Drepturile creditorului sunt:
obtinerea intocmai a prestatiei din partea debitorului;
actionarea in judecata a debitorului si executarea silita a acestuia;
actiunea oblica;
actiunea revocatorie.
a. Obtinerea intocmai a prestatiei din partea debitorului
Creditorul este titularul dreptului de a obtine prestatia de la debitor, in temeiul raportului juridic incheiat cu acesta.
Creditorul are dreptul sa puna in intarziere debitorul, sa-l someze sa faca plata, sa ii acorde o esalonare sau o amanare la plata, sa accepte stingerea platii prin compensare sau dare in plata. Sau dimpotriva, poate refuza toate aceste posibilitati pe care le are la indemana, solicitand executarea intocmai a obligatiei de plata, la termenul si in cuantumul convenit initial.
Acordarea unei facilitati la plata catre debitor este o posibilitate pe care o are creditorul, fara a fi obligat sa recurga la aceasta.
b. Actionarea in judecata a debitorului si executarea silita a acestuia
Daca creditorul doreste plata creantei sale in conditiile agreate cu debitorul la incheierea raportului obligational, iar debitorul refuza sau este in imposibilitate sa-si indeplineasca aceasta obligatie, creditorul poate sa-l actioneze in judecata incercand sa obtina un titlu executoriu.
Obtinerea unui titlu executoriu ii confera creditorului avantajul executarii silite a debitorului cu ajutorul fortei de constrangere a statului.
Daca creditorul are si o garantie impotriva debitorului, garantie care ii asigura executarea obligatiei, atunci recuperarea debitelor restante este mult mai usoara. In lipsa unei asemenea garantii, creditorul are un drept de gaj general asupra bunurilor prezente sau viitoare ale debitorului.
c. Actiunea oblica
Creditorul poate introduce o actiune oblica in numele debitorului sau, substituindu-i-se acestuia in drepturile si actiunile patrimoniale neexercitate de debitor.
Pentru a putea exercita aceasta actiune trebuie ca debitorul sa refuze ori sa neglijeze sa actioneze el insusi, creanta sa fie certa si lichida si sa existe pericolul de insolvabilitate al debitorului.
Aceasta actiune poate fi folosita intr-o varietate larga de situatii si cuprinde numai drepturile si actiunile patrimoniale care sunt in pericol de a se pierde din cauza pasivitatii debitorului. Si actiunea pentru partajul judiciar al bunurilor comune ale debitorului este tot o varietate de actiune oblica.
d. Actiunea revocatorie
O alta posibilitate recunoscuta de lege creditorului care are o creanta certa impotriva debitorului este actiunea revocatorie sau pauliana. Prin aceasta actiune, creditorul poate declara inopozabil fata de el actul juridic incheiat de debitor in frauda intereselor sale, cum ar fi actele prin care acesta isi declanseaza sau isi mareste o stare de insolvabilitate.
Dreptul la actiune se prescrie in termen de un an de la data la care creditorul a cunoscut sau trebuia sa cunoasca prejudiciul ce rezulta din actul atacat.
Cunoscandu-ne drepturile pe care le avem in calitate de debitori sau creditori, obligatiile asumate de fiecare trebuie executate cu buna-credinta si este recomandabila incercarea de solutionare amiabila a diferentelor aparute in executarea relatiilor juridice pe care le avem. Orice proces are costuri suplimentare, iar executarea silita adauga si mai multe costuri la debitele initiale, putandu-le dubla sau tripla.
In aceste considerente, e de preferat o discutie amiabila cu creditorul si incercarea de obtinere a unei facilitati la plata, decat evitarea comunicarii cu acesta si refuzul nejustificat al executarii prestatiei.
Autor: cons. Jur. Ana-Maria Borz
