Aparuta in secolul al XIX-lea, plaseaza in intregime dreptul in sfera trairilor psihice si exagereaza importanta fenomenelor psihice subiective in procesul de constituire si de transpunere in viata a reglementarilor juridice, ignorand continutul social al dreptului, care ar avea deci numai o determinare subiectiva. Reprezentanti mai de seama au fost F. Klein, M. Runvelin etc.