Actiunea oblica este reglementata in noul Cod Civil (NCC), in Cartea a V-a - Despre obligatii, titlul V, cap. III, sectiunea a 2-a-“Mijloacele de protectie a drepturilor creditorului ”, art.1560-1561.
Aceasta (ca si actiunea revocatorie) are la baza dreptul de gaj general al creditorilor si se constituie intr-un mijloc de protectie a acestora impotriva pericolului insolvabilitatii debitorului lor. Scopul sau consta in introducerea sau reintroducerea in patrimoniul debitorului a unui element/bun/activ care va fi susceptibil de urmarire de catre creditori.
In acest sens s-a afirmat ca aceasta actiune are un caracter mixt, atat de conservare a drepturilor creditorilor, cat si de pregatire a executarii(1) , descriere care apreciem ca se mentine si in lumina dispozitiilor noului Cod Civil.
Cadrul legal
Art. 1560
Notiune
(1) Creditorul a carui creanta este certa si exigibila poate sa exercite drepturile si actiunile debitorului atunci cand acesta, in prejudiciul creditorului, refuza sau neglijeaza sa le exercite.
(2) Creditorul nu va putea exercita drepturile si actiunile care sunt strans legate de persoana debitorului.
(3) Cel impotriva caruia se exercita actiunea oblica poate opune creditorului toate mijloacele de aparare pe care le-ar fi putut opune debitorului.
Art. 1561
Efectele admiterii actiunii oblice
Hotararea judecatoreasca de admitere a actiunii oblice profita tuturor creditorilor, fara nicio preferinta in favoarea creditorului care a exercitat actiunea.
(1) Actiunea oblica este mai mult decat un mijloc de conservare; ea este un act care pregateste executarea, iar reclamantul trebuie sa faca dovada ca are o creanta certa, lichida si exigibila, in raport cu paratul.(C.A Constanta, D 97/C/2007), in “Actiunea revocatorie (pauliana) si actiunea oblica.Practica judiciara” de Ionica Ninu
Actiunea oblica- actiune cu caracter mixt
Domeniul de aplicare
1. Drepturi existente in patrimoniul debitorului susceptibile de a se pierde din pricina pasivitatii acestuia. In aceasta materie, creditorul actioneaza in numele debitorului sau impotriva unui tert, pentru evitarea unui prejudiciu de natura a micsora patrimoniul debitorului. Orice actiune cu caracter patrimonial este susceptibila (2) de a intra in aceasta categorie. Cu titlu de exemplu, mentionam:
-actiunea in recuperarea unei creante;
-actiunea de iesire din indiviziune prin care beneficiarul (creditor) unei promisiuni de vanzare cumparare, solicita iesirea din indiviziune a debitorului coproprietar, care nu a efectuat demersurile necesare pentru aceasta si pentru a deveni proprietar unic, conform promisiunii incheiate;
-actiunea in rezolutiunea (desfiintarea) unui contract de vanzare-cumparare exercitata in numele debitorului-vanzator;
-actiunea in despagubiri pentru repararea prejudiciului cauzat printr-un fapt ilicit de catre debitorul debitorului;
-actiunea in rezilierea unui contract de inchiriere;
-cerere de interventie in interesul paratului (debitor) prin care sa se invoce prescriptia, in cazul in care acesta din urma nu o invoca;
-un caz particular de aplicabilitate a actiunii oblice si o noutate din punct de vedere al reglementarii NCC este dreptul creditorului de a accepta mostenirea in numele debitorului sau mostenitor (3);
-tot o noutate din punct de vedere al reglementarii sunt si dispozitiile art. 2259 din Codul civil privind protectia creditorilor partilor dintr-un contract de intretinere. Astfel, “Caracterul personal al contractului de intretinere nu poate fi invocat de catre parti pentru a se opune (…) actiunii oblice introduse pentru executare sa (4)”.
(1) Daca sunt indeplinite atat conditiile generale cat si cele specifice actiunii oblice;
(2) Scurte consideratii in legatura cu prescriptia extinctiva in reglementarea noului Cod civil, Gabriela Cristina Frentiu- https://www.hamangiu.ro;
(3) Doctrina anterioara Noului Cod civil a fost controversata cu privire la acest subiect. Majoritatea a considerat ca actiunea oblica are aplicabilitate si in materia dreptului de optiune succesorala deoarece acest drept are natura patrimoniala si nu este exclusiv personal. Prin urmare, si creditorii personali ai succesibilului pot exercita dreptul sau de optiune succesorala. Pe de alta parte, au existat si opinii minoritare care, plecand de la definitia acestui drept privit ca „prerogativa (facultate) juridica care permite titularului sau ca, printr-un act unilateral de vointa, sa modifice o situatie juridica incerta(…)”, au afirmat caracterul pronuntat personal al dreptului de optiune succesorala , ceea ce il exclude din sfera drepturilor ce pot fi exercitate pe calea actiunii oblice. A admite opinia contrara, ar insemna ca se contravine principiului potrivit caruia” nimeni nu este obligat de a face acceptarea unei mosteniri ce i se cuvine”. (www.partaje-avocati.ro). Noul Cod civil a transat aceasta controversa mentionand in mod expres , la art. 1107 “ Creditorii succesibilului pot accepta mostenirea, pe cale oblica,in limita indestularii creantei lor”;
(4) Solutia potrivit careia executarea poate fi ceruta, pe calea actiunii oblice, si de catre creditorii chirografari ai creditorului intretinerii a aparut, in lipsa unui text legal expres, in acest sens, pe cale jurisprudentiali. (Vz. E. Safta-Romano, Examen al jurisprudentei privitoare la actiunea in rezolutiune, in RRD nr. 8/ 1990).
Autor: cons. Jur. Ana-Maria Borz
Sursa: Buletinul Informativ Recuperarea Debitelor
