile declarate impotriva hotararilor nedefinitive sau a actelor judecatoresti, de orice natura, care nu pot fi atacate pe nici o alta cale, iar cursul judecatii a fost intrerupt in fata curtilor de apel.

- Completul de 9 judecatori solutioneaza:

- recursurile si cererile in cauzele judecate in prima instanta de Sectia penala a Inaltei Curti de Casatie si Justitie;
- alte cauze date in competenta sa prin lege, precum si ca instanta disciplinara.
- Inalta Curte de Casatie si Justitie se constituie in Sectii Unite pentru:
a) judecarea recursurilor in interesul legii;
b) solutionarea sesizarilor privind schimbarea jurisprudentei inaltei Curti de Casatie si Justitie;
c) sesizarea Curtii Constitutionale pentru controlul constitutionalitatii legilor inainte de promulgare.

Conducere

Conducerea Inaltei Curti de Casatie si Justitie se exercita de presedinte, vicepresedinte si colegiul de conducere.
Adunarea generala a judecatorilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie se intruneste pentru:

a) aprobarea raportului anual de activitate, care se da publicitatii;
b) aprobarea bugetului inaltei Curti de Casatie si Justitie, cu avizul consultativ al Ministerului Finantelor Publice;
c) alegerea celor 2 membri in  Consiliul Superior al Magistraturii.

6. Instantele militare

Instantele militare sunt:

a) tribunalele militare - functioneaza 4  tribunale militare (la Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi si Timisoara);
b) Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti;
c) Curtea Militara de Apel Bucuresti.

Competenta instantelor militare este legata, in principal, de calitatea de militar a inculpatului.  Instantele militare au statut de unitate militara si pot judeca si pe teritoriul altor state, militari romani, membri ai fortelor multinationale, daca printr-o conventie internationala jurisdictia romana poate fi exercitata pe teritoriul statului primitor.

B.   MINISTERUL PUBLIC

   SCURT ISTORIC

- in anul 1831, prin Regulamentul Organic, in Muntenia a fost infiintat Ministerul Public, format din procurori care functionau pe langa toate instantele, cu indatorirea de a denunta marelui logofat al dreptatii pe „invinovatitii judecatori, de a ingrijii pentru toate cate privesc asupra pazei, bunei oranduieli si a linistei obstesti, precum si de a veghea la aplicarea legilor si de a face apel impotriva hotararilor date cu incalcarea pravilelor”.
- Legea din 1865 s-a preocupat si de organizarea Ministerului Public, al carui „cap” era ministrul justitiei. Procurorul general al Curtii de Apel era seful tuturor procurorilor din circumscriptia sa, avand drept de control si supraveghere. Pe langa fiecare tribunal functionau unul sau mai multi procurori. Ministerul Justitiei avea „dreptul de priveghere si disciplina” asupra tuturor tribunalelor si curtilor, precum si asupra tuturor membrilor Ministerului Public.
- Potrivit legii din 1938, Inalta Curte de Casatie si Justitie era formata din prim-presedinte, procuror general, 4 presedinti de sectie, 68 consilieri si 10 procurori. Seful suprem al Ministerului Public era ministrul justitiei.
- Legea din 1943 stabilea ca Ministerul Public functioneaza sub conducerea suprema a ministrului justitiei, iar procurorul general al Inaltei Curti de Casatie si Justitie avea „drept de priveghere si inspectie” asupra tuturor parchetelor. Procurorii generali ai curtilor de apel, prim-procurorii si procurorii sefi aveau dreptul sa opreasca orice lucrare daca era contrara parerii lor.
- in 1945 s-a instituit functia de acuzator public, care functiona pe langa Ministerul Justitiei, fiind desemnati acuzatori publici dintre judecatori, juristi, membri ai organizatiilor profesionale, etc. Acuzatorii publici efectuau investigatii, culegeau probe, luau masuri asiguratorii, intocmeau actul de acuzare si sesizau instanta de judecata.
- in 1948  s-a reorganizat parchetul, ca organ de supraveghere a respectarii legilor penale, fiind infiintat Parchetul General al Republicii Populare Romane, avand in frunte procurorul general, subordonat ministrului justitiei.
- Prin Legea nr. 6/1952 s-a infiintat Procuratura Republicii Populare Romane, a carei misiune principala era „supravegherea respectarii legii”. Organele procuraturii au iesit din sfera organelor judecatoresti. Procuratura era subordonata Marii Adunari Nationale si Consiliului de Ministri.
- O noua lege in materia procuraturii a aparut in 1968, care, in esenta, prevedea ca procuratura avea urmatoarele atributii:
a) sa vegheze la respectarea legii in cauzele de orice fel la instantele judecatoresti, precum si in ceea ce priveste activitatea acestora de punere in executare a hotararilor si a altor titluri executorii;
b) sa supravegheze respectarea legii in activitatea organelor de executare a hotararilor judecatoresti penale.
 
   CONFIGURATIA ACTUALA

 Principii

- Ministerul Public isi exercita atributiile in temeiul legii si este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.
-  Procurorii isi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic, sub autoritatea ministrului justitiei, in conditiile legii.
-  Procurorii isi exercita functiile in conformitate cu legea, respecta si protejeaza demnitatea umana si apara drepturile persoanei.
- Parchetele sunt independente in relatiile cu instantele judecatoresti, precum si cu celelalte autoritati publice.
- in activitatea judiciara Ministerul Public reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

  Atributii

Ministerul Public exercita, prin procurori, urmatoarele atributii:

a) efectueaza urmarirea penala in cazurile si in conditiile prevazute de lege; Pentru realizarea acestei atributii serviciile si organele specializate in culegerea, prelucrarea si arhivarea informatiilor au obligatia de a pune, de indata, la dispozitia parchetului competent, la sediul acestuia, toate datele si informatiile, neprelucrate, detinute in legatura cu savarsirea infractiunilor.
b) participa, potrivit legii, la solutionarea conflictelor prin mijloace alternative;
c) conduce si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei judiciare; Organele de politie judiciara isi desfasoara activitatea de cercetare penala in mod nemijlocit, fiind obligate sa aduca la indeplinire dispozitiile procurorului.
d) conduce si controleaza activitatea altor organe de cercetare penala;
e) sesizeaza instantele judecatoresti pentru judecarea cauzelor penale, potrivit legii;
f) exercita actiunea civila, in cazurile prevazute de lege;
g) participa, in conditiile legii, la sedintele de judecata; in sedintele penale, la sedinta de judecata poate participa procurorul care a efectuat urmarirea penala sau un alt procuror desemnat de conducerea parchetului.
h) exercita, in conditiile legii, caile de atac impotriva hotararilor judecatoresti, pe care le considera nelegale si netemeinice;
i) apara drepturile si interesele legitime ale minorilor, ale persoanelor puse sub interdictie, ale disparutilor si ale altor persoane, in conditiile legii;
j) actioneaza pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, sub coordonarea ministrului justitiei, pentru realizarea unitara a politicii penale a statului;
k) studiaza cauzele care genereaza sau favorizeaza criminalitatea, elaboreaza si prezinta ministrului justitiei propuneri in vederea eliminarii acestora, precum si pentru perfectionarea legislatiei in domeniu;
l) verifica respectarea legii la locurile de detinere preventiva;
m) exercita orice alte atributii prevazute de lege.

   Structura

Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie functioneaza un parchet.
Parchetele au sediul in localitatile in care isi au sediul instantele pe langa care functioneaza si au aceeasi circumscriptie cu acestea.
Parchetele de pe langa curtile de apel si parchetele de pe langa tribunale au personalitate juridica. Parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si parchetele de pe langa judecatorii nu au personalitate juridica.
Parchetele de pe langa curtile de apel si  cele  de pe langa tribunale au in structura sectii, In cadrul carora pot functiona servicii si birouri. Parchetele de pe langa curtile de apel au in structura si cate o sectie pentru minori si familie.
Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate dIn cadrul parchetelor se stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei.

   Conducere

Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali.
Parchetele de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de prim-procurori.
Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel si prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita si atributii de coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si al parchetelor din circumscriptie.
Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii, servicii si birouri, in functie de pregatirea, specializarea si aptitudinile acestora si repartizeaza dosarele procurorilor, tinand cont de specializarea acestora.
Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunalele pentru minori  si familie si prim-procurorii parchetelor de pe langa judecatorii exercita si atributii de administrare a parchetului.
Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale au calitatea de ordonatori tertiari de credite.
In functie de volumul de activitate, la parchetele de pe langa curtile de apel si  la cele de pe langa tribunale, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 2 adjuncti, iar la parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si judecatorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1 - 3 adjuncti.

   Situatia posturilor

In prezent, la nivelul Ministerului Public functioneaza 2310 de procurori.  La nivelul parchetelor,  situatia se prezinta  astfel:

- la nivelul parchetelor de pe langa judecatoriii este ocupat  un numar de 1078 de posturi de procurori;
-  la nivelul parchetelor de pe langa tribunale, este ocupat un numar de 522 de posturi de procurori;
- la nivelul parchetelor de pe langa  curtile de apel functioneaza 229 de procurori;
 - la nivelul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, D.N.A. si D.I.I.C.O.T. functioneaza un numar de 481 de procurori;
-  la nivelul parchetelor militare sunt ocupate 69 de posturi de procurori.

   Date statistice

Volumul de activitate la nivel national al parchetelor 

Anul  Dosare pe rol Dosare solutionate
2005  758.937  350.850
2006  913.871  373.906
2007  1.079.210 462.397
2008  1.193.614 492.474

Incarcatura parchetelor la nivel national

Anul Incarcatura  de dosare/procuror
2005  348
2006  430
2007  486
2008  523

   Organizare

In sistemul Ministerului Public functioneaza urmatoarele parchete:

1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
2) Directia Nationala Anticoruptie;
3) Parchetele de pe langa curtile de apel;
4) Parchetele de pe langa tribunale;
5) Parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie;
6) Parchetele de pe langa judecatorii;
7) Parchetele militare.

1.  Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are personalitate juridica, gestioneaza bugetul Ministerului Public, coordoneaza activitatea parchetelor din subordine si indeplineste celelalte atributii prevazute de lege.
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.
Procurorul general este ajutat in activitatea sa de 3 consilieri.
Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are in structura sectii, iar in cadrul acestora pot functiona servicii si birouri conduse de procurori sefi.
In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza colegiul de conducere, constituit din procurorul general, prim-adjunctul si 5 procurori alesi in adunarea generala a procurorilor.
La Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza si adunarea generala a procurorilor, care se convoaca de catre procurorul general, anual sau ori de cate ori este necesar.

Volumul de activitate la P.I.C.C.J.  (fara D.N.A. si D.I.I.C.O.T.)

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate
2005  1867 646
2006  2201 874
2007  2667 1186
2008  2623 1252

Incarcatura de dosare /procuror  la P.I.C.C.J (fara D.N.A. si D.I.I.C.O.T.)

Anul Incarcatura pe procuror
2005  17
2006  24
2007  51
2008  31

Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism
In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, ca structura specializata in combaterea criminalitatii organizate si terorismului.
D.I.I.C.O.T. isi exercita atributiile pe intregul teritoriu al Romaniei, prin procurori specializati in combaterea criminalitatii organizate si a terorismului.
D.I.I.C.O.T.  este condusa de un procuror sef ajutat de un procuror sef adjunct si este coordonata de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

 D.I.I.C.O.T. este compusa din:

- Serviciul de combatere a criminalitatii organizate;
- Serviciul de combatere a traficului de droguri;
- Serviciul de combatere a macrocriminalitatii economico-financiare;
- Serviciul de combatere a criminalitatii informatice;
- Serviciul de combatere a infractiunilor de terorism;
- Biroul pentru culegerea, centralizarea datelor si asistenta judiciara internationala.

Volumul de activitate la D.I.I.C.O.T.

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate
2005  18.297 5.580
2006  16.507 5.248
2007  16.086 7.221
2008  13.751 5.148

Incarcatura  de dosare/procuror la D.I.I.C.O.T.

Anul  Incarcatura  de dosare /procuror
2005  101
2006  83
2007  80
2008  71

2. Directia  Nationala Anticoruptie

 Directia Nationala Anticoruptie este specializata in combaterea infractiunilor de coruptie si   isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei. 
 DNA se organizeaza ca structura autonoma In cadrul Ministerului Public  si este independenta in raport cu instantele judecatoresti si cu parchetele de pe langa acestea, precum si in relatiile cu celelalte autoritati publice.  Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie conduce Directia Nationala Anticoruptie prin intermediul procurorului sef al acestei directii. 
 DNA are personalitate juridica si sediul in municipiul Bucuresti. DNA isi exercita atributiile pe intreg teritoriul Romaniei, putand fi  infiintate servicii teritoriale, servicii, birouri si alte compartimente de activitate, prin ordin al procurorului sef al acestei directii.
Directia Nationala Anticoruptie se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului sef, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii.
 In conformitate cu legea de organizare, Directia Nationala Anticoruptie este o structura complexa, in sensul ca procurorii directiei sunt sprijiniti in activitatea de urmarire penala atat de ofiteri si agenti de politie judiciara, cat si de specialisti cu Inalta calificare in domeniile: economic, financiar, bancar, vamal, informatic, precum si in alte domenii. Acestia isi desfasoara activitatea In cadrul unor echipe operative complexe, sub directa conducere, supraveghere si control al procurorului, sporind astfel eficienta si calitatea anchetelor penale.

Volumul de activitate la D.N.A.

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate
2005  2.314 1.144
2006  2.615 1.088
2007  3.319 1.506
2008  3.959 1.624

Incarcatura  de dosare/procuror  la D.N.A.

Anul Incarcatura  de dosare /procuror
2005  24
2006  23
2007  27
2008  33

3. Parchetele de pe langa curtile de apel

- Pe langa fiecare curte de apel, functioneaza un parchet, care are aceeasi circumscriptie cu instanta respectiva.
- Parchetele de pe langa curtile de apel  au personalitate juridica.
- Parchetele de pe langa curtile de apel au in structura sectii, In cadrul carora pot functiona servicii si birouri, stabilite de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei. La parchetele de pe langa curtile de apel functioneaza cate o sectie pentru minori si familie.
- Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali  ce au calitatea de ordonatori secundari de credite.  De asemenea, procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel exercita si atributii de coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si al parchetelor din circumscriptie.
- La parchetele de pe langa curtile de apel functioneaza colegii de conducere si adunari generale, dupa aceleasi reguli ca si in cazul instantelor corespunzatoare.

Volumul de activitate la parchetele de pe langa curtile de apel

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate
2005  7.830 3.504
2006  9.271 4.901
2007  10.925 6.366
2008  13.924 8.403

Incarcatura  de dosare/procuror la nivelul parchetelor de pe langa curtile de apel

Anul Incarcatura de dosare/procuror
2005  59
2006  72
2007  61
2008  65

4.  Parchetele de pe langa tribunale

- Pe langa fiecare tribunal functioneaza un parchet, care are aceeasi circumscriptie ca instanta respectiva.
- Parchetele de pe langa  tribunale au personalitate juridica.
-  Parchetele de pe langa tribunale au in structura sectii, In cadrul carora pot functiona servicii si birouri, stabilite de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei.
- in localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor se infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor pe langa care functioneaza.
- Parchetele de pe langa tribunale sunt conduse  de prim-procurori, acestia avand calitatea de ordonatori tertiari de credite. De asemenea, prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita si atributii de coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si al parchetelor din circumscriptie.
- La parchetele de pe langa tribunale functioneaza colegii de conducere si adunari generale, dupa aceleasi reguli ca si in cazul instantelor corespunzatoare.

Volumul de activitate la parchetele de pe langa tribunale

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate
2005  70.068 31.874
2006  78.598 36.319
2007  55.494 28.288
2008  56.835 30.798

  Incarcatura de dosare/procuror la nivelul parchetelor de pe langa tribunale

Anul Incarcatura  de dosare/procuror
2005  197
2006  234
2007  117
2008  109

5.  Parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie

- Pe langa fiecare tribunal pentru minori si familie functioneaza un parchet, cu aceeasi circumscriptie cu  instantele respective.
- Parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie nu au personalitate juridica.
- Parchetele de pe langa  tribunalele pentru minori si familie  sunt conduse de prim-procurori.
- La parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.
- Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunalele pentru minori familie exercita si atributii de administrare a parchetului.
- La parchetele de pe langa tribunale pentru minori si familie functioneaza colegii de conducere si adunari generale, dupa aceleasi reguli ca si in cazul instantelor corespunzatoare.
- in prezent functioneaza doar  Parchetul de pe langa Tribunalul pentru Minori si Familie Brasov.

Volumul de activitate la Parchetul de pe langa Tribunalul pentru Minori si Familie Brasov

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate
2005  204 114
2006  195 89
2007  167 117
2008  257 196

Incarcatura de dosare/procuror la Parchetul de pe langa Tribunalul pentru Minori si Familie

Brasov

Anul Incarcatura  de dosare/procuror
2005  68
2006  65
2007  56
2008  129

6.  Parchetele de pe langa judecatorii

- Pe langa fiecare judecatorie functioneaza un parchet,  cu  aceeasi circumscriptie ca instanta respectiva.
- Parchetele de pe langa  judecatorii nu au personalitate juridica.
- La parchetele de pe langa judecatorii, in raport cu natura si numarul cauzelor, pot functiona sectii maritime si fluviale. in localitatile unde functioneaza sediile secundare ale judecatoriilor se infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor pe langa care functioneaza.
- Parchetele de pe langa judecatorii sunt conduse de prim-procurori. La parchetele de pe langa judecatorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct. Prim-procurorii parchetelor de pe langa judecatorii exercita si atributii de administrare a parchetului.
- La parchetele de pe langa judecatorii functioneaza colegii de conducere si adunari generale, dupa aceleasi reguli ca si in cazul instantelor corespunzatoare.

Volumul de activitate la parchetele de pe langa judecatorii

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate
2005  657.246 307.417
2006  802.759 325.032
2007  987.439 417.248
2008  1.099.679 442.939

Incarcatura  de dosare/procuror la nivelul parchetelor de pe langa judecatorii

Anul Incarcatura  de dosare/procuror
2005  1.028
2006  1.171
2007  947
2008  1.065

7.  Parchetele militare

- Pe langa fiecare instanta militara functioneaza un parchet militar. Acestea sunt:
- Parchetul Militar de pe langa Curtea  Militara de Apel Bucuresti;
- Parchetul Militar de pe langa Tribunalul Militar Teritorial Bucuresti;
- parchetele  militare de pe langa tribunalele militare.
- Parchetele militare sunt conduse de un prim-procuror militar,  ajutat de un prim-procuror militar adjunct, cu exceptia Parchetului Militar de pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti  acre este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.
- Parchetele militare efectueaza urmarirea penala si in cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state, In cadrul unor forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana.

Volumul de activitate la parchetele militare

Anul Dosare pe rol Dosare solutionate
2005  1.510 774
2006  2.144 444
2007  3.397 582
2008  2.843 2.311

Incarcatura de dosare/procuror la parchetele militare

Anul Incarcatura de dosare/procuror
2005  24
2006  38
2007  61
2008  51

Sursa: Consiliul Superior al Magistraturii