Dictionar juridic - Definitia termenului URMARIREA PENALA

Faza a procesului penal prevazuta in capitolul I, titlul I, art. 200, Codul de procedura penala, partea speciala, consta in activitatea desfasurata de organele de urmarire penala in care se strang si se verifica probele necesare cu privire la existenta infractiunilor, la identificarea faptuitorilor si la stabilirea raspunderii acestora, pentru a se constata daca este sau nu cazul sa se dispuna trimiterea in judecata.

Alti termeni asemanatori: urmarirea penala, urmarirea penala, urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante, urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante, actiunea penala, amenda penala, capacitate penala, cauze care inlatura raspunderea penala sau consecintele condamnarii, clauza penala, clauza penala, clauza penala, codul de procedura penala al romaniei, competenta organelor de urmarire penala, competenta penala, condica de drept penal si de procedura penala, fapta nu este prevazuta de legea penala, lege penala, lege penala, majoritate penala, organ de cercetare penala, organele de urmarire penala, organele de urmarire penala, participatia penala, participatia penala, plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala, prescriptie penala, prezentarea materialului de urmarire penala, prezentarea materialului de urmarire penala, raspunderea penala, raspunderea penala, referatul organului de cercetare penala, referatul organului de cercetare penala, responsabilitatea penala, responsabilitatea penala, scoala pozitivista penala, scoala pozitivista penala, scoaterea de sub urmarire penala, scoaterea de sub urmarire penala, sesizarea organelor de urmarire penala, sesizarea organelor de urmarire penala