Dictionar juridic - Definitia termenului INDIVIZIBILITATEA MARTURISIRII
Regula de apreciere a valorii probante a marturisirii, potrivit careia, atunci cand aceasta problema are caracter complex, ea nu poate fi divizata (scindata), in sensul ca instanta de judecata nu poate lua in considerare, cu ocazia solutionarii procesului in care marturisirea a fost facuta, numai primul ei element (adica recunoasterea faptului invocat de partea adversa) si sa-l ignore pe cel de-al doilea element (adica faptul posterior, la care face referire cel ce marturiseste), ci trebuie sa adopte o pozitie unitara (identica) fata de ambele elemente, privind marturisirea ca pe un tot unitar, nescindabil, ce trebuie, fie luat in considerare in intregul sau, ori inlaturat in intregul sau.
Alti termeni asemanatori:
indivizibilitatea marturisirii