Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Discursul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, la forumul "Revizuirea Constitutiei Romaniei"

 
Ministerul Justitiei s-a pronuntat tehnic asupra proiectului de revizuire a Constitutiei in cadrul dezbaterilor din Guvern.

 
Avand in vedere incarcatura politica inerenta a dezbaterilor legate de revizuirea Constitutiei, ulterior aprobarii proiectului in Guvern, Ministerul Justitiei a optat pentru o atitudine rezervata, plecand de la dezideratul neutralitatii sale politice in actuala conjunctura.
 
Am adoptat insa, recent, o pozitie publica fata de asa-zisa comunicare a CSM catre Curtea Constitutionala, pentru ca a echivalat cu un pas al conducerii CSM in directia arenei politice. Intentia noastra a fost sa oferim conducerii CSM ocazia sa faca acest pas inapoi, pentru a reintra intr-o exprimare institutionala in limita scopului si atributiilor CSM.
 
Dezbaterea proiectului de Constitutie reclama un plus de abordare tehnica, pe langa exprimarile politice. Fata de multitudinea opiniilor tehnice exprimate in ultima perioada, nu intotdeauna riguroase, este de datoria noastra sa facem cuvenitele precizari, de asemenea tehnice, in legatura cu unele aspecte ale proiectului de revizuire.
 
Unul dintre acestea, foarte important, il constituie eliminarea prezumtiei de liceitate a dobandirii averilor. Plecand de la aceasta propunere, s-a discutat destul de mult, in ultima perioada, despre confiscarea extinsa.
 
Legile trebuie sa plece de la realitati si sa se adreseze acestora. Legile trebuie sa aiba un fundament moral, fara de care sunt doar simple texte, constructii mai mult sau mai putin rationale, dar in niciun caz legi.
 
Iata de ce discutia despre prezumtia de liceitate a dobandirii averilor si confiscarea extinsa trebuie facuta plecand de la realitati, fixand scopuri morale si asigurand standarde de tehnica juridica.
 
O realitate este faptul ca fosta mare proprietate economica a statului socialist, practic cvasitotalitatea activelor si patrimoniilor economice, a trecut in maini private in ultimii 21 de ani. Acest proces, mijlocit prin lege de agentii de stat, precum Fondul Proprietatii de Stat, Fondurile Proprietatii Private, AVAS sau altele asemenea, a nascut multiple controverse si a generat uneori coruptie. O legislatie fluctuanta si plina de imperfectiuni a insotit privatizarea. De multe ori, aceste lacune au pus antreprenorii in situatia de a-si asuma riscuri. Unii au  facut-o cu buna credinta, prinsi intre dorinta de “a intreprinde” si imperfectiunile legislative sau practicile birocratice agresive, altii au facut-o cu rea credinta, profitand de haosul legislativ sau coruptia administrativa. Rezultatul a fost de multe ori acelasi, privatizari controversate, averi acumulate discutabil. Radacinile coruptiei pe care Romania o combate prin politici ferme de cativa ani, se afla in acest vast proces al privatizarii desfasurat in anii 1990. Problema a fost acutizata de faptul ca privatizarea economica s-a extins necontrolat intr-un fel de privatizare  a fenomenului politic, ceea ce explica intr-o masura lipsa de vigoare si de inovatie a suprastructurii politice prezente, indiferent de culoare politica.
 
Din pacate, prima generatie de capitalisti si magnati “100% made in Romania”   s-a dovedit pe cat de iscusita in acapararea de active prin mijloace politice, pe atat de insuficient pregatita pentru administrarea lor in conditii de concurenta si responsabilitate sociala corporatista, dar aceasta este o alta problema.
 
Problema pe care o avem din punct de vedere moral este ca multe din marile patrimonii individuale s-au format prin mijloace ilicite penale, se mentin prin mijloace ilicite penale si perpetueaza ilicitul penal.
 
Putem sa acceptam riscul ca Romania de maine sa fie construita si influentata intr-o masura si de catre cei care detin astfel de patrimonii construite ilegal?
 
Dintr-o alta perspectiva, in plan european, s-au structurat programe si norme juridice pentru consolidarea unui spatiu de Justitie, Securitate si Libertate, eliberat pe cat posibil de coruptie si crima organizata. Programul Stockholm si  Decizia-cadru 2005/212/JAI a Consiliului din 24 februarie 2005 privind confiscarea produselor, a instrumentelor si a bunurilor avand legatura cu infractiunea.
 
Iata deci, in sinteza, problema: o realitate patrimoniala individuala adesea in contradictie cu fundamentele si scopurile morale si institutionale ale unei societati europene moderne.
 
Trecand succint la problema de tehnica legislativa, trebuie in primul rand spus ca proprietatea dobandita licit trebuie sa se bucure de garantii, dar cea dobandita illicit trebuie recuperata de Guvern.
 
Garantia faptului ca intre cele doua categorii se distinge cu rigurozitate nu poate fi decat una singura: o Justitie performanta, bazata pe magistrati bine pregatiti profesional, care sa aiba la dispozitie logistica necesara. Deci, este absolut necesar ca Guvernul sa ofere conditii logistice, iar CSM si Ministerul Public sa asigure o pregatire profesionala adecvata, pentru a oferi impreuna cetatenilor garantia ca cei atinsi de politica penala a recuperarii produsului infractiunilor sunt chiar infractorii, nu cetateni bogati, dar nevinovati. Pagubele colaterale in aceasta materie inseamna nedreptati comparabile cu cele produse de raptul comunist, de aceea trebuie sa pregatim bine Justitia pentru aceste instrumente.
 
Prezumarea caracterului licit al averii nu mai poate functiona ca o garantie absoluta. Este ceea ce ne indica Decizia cadru europeana. Este momentul sa precizam faptul ca Decizia cadru este implementata in legislatia noastra, cu exceptia art.3, care reglementeaza confiscarea extinsa.
 
Toate statisticile oficiale si rapoartele de evaluare indica doua concluzii:
 
1. Romania si-a construit un cadru solid si modern pentru combaterea coruptiei si confiscarea produsului infractiunii;
2. In ciuda acestui cadru, recuperarea sumelor si bunurilor rezultate sau achizitionate in urma comiterii de infractiuni se situeaza inca la un nivel foarte redus.

 
Aceasta a doua concluzie ne sugereaza doua directii de actiune:

1. extinderea cadrului normativ prin implementarea art.3 din Decizia cadru, respectiv confiscarea extinsa;
2. mai buna pregatire profesionala, in special a procurorilor, in utilizarea mijloacelor juridice aflate la dispozitie pentru confiscarea produsului infractiunii, inclusiv actiunea pauliana (revocatorie), actiunea oblica si actiunea in declararea simulatiei prevazute de Codul Civil (art. 974, 975, 1175), precum si de Noul Cod Civil.
 
Recuperarea banilor proveniti din comiterea unor infractiuni si aducerea lor la bugetul de stat este si o problema de echitate. Statul investeste anual in structurile de politie, parchet si servicii de informatii sume importante. Acesti bani trebuie sa se intoarca la stat pentru ca ei sunt platiti de cetatenii cinstiti tocmai pentru ca infractorii sa fie trasi la raspundere, pedepsiti, iar banii lor confiscati. Subliniez, inca o data, aceste averi trebuie recuperate de la infractori, nu de la cetatenii onesti, dar bogati.
 
Este extrem de important sa nu depasim o granita aici, sa nu uitam ca proprietatea privata este baza unei organizari liberale a societatii, iar prosperitatea sursa dezvoltarii civilizatiei.
 
Revenind la aspectele tehnice, pana la implementarea confiscarii extinse, trebuie sa optimizam folosirea tehnicilor pe care le avem la indemana.
 
Chiar si in cauzele penale „comune”, cadrul legal ofera posibilitatea instituirii masurilor asiguratorii, iar instanta este cea care decide daca se aplica sau nu masura confiscarii. Din pacate, instituirea masurilor asiguratorii nu este o practica, iar acest lucru trebuie remediat. Nu este normal ca in dosare cu prejudicii de sute de milioane sa nu incerci macar sa recuperezi acel prejudiciu, sa nu iei masurile asiguratorii si sa nu soliciti confiscarea bunurilor.
 
Prin constituirea si operationalizarea noului compartiment in cadrul Ministerului Justitiei, desemnat ca Oficiu National de Recuperare a Creantelor, dorim sa dam semnalul unei schimbari fundamentale de abordare a luptei impotriva criminalitatii organizate si coruptiei prin acordarea unei atentii deosebite procesului de confiscare si recuperare a produsului infractiunilor.
 
Totodata, Ministerul Justitiei vizeaza replicarea in plan intern a abordarii Comisiei Europene si cuprinse in recentul lansat pachet anticoruptie. Acest pachet face parte dintr-o abordare strategica mai larga a Comisiei, care vizeaza protejarea economiei „curate” a Uniunii Europene. Aceasta abordare strategica mai cuprinde Strategia Antifrauda a Comisiei si un pachet legislativ privind recuperarea creantelor.
 
Noua Strategie Nationala Anticoruptie – in prezent subiect al unei ample consultari publice coordonate de MJ – va include ca obiective specifice protectia intereselor financiare ale UE si recuperarea creantelor din infractiuni.
 
Dupa cum spuneam mai sus, cadrul legal actual in materia masurilor asiguratorii si confiscarii este amplu, pe langa reglementarile din Codul Penal si Codul de Procedura Penala privind masurile asiguratorii si masura confiscarii speciale, ori din alte legi speciale[1], exista texte in Codul Civil care permit recuperarea patrimoniilor.
 
Este stiut ca un debitor impovarat de datorii, aflat sub iminenta urmaririi de catre creditori a bunurilor sale mobile si imobile, poate fi tentat sa sustraga de la o posibila executare silita, o serie de elemente active ale patrimoniului, instrainandu-le sub diverse forme: donatii, vanzari simulate sau chiar reale, dar in dauna creditorilor care isi vad diminuate sansele de realizare a creantelor.
 
Codul Civil actual ofera instrumente pentru astfel de situatii:
- art.975 - actiunea pauliana (revocatorie) - actiunea pusa la indemana creditorului pentru a obtine revocarea (desfiintarea) pe cale judecatoreasca a actelor juridice incheiate de debitor in frauda intereselor sale, masura atat reparatorie, cat si represiva;
- art.974 - actiunea oblica – alta masura de conservare a patrimoniului debitorului si de prevenire a unei eventuale insolvabilitati a acestuia, creditorul putand exercita drepturile si actiunile debitorului sau atunci cand acesta refuza sau neglijeaza sa le exercite;
- art.1175 - actiunea in simulatie – actiunea prin care se urmareste a se demonstra caracterul simulat al unei operatiuni care consta in incheierea concomitenta a unui act aparent care nu exprima vointa reala a partilor si a unuia secret, in care se exprima vointa lor reala, spre a face sa se aplice singurul contract ce corespunde vointei reale a partilor – contractul secret.
 
Aceste actiuni primesc o reglementare detaliata in noul Cod Civil, adoptat prin Legea nr.287/2009, consacrand in mod expres solutiile de principiu, admise de doctrina si jurisprudenta actuale (de ex., dovada simulatiei prin orice mijloc de proba; in cadrul actiunii oblice, cerinta expresa, in sensul in care creanta creditorului trebuie sa aiba caracter cert si exigibil;in cadrul efectelor admiterii actiunii pauliene - actul atacat va fi declarat inopozabil atat fata de creditorul care a introdus actiunea, cat si fata de toti ceilalti creditori care, putand introduce actiunea, au intervenit in cauza.
 
In concluzie, suntem constienti ca discutiile privind prezumtia de liceitate a dobandirii averilor si confiscarea extinsa vor suscita dezbateri intense si probabil prelungi in Parlament.
 
Este inca un motiv in plus ca sa pledam pentru optimizarea mijloacelor juridice din legea penala si legea civila, consacrate recuperarii prejudiciilor in sens larg.
 
Catalin Predoiu,
Ministrul Justitiei
 
 
Informatii de background
 
Articolul 3 – Decizia – cadru 2005/ 212/ JAI
 
Atributii de confiscare sporite
 
(1) Fiecare stat membru ia cel putin masurile necesare care sa-i permita, in conditiile prevazute la alineatul (2), sa confiste in totalitate sau in parte bunurile detinute de o persoana condamnata pentru o infractiune
 
(a) comisa in cadrul unei organizatii criminale, astfel cum este definita in Planul de actiune 98/733/JAI din 21 decembrie 1998 privind incriminarea participarii la o organizatie criminala din statele membre ale Uniunii Europene [5], in cazul in care infractiunea este prevazuta de:
 
- Decizia-cadru 2000/383/JAI a Consiliului din 29 mai 2000 privind consolidarea, prin sanctiuni penale si de alta natura, a protectiei impotriva falsificarii, cu ocazia introducerii monedei euro [6],
 
- Decizia-cadru 2001/500/JAI a Consiliului din 26 iunie 2001 privind spalarea banilor, identificarea, urmarirea, inghetarea, sechestrarea si confiscarea instrumentelor si produselor infractiunii [4],
 
- Decizia-cadru 2002/629/JAI a Consiliului din 19 iulie 2002 privind combaterea traficului de persoane [7];
 
- Decizia-cadru 2002/946/JAI a Consiliului din 28 noiembrie 2002 privind consolidarea cadrului penal pentru a preveni facilitarea intrarii, tranzitului si sederii neautorizate [8];
 
- Decizia-cadru 2004/68/JAI a Consiliului din 22 decembrie 2003 privind combaterea exploatarii sexuale a copiilor si a pornografiei infantile [9];
 
- Decizia-cadru 2004/757/JAI a Consiliului din 25 octombrie 2004 de stabilire a dispozitiilor minime privind elementele constitutive ale infractiunilor si sanctiunile aplicabile in domeniul traficului ilicit de droguri [10];
 
(b) care este prevazuta de Decizia-cadru 2002/475/JAI a Consiliului din 13 iunie 2002 privind combaterea terorismului [11],
 
cu conditia ca infractiunea vizata de deciziile-cadru mentionate anterior,
 
- in cazul in care nu priveste spalarea de bani, sa se pedepseasca cu o pedeapsa privativa de libertate maxima cu o durata de cel putin 5 pana la 10 ani;
 
- in cazul in care priveste spalarea de bani, sa se pedepseasca cu o pedeapsa privativa de libertate maxima cu o durata de cel putin 4 ani;
 
si ca infractiunea sa fie de natura sa genereze castiguri financiare.
 
(2) Fiecare stat membru ia masurile necesare pentru a-i permite acestuia ca, in temeiul prezentului articol, sa confiste cel putin:
 
(a) in cazul in care o instanta nationala este convinsa pe deplin, pe baza unor fapte specifice, ca bunurile respective sunt rezultatul unor activitati infractionale desfasurate de persoana condamnata in cursul unei perioade anterioare condamnarii pentru infractiunea prevazuta la alineatul (1) care este considerata rezonabila de catre instanta, avand in vedere imprejurarile cauzei, sau, alternativ;
 
(b) in cazul in care o instanta nationala este convinsa pe deplin, pe baza unor fapte specifice, ca bunurile respective sunt rezultatul unor activitati infractionale similare desfasurate de persoana condamnata in cursul unei perioade anterioare condamnarii pentru infractiunea prevazuta la alineatul (1) care este considerata rezonabila de catre instanta, avand in vedere imprejurarile cauzei, sau, alternativ;
 
(c) in cazul in care se stabileste ca valoarea bunurilor este disproportionata in raport cu veniturile legale ale persoanei condamnate si o instanta nationala este convinsa pe deplin, pe baza unor fapte specifice, ca bunurile respective sunt rezultatul unor activitati infractionale desfasurate de persoana condamnata.
 
(3) de asemenea, fiecare stat membru poate avea in vedere luarea masurilor necesare pentru a-i permite acestuia sa confiste, in tot sau in parte, in conformitate cu conditiile prevazute la alineatele (1) si (2), bunurile obtinute de asociatii persoanei respective si a bunurilor transferate unei persoane juridice asupra careia persoana respectiva exercita, fie actionand de una singura, fie in colaborare cu asociatii sai, o influenta determinanta. Aceste dispozitii sunt valabile si in cazul in care persoana respectiva primeste o parte importanta din veniturile persoanei juridice.
 
(4) Statele membre pot recurge si la alte proceduri decat cele penale pentru a-l deposeda pe autor de respectivele bunuri.

______________

[1] - art. 19, 20 din Legea nr. 78/2000 pentru prevenirea, descoperirea si sanctionarea faptelor de coruptie, cu modificarile ulterioare ;
- art. 13 din Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, modificata ;
- art. 241, 25 din Legea nr. 656/2002 pentru prevenirea si sanctionarea spalarii banilor, precum si pentru instituirea unor masuri de prevenire si combatere a finantarii actelor de terorism, cu modificarile ulterioare
Data aparitiei: 07 Iulie 2011
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Discursul ministrului Justitiei, Catalin Predoiu, la forumul "Revizuirea Constitutiei Romaniei"":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
©2020 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016