1. Tehnica financiar-contabila specifica utilizata pentru transferul scriptic al unei sume determinate dintr-un cont al unui titular, numit ordonator, in contul altui subiect de drept, numit beneficiarul operatiunii.
2. Miscarea de fonduri produsa prin efectul unei operatii contabile presupunand debitarea de catre o banca, la ordinul clientului sau, a contului creditor al acestuia pentru a credita contul altui client (deschis la acea banca sau la o alta banca), comportand in mod necesar existenta unui cont in banca, la care se refera ordinul titularului acelui cont; ca natura, ordinul de virament dat de titularul de cont este un mandat prin care clientul imputerniceste banca sa debiteze din contul sau o anumita suma si sa crediteze cu suma respectiva un alt cont.