UNBR a elaborat Planul de invatamant pentru pregatirea avocatilor

PLANUL DE INVATAMANT
al Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor – INPPA

Pregatirea initiala

Pentru aplicarea intocmai a dispozitiilor art. 18 alin. (1) - (3), art. 20 alin. (1), art. 23 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in Monitorul Oficial nr. 98 din 07.02.2011,

Pentru respectarea intocmai a art. 64 alin (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat si aducerea la indeplinire a hotararilor Congresului avocatilor privind perfectionarea pregatirii profesionale a avocatilor,

s-a procedat la elaborarea Proiectului Planului de invatamant al INPPA - pentru anul 2012.


La elaborarea Planului de invatamant s-au luat in considerare rezultatele activitatii desfasurate in cadrul INPPA potrivit planurilor de invatamant aplicate in anii anteriori, problemele ridicate de cursanti si de formele de exercitare a profesiei in care acestia isi desfasoara activitatea, sesizarile membrilor Consiliului de Conducere al Institutului, ratiuni de compatibilizare a pregatirii profesionale initiale a avocatilor in cadrul INPPA cu pregatirea desfasurata in cadrul Institutului National al Magistraturii si in alte institutii de formare profesionala ale profesiilor conexe sistemului judiciar (notari, executori judecatoresti).

Obiective generale:
- aplicarea efectiva incepand cu anul 2012 a dispozitiilor art. 18 alin. (3) si art. 23 alin. (2) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, prin conlucrarea cu facultatile de drept agreate de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania (UNBR) si mentinerea posibilitatii ca in anul I de stagiu sa se frecventeze cursuri de masterat - cu acordul avocatului indrumator - la facultatile de drept agreate de UNBR, forma de pregatire profesionala initiala prin aprofundare teoretica a unor domenii de specialitate, recunoscuta in profesie.   
- extinderea pregatirii profesionale initiale si la anul I de stagiu, prin elemente de cunoastere a eticii si organizarii profesiei de avocat, precum si discipline care aduc informatii utile sau dezvolta abilitati necesare profesiei (organizarea instantelor si parchetelor; argumentare juridica; metodologia actului juridic si judiciar);


- reducerea in ansamblu a timpului efectiv petrecut de cursanti la sediul INPPA, aceasta contribuind la o mai buna valorificare a timpului acestora in folosul formelor de exercitare a profesiei in care isi desfasoara activitatea;

- schimbarea metodei de pregatire profesionala initiala: inlocuirea cursurilor si atelierelor care tind sa epuizeze informatiile prin prelegeri si dezbateri, cu activitatile tutoriale in care formatorul INPPA traseaza numai liniile principale ale pregatirii, informeaza asupra noutatilor in materie, raspunde la unele probleme ridicate de cursanti sau prezinta un caz practic din care cursantii sa inteleaga metoda utilizata pentru rezolvarea acestuia precum si  modul in care trebuie sa efectueze lucrarile profesionale;

- crearea institutiei formatorilor ce desfasoara activitati tutoriale in cadrul INPPA si cea a Caietului de lucrari profesionale, forma de materializare a pregatirii  care va reflecta activitatea individuala a stagiarului si care va asigura legatura dintre pregatirea din INPPA si cea din cadrul formei de exercitare a profesiei in care isi desfasoara activitatea stagiarul, prin conlucrare cu tutorele INPPA.

ANUL I DE STAGIU:

Obiective speciale:

- Familiarizarea stagiarilor de anul I cu aspectele de etica si organizare profesionala si dobandirea unor cunostinte sau formarea unor aptitudini necesare in exercitiul profesiei si care nu fac obiectul programelor universitare (organizarea instantelor si parchetelor; tehnici de argumentare judiciara; metodologia actului juridic si judiciar):

a. insusirea cunostintelor despre etica si organizarea profesiei de avocat.

Modulul este necesar datorita:
- ponderii relativ mici pe care pregatirea universitara in domeniul juridic o rezerva acestei discipline;
- faptului ca avocatul stagiar trebuie sa cunoasca mai intai de toate drepturile si obligatiile pe care le are in interiorul profesiei, aspectele de etica profesionala, functionarea asistentei judiciare, competentele structurilor institutionale ale profesiei de avocat.

b. cunoasterea unor aspecte de organizare a instantelor si parchetelor.

Modulul este necesar datorita:
    - ponderii relative mici pe care pregatirea universitara in domeniul juridic o rezerva acestei discipline;
    - activitatea avocatului stagiar presupune de multe ori contactul cu compartimentele auxiliare ale instantelor si parchetelor, ale caror competente sunt prevazute in regulamentele de ordine interioara;
    - cunoasterea regulamentelor de organizare a instantelor si parchetelor asigura o intelegere a circuitului dosarelor si altor actele in cadrul acestora, formand aptitudini specifice activitatii din perioada stagiaturii;
    -  regulamentele de ordine interioara ale instantelor si parchetelor cuprind in multe cazuri veritabile norme de procedura in legatura cu sesizarea instantelor, activitatea premergatoare primului termen de judecata, continuitatea completelor de judecata etc.

c. indrumarea in dobandirea unor tehnici de argumentare judiciara.

Modulul este necesar deoarece:
- in cadrul facultatilor de drept programa nu implica o disciplina care sa indrume din punct de vedere stiintific tehnica de argumentare judiciara. În mod traditional in ultimii ani, insusirea aptitudinilor de argumentare judiciara s-a realizat prin mijloace empirice, prin urmarirea de catre stagiari a activitatii maestrilor. Desigur, analizarea de catre stagiar a activitatii maestrului sau ramane principala forma de insusire a aptitudinilor in domeniul argumentarii juridice, dar este momentul ca avocatii cu experienta sa impartaseasca aceste tehnici si in cadrul formelor de pregatire initiala institutionalizata.

d. metodologia actului juridic si judiciar.

Modulul este necesar deoarece:
    - programele universitare isi propun, cum este si normal, pregatirea sub aspectul substantei dreptului iar nu si sub aspectul redactarii de acte cu continut juridic; universitatile ofera vocatii generale; tehnica redactarii actelor cu continut juridic ori judiciar este in mod traditional apanajul formelor de pregatire profesionala, potrivit cerintelor fiecarei profesii juridice.

e. Activitatea INPPA se desfasoara prin activitati tutoriale desfasurate in cadrul INPPA, conform programului de realizare a fiecarui modul de pregatire.
În perioada in care nu sunt planificate activitati tutoriale cursantii vor efectua lucrarile profesionale si isi vor desfasura activitatea obisnuita in cadrul formelor de exercitare a profesiei.

În aceasta perioada cursantii vor putea consulta formatorii ce se ocupa de activitatea tutoriala. În acest scop se vor organiza grupuri on-line sub coordonarea unui secretar desemnat de conducerea INPPA. Întrebarile ridicate de cursanti vor putea primi raspuns calificat din partea formatorilor in limitele programei si interesului rezolvarii lucrarilor profesionale.

Fiecare din temele de pregatire se vor concretiza in lucrari intocmite de cursanti sub indrumarea avocatilor indrumatori, care vor alcatui Caietul de lucrari profesionale (individual).  

La data stabilita de conducerea INPPA cursantii vor preda Caietele de lucrari profesionale, atestate de avocatii indrumatori.






TEMATICA PREGĂTIRII PROFESIONALE:

Activitatea se va desfasura in ateliere practic-aplicative (grupe de maxim 50 de cursanti).

Fiecare tema va fi dezbatuta pe baza unor cazuri practice din exercitarea profesiei de avocat pe baza de discutii libere in sistem de lucru practic-aplicativ, in ateliere.

Se vor evita prelegerile.

Formatorii vor pregati si vor coordona dezbaterea cunostintelor teoretice si vor indruma desfasurarea activitatilor practic-aplicative in legatura cu cel putin 10 cazuri practice pentru fiecare tema abordata.
Aceasta cazuistica va constitui baza pregatirii individuale a cursantilor in raport de informatiile si cunostintele transmise in cadrul atelierelor de lucru si a indrumarilor primite de la avocatii indrumatori.  


A. Modulul "Însusirea cunostintelor despre etica si organizarea profesiei de avocat".
Timpul alocat acestui modul este de 24 de ore si se va desfasura pe durata a cel mult 7 zile.

Teme de pregatire:

1. Principiile exercitarii profesiei de avocat si activitatea profesionala a avocatului.
- principiul legalitatii;
- principiul libertatii;
- principiul independentei;
- principiul autonomiei si descentralizarii;
- principiul pastrarii secretului profesional;
- consultatii si cereri cu caracter juridic;
- asistarea si reprezentarea clientilor;
- atestarea identitatii partilor, a continutului si a datei actelor prezentate spre
autentificare;
- activitati de mediere;
- activitati fiduciare;
- activitati de stabilire temporara a sediului unor societati comerciale.

Bibliografie:
- Ştefan Naubauer, Noile reglementari adoptate prin Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in Buletinul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, nr. 1/2011, pp. 45-47;
- Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004, pp. 11-19;
- Ioan Les, Organizarea sistemului judiciar romanesc. Noile reglementari, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, pp. 229-243;
- Ligia Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pp. 54-84;
- Ştefan Naubauer, Principiile fundamentale ce guverneaza exercitarea profesiei de avocat in Romania, in revista Pandectele Romane, nr. 4/2010, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, pp. 62-70.
- Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004, pp. 19-27;
- Ştefan Naubauer, Tiberiu Savu, Realizarea activitatii de mediere de catre avocat in perspectiva reglementarii organizarii profesiei de mediator, in Buletinul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, nr. 2/2005 – revista editata de Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor –, pp. 26-34;
- Ştefan Naubauer, Modificarile aduse Statutului profesiei de avocat prin Hotararea nr. 10/2007 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, in revista Pandectele Romane, nr. 7/2007, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, pp. 240-242;
- Ligia Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pp. 161-170;
- Ştefan Naubauer, Observatii privind exercitarea activitatii de mediere de catre avocat, in Revista romana de dreptul muncii, nr. 1/2009, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, pp. 54-59.

2. Dreptul de exercitare a profesiei de avocat; formele de exercitare a profesiei de avocat; modalitatile de exercitare a profesiei.
- primirea in profesia de avocat;
- avocatul stagiar si avocatul definitiv;
- demnitatea impusa de exercitarea profesiei de avocat;
- incompatibilitati privind exercitarea profesiei de avocat;
- interdictii privind exercitarea profesiei de avocat;
- tabloul anual al avocatilor;
- transferul avocatului intr-un alt barou;
- suspendarea calitatii de avocat;
- incetarea calitatii de avocat.
- cabinetul individual;
- cabinetele asociate;
- societatea civila profesionala;
- societatea profesionala cu raspundere limitata;
- publicitatea formelor de exercitare a profesiei de avocat.
- avocatul titular;
- avocatul asociat;
- avocatul colaborator;
- avocatul salarizat in interiorul profesiei.

Bibliografie:
- Ştefan Naubauer, Noile reglementari adoptate prin Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in Buletinul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, nr. 1/2011, pp. 30-44; 47-53;
- Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004, pp. 52-99;
- Ioan Les, Organizarea sistemului judiciar romanesc. Noile reglementari, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, pp. 246-263;
- Ligia Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pp. 16-34; 48-53; 210-216;
- Gheorghe Moroianu, Statutul profesiilor liberale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, pp. 288-290; 324-329; 383-385; 477-478;
- Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Profesiile juridice liberale, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, pp. 89-98;
- Ştefan Naubauer, Cateva aspecte privind aplicabilitatea art. 20 alin. (4) din Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in Buletinul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, nr. 2/2006 – revista editata de Institutul National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor –, pp. 87-91;
- Ştefan Naubauer, Observatii pe marginea art. 20 din Legea nr. 51/1995 privind organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in revista Avocatul, nr. 1/2006 – revista editata de Uniunea Nationala a Barourilor din Romania si Fundatia Constantin Naumescu –, pp. 21-26.
- Ştefan Naubauer, Noile reglementari adoptate prin Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in Buletinul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, nr. 1/2011, pp. 23-30;
- Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004, pp. 27-44;
- Ligia Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pp. 85-126;
- Ioan Les, Organizarea sistemului judiciar romanesc. Noile reglementari, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, pp. 243-246;
- Gheorghe Moroianu, Statutul profesiilor liberale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, pp. 349-359;
- Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Profesiile juridice liberale, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, pp. 76-79.
- Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004, pp. 29-33;
- Ligia Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pp. 126-135;
- Ştefan Naubauer, Modificarile aduse Statutului profesiei de avocat prin Hotararea nr. 10/2007 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, in revista Pandectele Romane, nr. 7/2007, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, pp. 242-245;
- Gheorghe Moroianu, Statutul profesiilor liberale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, pp. 349-359.

3. Contractul de asistenta juridica
- forma si continutul contractului de asistenta juridica;
- onorariile;
- efectele contractului de asistenta juridica;
- executarea contractului de asistenta juridica;
- incetarea contractului de asistenta juridica.
- solutionarea contestatiilor si reclamatiilor privind onorariile;



Bibliografie:
- Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004, pp. 101-103;
- Ligia Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pp. 148-190;
- Ioan Les, Organizarea sistemului judiciar romanesc. Noile reglementari, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, pp. 272-275;
- Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Profesiile juridice liberale, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, pp. 41-49;
- Ştefan Naubauer, Modificarile aduse Statutului profesiei de avocat prin Hotararea nr. 10/2007 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, in revista Pandectele Romane, nr. 7/2007, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, pp. 246-247.

4. Drepturile si indatoririle avocatului; relatiile dintre avocati.
- sediul profesional;
- perchezitia avocatului;
- ascultarea si inregistrarea convorbirilor telefonice ale avocatului;
- interceptarea si inregistrarea corespondentei cu caracter profesional;
- contactul dintre avocat si client;
- asigurarea pentru raspundere profesionala;
- participarea la activitatile hotarate de consiliul baroului;
- substituirea;
- plata taxelor si contributiilor datorate de avocat;
- tinerea evidentelor profesionale si fiscale; forta probanta a actelor intocmite de avocat pentru tinerea evidentelor profesionale si pentru legitimarea fata de terti;
- recuperarea capacitatii de munca a avocatului;
- recunoasterea vechimii in profesia de avocat;
- infractiuni savarsite impotriva avocatului, sotului acestuia sau unei rude apropiate a sa; raspunderea penala a avocatului.
- confraternitatea si respectul reciproc;
- concurenta profesionala.

Bibliografie:
- Ştefan Naubauer, Noile reglementari adoptate prin Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in Buletinul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, nr. 1/2011, pp. 53-56
- Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004, pp. 101-136;
- Ligia Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pp. 34-48; 136-195;
- Ioan Les, Organizarea sistemului judiciar romanesc. Noile reglementari, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, pp. 263-272;
- Ştefan Naubauer, Modificarile aduse Statutului profesiei de avocat prin Hotararea nr. 10/2007 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, in revista Pandectele Romane,
nr. 7/2007, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, pp. 246-247;
- Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Profesiile juridice liberale, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, pp. 99-105.
- Ligia Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pp. 82-84;
- Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Profesiile juridice liberale, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, pp. 118-120.

5. Asistenta judiciara
- cazurile si conditiile de acordare a asistentei judiciare;
- asistenta extrajudiciara;
- organizarea activitatii de acordare a asistentei judiciare si extrajudiciare (atributiile barourilor; departamentul de coordonare a asistentei judiciare; serviciile de asistenta judiciara; registrul de asistenta judiciara; remunerarea activitatii de asistenta judiciara si extrajudiciara).

Bibliografie:
- Ştefan Naubauer, Noile reglementari adoptate prin Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in Buletinul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, nr. 1/2011, pp. 10-23;
- Ioan Les, Organizarea sistemului judiciar romanesc. Noile reglementari, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, p. 284;
- Ligia Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pp. 140-146;
- Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Profesiile juridice liberale, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, pp. 49-54;
- Denisa Livia Baldean, Ajutorul public judiciar in materie civila (Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 51 din 21 aprilie 2008), Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2010;
- Ion Deleanu, „Ajutorul public judiciar”. Legislatia europeana si romana in materie, in Dreptul nr. 8/2008;
- Andreea Tabacu, Ajutorul public judiciar, in Revista romana de drept privat, nr. 4/2008;
- Mihaela Tabarca, Aspecte privitoare la ajutorul public judiciar in materie civila, in Revista romana de drept comunitar, nr. 2/2009.

6. Raspunderea disciplinara a avocatilor
- competenta;
- instantele disciplinare;
- reguli de procedura;
- sanctiunile disciplinare.

Bibliografie:
- Ştefan Naubauer, Noile reglementari adoptate prin Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in Buletinul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, nr. 1/2011, p. 57;
- Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004, pp. 169-175;
- Ioan Les, Organizarea sistemului judiciar romanesc. Noile reglementari, Editura All Beck, Bucuresti, 2004, pp. 278-283;
- Ligia Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pp. 200-207;
- Gheorghe Moroianu, Statutul profesiilor liberale, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2008, pp. 408-414.
- Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Profesiile juridice liberale, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, pp. 105-107.

7. Asigurarile sociale ale avocatilor
- principiile sistemului asigurarilor sociale ale avocatilor;
- apartenenta la sistemul asigurarilor sociale ale avocatilor;
- contributia la fondul sistemului de asigurari sociale al avocatilor;
- categoriile de pensii la care au dreptul avocatii;
- alte drepturi de asigurari sociale in afara pensiilor;
- Casa de Asigurari a Avocatilor.

Bibliografie:
- Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004, pp. 176-179.

8. Exercitarea in Romania a profesiei de avocat de catre avocatii din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si din Confederatia Elvetiana. Exercitarea profesiei de avocat de catre avocatul roman in statele membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si in Confederatia Elvetiana:
- principii si valori comune;
- exercitarea cu caracter permanent a profesiei in Romania de catre avocatii care au obtinut calificarea profesionala in unul dintre statele membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si in Confederatia Elvetiana;
- exercitarea in Romania, cu titlu ocazional (prin prestarea de servicii), a profesiei de catre avocatii provenind din statele membre ale Uniunii Europene, ale Spatiului Economic European si in Confederatia Elvetiana;
- exercitarea cu caracter permanent a profesiei de catre avocatul roman intr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau in Confederatia Elvetiana sub titlul profesional din statul membru de origine (titlul profesional dobandit in Romania);
- exercitarea cu caracter permanent a profesiei de catre avocatul roman intr-un stat membru al Uniunii Europene, al Spatiului Economic European sau in Confederatia Elvetiana sub titlul profesional corespunzator profesiei de avocat din statul membru gazda, impreuna cu titlul profesional din tara de origine (titlul profesional dobandit in Romania);
- exercitarea cu titlu ocazional a profesiei de catre avocatul roman intr-un alt stat membru al Uniunii Europene si al Spatiului Economic European decat statul membru de provenienta;
- colaborarea intre autoritati prin intermediul sistemului de informare in cadrul pietei interne.

Bibliografie:
- Ştefan Naubauer, Noile reglementari adoptate prin Legea nr. 270/2010 privind modificarea si completarea Legii nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, in Buletinul Institutului National pentru Pregatirea si Perfectionarea Avocatilor, nr. 1/2011, pp. 59-60;
- Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Comentariile noului cadru legal privind profesia de avocat, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2004, pp. 180-194;
- Ligia Danila, Organizarea si exercitarea profesiei de avocat, editia a II-a, Editura C.H. Beck, Bucuresti, 2008, pp. 208-209;
- Emil Poenaru, Cristinel Murzea, Profesiile juridice liberale, Editura Hamangiu, Bucuresti, 2009, pp. 129-134;
- Tiberiu Savu, Ştefan Naubauer, Exercitarea profesiei in Romania, de catre avocatul strain, in perspectiva aderarii la Uniunea Europeana, in revista Avocatul, nr. 1/2005, pp. 13-20;
- Ştefan Naubauer, Modificarile aduse Statutului profesiei de avocat prin Hotararea nr. 10/2007 a Uniunii Nationale a Barourilor din Romania, in revista Pandectele Romane, nr. 7/2007, Ed. Wolters Kluwer, Bucuresti, pp. 248-253;
- Calin Andrei Zamfirescu, Exercitarea profesiei de avocat de catre avocatul roman in statele Uniunii Europene si ale Spatiului Economic European, in revista Avocatul, nr. 1/2009, pp. 14-18.

Legislatie generala:
1. Legea nr. 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, republicata in M. Of. nr. 98 din 7 februarie 2011;
2. Statutul profesiei de avocat publicat pe site-ul www.unbr.ro, cu modificarile si completarile aduse prin Hotararea Congresului Avocatilor nr. 10/2007 (M. Of. nr. 511 din 31 iulie 2007), Hotararea Congresului Avocatilor nr. 6 din 20-21 iunie 2008, Hotararea Consiliului U.N.B.R. nr. 418 din 27 septembrie 2008, Hotararile Consiliului U.N.B.R. nr. 449 si 519 din 21 februarie 2009, Hotararea Consiliului U.N.B.R. nr. 1 din 19 februarie 2011, Hotararea Consiliului U.N.B.R. nr. 258 din 9 iunie 2011, Hotararea Congresului Avocatilor nr. 14 din 10-11 iunie 2011, Hotararea Congresului Avocatilor nr. 15 din 10-11 iunie 2011;
3. O.U.G. nr. 221/2000 privind pensiile si alte drepturi de asigurari sociale ale avocatilor (M. Of. nr. 610 din 28 noiembrie 2000) aprobata cu modificari prin Legea nr. 452/2001 (M. Of. nr. 413 din 25 iulie 2001); Statutul Casei de Asigurari a Avocatilor publicat pe site-ul www.unbr.ro, cu modificarile si completarile aduse prin Hotararea Consiliului U.A.R. din 16 aprilie 2004, Hotararea Consiliului U.N.B.R. nr. 668 din 12 decembrie 2009, Hotararile Consiliului U.N.B.R. nr. 911 si 912 din 11 decembrie 2010 validate prin Hotararea Congresului Avocatilor nr. 14 din 10-11 iunie 2011.
4. Codul deontologic al avocatilor din Uniunea Europeana – Anexa la Decizia Comisiei Permanente a U.N.B.R. nr. 1486 din 27 octombrie 2007 – publicat pe site-ul www.unbr.ro

B. Modulul  "Aspecte practice privind organizarea si activitatea instantelor judecatoresti si a parchetelor, a birourilor notariale si a executorilor judecatoresti"
Timpul alocat acestui modul este de 10 ore si se va desfasura pe durata a cel mult 3 zile.

Teme de pregatire:

1. Activitatea compartimentelor auxiliare ale instantelor judecatoresti:
- Grefa;
- Arhiva si registratura;
- Repartizarea aleatorie a cauzelor prin aplicatia ECRIS;
- Biroul de informare si relatii publice.

2. Evidenta activitatii instantei.

3. Desfasurarea activitatii administrative-judiciare a instantelor:
- Raporturile de serviciu cu publicul;
- Activitatea premergatoare sedintei de judecata si de rezolvare a lucrarilor cu caracter administrativ;
- Activitatea ulterioara incheierii dezbaterilor;
- Înregistrarea cererilor de apel sau de recurs si inaintarea dosarelor la instanta de apel sau recurs;
- Circuitul dosarelor restituite de instantele de apel sau de recurs;
- Punerea in executare a hotararilor;
- Eliberarea certificatelor si a copiilor de pe acte; Restituirea inscrisurilor originale
- Gestionarea corpurilor delicte si a valorilor.

4. Compartimentele auxiliare ale parchetelor:
- Mijloacele folosite de unitatile Ministerului Public pentru evidenta lucrarilor;
- Registre si condici;
- Formulare statistice;
- Atributiile personalului auxiliar de specialitate;
- Constituirea compartimentelor auxiliare;
- Organizarea si functionarea compartimentelor de informare si relatii publice din Ministerul Public;
- Compartimentele de grefa, registratura si arhiva;
- Organizarea si atributiile personalului auxiliar;
- Atributiile grefierilor sefi cabinet;
- Atributiile grefierilor sefi si ale grefierilor sefi serviciu;
- Atributiile grefierilor si ale grefierilor – dactilografi;
- Primirea, inregistrarea si circuitul lucrarilor.

Bibliografie:
- Legea nr. 303 din 28 iunie 2004 privind statutul judecatorilor si procurorilor, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Legea nr. 304 din 28 iunie 2004 privind organizarea judiciara, cu modificarile si completarile ulterioare;
- Regulamentul de ordine interioara al instantelor judecatoresti (adoptat prin Hotararea C.S.M. nr. 387/22.09.2005, publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr. 958/28.10.2005), cu modificarile si completarile ulterioare;
- Regulamentul de ordine interioara a parchetelor;
- Codul deontologic al magistratilor (adoptat prin Hotararea C.S.M. nr. 328/24.08.2005, publicata in Monitorul Oficial Partea I, nr. 815/8.09.2005).

5. Activitatea notarilor publici si a executorilor judecatoresti.

C. Modulul "Tehnici de argumentare judiciara. Pregatirea si elaborarea consultantei juridice scrise"
Timpul alocat acestui modul este de 10 de ore si se va desfasura pe durata a cel mult 3 zile.
Teme de pregatire:

1. Tipologia argumentelor judiciare;
2. Fazele constructiei argumentarii judiciare: obiectivul; analizarea dosarului; sinteza argumentativa (calificarea si interpretarea faptelor si normelor).
3. Dispunerea argumentarii judiciare.
4. Rolul elocutiunii in argumentarea judiciara.
5. Tehnici de pregatire si elaborare a consultantei juridice scrise.

Tutorii-formatori vor prezenta cazuri practice, cu exemplificarea aplicarii regulilor de argumentare judiciara in cazul respectiv; se va evidentia rolul jucat de aplicarea unei anumite reguli de argumentare juridica in speta relevanta, astfel incat cursantul sa inteleaga ca abordarea de o maniera nestiintifica a spetei ar fi putut conduce la alte rezultate judiciare.
Aceeasi metodologie va fi adaptata pentru pregatirea si elaborarea consultatiilor juridice scrise.

D. Modulul "Metodologia actului juridic si judiciar"
Timpul alocat acestui modul este de 15 de ore si se va desfasura pe durata a cel mult 5 zile.

Teme de pregatire:

1. Redactarea unei cereri de chemare in judecata.
Se vor avea in vedere si cereri de chemare in judecata in proceduri de drept comun (revendicari, granituiri, pretentii, obligatii de a face, anularea, declararea nulitatii, rezolutiunea sau rezilierea unor acte), dar si cele formulate in cadrul unor proceduri speciale (ordonanta presedintiala, masuri asiguratorii, divort si alte cereri in materia raporturilor de familie, evacuarea, punere sub interdictie, declararea mortii, partajul judiciar, somatia de plata, refacerea inscrisurilor pierdute, inscrierea drepturilor dobandite prin uzucapiune).

2. Redactarea unei cereri prin care se solicita incuviintarea unor probe.

3. Redactarea altor cereri privind procesul civil sau penal (ex: formularea unei plangeri prealabile).

4. Redactarea unui contract.

5. Corespondenta dintre avocati sau dintre avocati si client.
 

Formatorii vor pune accentul pe metoda de redactare a actelor. Nu se va insista asupra fondului problemelor pe care le ridica diversele cereri sau acte juridice. Esential este ca avocatii stagiari sa dobandeasca cunostinte cu privire la operatiunile tehnice specifice redactarii actelor, formele standardizate utilizate in practica judiciara sau in cea a avocaturii de afaceri.

ANUL II DE STAGIU

Obiective speciale:

- asigurarea unui standard de competente generale in domeniile fundamentale ale dreptului prin: cunoasterea noutatilor legislative in domeniile ce fac obiectul tematicii; cunoasterea practicii judiciare in domeniile relevante; perfectionarea tehnicilor de redactare a actelor juridice si judiciare; dezvoltarea gandirii juridice specifice activitatii de avocat.
- asigurarea unui standard de competente in domeniul dreptului European prin informarea asupra: structurii institutiilor europene si competentelor acestora, jurisprudentei CEDO, jurisprudentei CJUE si dreptului European al muncii.

Mijloace de realizare a obiectivelor:

- inlaturarea diferentierii formelor de pregatire in cursuri si ateliere: toate intalnirele formatorilor INPPA cu stagiarii de anul II vor avea caracterul unor activitati tutoriale care vor imbina expunerea unor probleme de drept sau informatii juridice cu discutarea unor cazuri practice. Activitatile tutoriale nu au rolul de a crea bagajul de cunostinte juridice necesar stagiarilor de anul II ci numai sa indrume pregatirea acestora si sa creeze modele de rezolvare a unor situatii cu continut juridic (ex: expunerea unui caz de practica judiciara care este relevant prin greselile sau abilitatile pe care le-au dovedit instanta sau avocatii, modul in care au functionat in speta anumite institutii de drept; importanta inserarii in cadrul unui contract a anumitor clauze si impactul acestora in perioada de executare a contractului; identificarea posibilelor cauze de evictiune in perioada de analizare a incheierii unui contract de vanzare – cumparare etc.).
- grupele de lucru nu vor depasi 30 de cursanti;
- formatorii INPPA vor avea asupra cursantilor o activitate de indrumare tutoriala, indicand elementele de studiu, noutatile in materie si lucrarile ce trebuie sa le intocmeasca;
- accentul pregatirii cade asupra studiului individual, formatorii INPPA stabilind numai directiile de studiu, bibliografia relevanta si temele de lucru; intreaga activitate de lucru a stagiarilor de anul II se va evidentia in caietul de lucrari profesionale.
- Caietul de lucrari profesionale devine principalul instrument de evidenta a activitatii de pregatire initiala a avocatului stagiar aflat in anul II de stagiu; caietul de lucrari profesionale va cuprinde temele indicate de catre formatorii INPPA care asigura indrumarea tutoriala a cursantilor in domeniile ce fac obiectul tematicii.
- Caietul de lucrari profesionale va fi semnat de avocatul indrumator, va fi predat INPPA inaintea sesiunii de examen si va constitui baza problemelor ridicate in cadrul probei colocviale a examenului de absolvire.
- Perioada efectiva pe care cursantii o vor petrece la INPPA se va diminua in mod semnificativ ca urmare a schimbarii cursurilor si atelierelor, care tindeau la epuizarea tematicii prin prelegeri si dezbateri, cu activitatile tutoriale, care presupun numai indrumarea cursantilor si mai mult studiu individual. Proportional, se va reduce perioada in care cursantii vor fi nevoiti sa isi diminueze activitatea in cadrul formelor de exercitare a profesiei. Avocatii indrumatori vor fi mai implicati in pregatirea profesionala initiala a avocatilor stagiari deoarece vor urmari lucrarile profesionale ale acestora si semneaza caietul de lucrari profesionale.
- Reducerea numarului de ore in care este necesara prezenta cursantilor va fi dublata de o severa sanctionare a absentelor, aspect ce trebuie inteles si de formele de exercitare a profesiei din care fac parte stagiarii.

Structura anului II de stagiu:

Anul II de pregatire profesionala initiala va debuta in luna martie si se va termina prin sustinerea examenului de absolvire in noiembrie – decembrie, acelasi an.

Anul II de pregatire profesionala cuprinde 4 MODULE1, avand in total 120 de ore de pregatire tutoriala si o perioada de pregatire a lucrarilor profesionale:


A. Modulul "Drept civil si procesual civil"

Modalitatile in care vor discutate temele de pregatire: prezentarea unor cazuri practice, care vor dezvolta probleme ridicate de diferitele puncte din tematica. Cazurile prezentate nu pot epuiza tematica, dar vor constitui modele de rezolvarea a lucrarilor profesionale de catre cursanti.

Lucrarile profesionale vor fi cele care vor asigura parcurgea problemelor din tematica. În acest scop, formatorii care asigura activitatea tutoriala vor indica cursantilor temele de lucru: cate 10 lucrari profesionale din cadrul tematicii pentru drept civil si drept procesual civil. Lucrarile profesionale vor urmari redactarea unor acte specifice activitatii de avocat: concluzii scrise, note de probatorii, cai de atac, opinii juridice, redactare de contracte etc. Lucrarile profesionale se vor redacta in caietul de lucrari profesionale.

Se vor avea in vedere Noul Cod civil si actualul Cod de procedura civila.

Modulul va cuprinde 30 de ore de activitati tutoriale, pe durata a cel mult 7 zile.

Teme de pregatire:

I. Drept civil:

1. Conditiile actului juridic civil.
1.1.Notiunea si clasificarea actului juridic civil (controversa asupra notiunii actului juridic civil; criterii de clasificare, categorii de conditii in functie de aceste criterii, interesul clasificarii conditiilor actului juridic civil).
1.2.Consimtamantul (notiunea si conditiile consimtamantului; viciile de consimtamant).
1.3.Capacitatea de a incheia actul juridic civil.
1.4.Obiectul actului juridic civil. Corelatia dintre obiectul raportului juridic civil si obiectul actului juridic civil.
1.5.Analiza conditiilor de valabilitate a actului juridic civil.
1.6.Cauza actului juridic civil. Rolul si proba cauzei actului juridic civil.
1.7. Forma actului juridic civil (forma actului juridic civil in sens restrans; principiul consensualismului; forma ceruta ad validitatem; corelatia dintre forma «solemna» si forma «autentica»; forma ceruta ad probationem - aplicatii practice; forma ceruta pentru opozabilitate. fata de terti).

2.Nulitatea actului juridic civil
2.1.Notiune. Reglementare. Functii.
2.2.Clasificarea nulitatilor actului juridic civil. Criterii de clasificare a nulitatilor si felurile acestora in functie de aceste criterii (nulitatea absoluta si nulitatea relativa: nulitate totala si nulitate partiala; nulitate expresa si nulitate virtuala; nulitate de fond si nulitate de forma : nulitate « de drept » si nulitate «judiciara ».
2.3. Efectele nulitatii actului juridic civil. Principiul retroactivitatii efectelor nulitatii si exceptiile de la acest principiu. Principiul restitutio in integram si exceptiile de la acest principiu. Principiul resoluto iure dantis resolvitur ius accipientis si exceptiile de la acest principiu. Regula quod nullum est nullum producit effectum.Conversiunea actului juridic civil. Principiul raspunderii civile delictuale. Principiul error communis facil ius.

3. Prescriptia extinctiva
3.1. Notiune. Fundament. Reglementare (caracterul imperativ al normelor care o reglementeaza). Natura juridica.
3.2.Efectele prescriptiei extinctive. Efectul general al prescriptiei extinctive. Controversa cu privire la ceea ce se stinge prin prescriptie (prescriptia extinctiva stinge numai dreptul la actiune in sens material; stingerea dreptului la actiune privind un drept principal atrage si stingerea dreptului la actiune privind drepturile accesorii; stingerea printr-o prescriptie distincta a dreptului la actiune privind fiecare prestatie, in cazul obligatiilor ce se executa succesiv).
3.3.Domeniul prescriptiei extinctive. Notiunea de domeniu « al prescriptiei extinctive ». Criteriile de determinare a domeniului prescriptiei extinctive. Domeniul prescriptiei extinctive a drepturilor patrimoniale (prescriptibilitatea drepturilor patrimoniale; situatia drepturilor de creanta; situatia drepturilor reale). Domeniul prescriptiei extinctive a drepturilor personale nepatrimoniale (imprescriptibilitatea, in principiu, a drepturilor personale nepatrimoniale; exceptii de la principiul imprescriptibilitatii drepturilor personale nepatrimoniale).
3.4. Termenele de prescriptie extinctiva. Notiunea de termen al prescriptiei extinctive. Delimitarea termenelor de prescriptie extinctiva de alte feluri de termene. Delimitarea fata de termenele de prescriptie achizitiva. Delimitarea fata de termenele de decadere (prefixe). Delimitarea fata de termen ca modalitate a actului juridic. Termenele generale de prescriptie. Termene speciale de prescriptie.
3.5. Cursul prescriptiei extinctive. Începutul cursului prescriptiei extinctive (regula generala privind data de la care incepe sa curga prescriptia extinctiva ; reguli speciale privind data de la care incepe sa curga prescriptia extinctiva). Suspendarea cursului prescriptiei extinctive (notiune, justificare, efecte; cauzele de suspendare). Întreruperea cursului prescriptiei extinctive (notiune, justificare, efecte; cauzele de intrerupere). Repunerea in termenul de prescriptie extinctiva. Împlinirea cursului prescriptiei (calculul termenelor de prescriptie extinctiva - reglementare, reguli de calcul).


4. Actiunea in revendicare - cel mai important mijloc de aparare a dreptului de proprietate
4.1.Aspecte generale referitoare la actiunea in revendicare imobiliara. Definitie si caractere generale. Delimitarea actiunii in revendicare de alte actiuni reale - actiunea posesorie. actiunea confesorie, actiunea negatorie, actiunea in granituire si actiunea in petitie de ereditate 4.2.Calitatea procesuala. Calitatea procesuala activa apartine proprietarului. Calitatea procesuala activa in ipoteza coproprietatii.
4.3.Efectele admiterii actiunii in revendicare. Restituirea lucrului. Restituirea fructelor. Suportarea cheltuielilor facute de posesor.
4.4.Proba dreptului de proprietate - probatio diabolica.
4.5.Incidenta prescriptiei.
4.6.Actiunea in revendicare mobiliara. Revendicarea bunului mobil de la tertul dobanditor, posesor de buna-credinta: conditii referitoare la bunuri; conditii referitoare la persoana; conditii referitoare la conditia tertului dobanditor. Revendicarea bunului mobil pierdut sau furat de la tertul dobanditor de buna-credinta. Revendicarea bunului mobil de la hot, gasitor sau de la tertul dobanditor de rea-credinta.

5. Dezmembramintele dreptului de proprietate. Dreptul de uzufruct
5.1.Obiectul uzucfructului.
5.2.Modurile de dobandire a uzufructului.
5.3.Drepturile si obligatiile uzufructuarului.
5.4.Drepturile si obligatiile nudului proprietar.
5.5.Stingerea uzufructului.
5.6.Lichidarea uzufructului.

6. Regimul juridic al imobilelor preluate abuziv
6.1. Cadrul legislativ privind masurile cu caracter reparator adoptat pana la aparitia Legii nr. 10/2001 (Decretul-lege nr. 42/1990 privind unele masuri pentru stimularea taranimii; Legea Fondului funciar nr. 18/1991; Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situatiei juridice a unor imobile cu destinatia de locuinte trecute in proprietatea statului; Legea nr. 169/1997 pentru modificarea si completarea Legii Fondului funciar ; Legea nr. 9/1998 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bulgar in urma aplicarii Tratatului dintre Romania si Bulgaria semnat la Craiova la 7 sept. 1940: Legea nr. 213/1998 privind proprietatea publica si regimul juridic al acesteia: OUG nr. 40/1999 privind protectia chiriasilor si stabilirea chiriei pentru spatiile cu destinatia de locuinta; Legea nr. 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor agricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Legii Fondului funciar nr. 18/1991 si ale Legii nr. 169/1997 modificata si completata prin OUG nr. 102/2001; OUG nr. 120/2000 privind regimul metalelor pretioase.
6.2. Restituirea in natura sau prin echivalent a imobilelor cu destinatie de locuinte. Sediul materiei. Procedura de restituire
6.3. Retrocedarea pe cale judecatoreasca a imobilelor preluate abuziv.  Jurisprudenta instantelor nationale. Evolutia practicii judiciare. Pozitia Curtii Constitutionale. Evolutia jurisprudentei Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Jurisprudenta Curtii Europene a Drepturilor Omului in aceasta materie.
6.4. Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. Prezentare generala. Limitele de aplicare. Corelatia cu alte acte normative - Legea nr. 18/1991, Legea nr. 1/2000, Legea nr. 112/1995, OUG nr. 40/1999. Problema distinctiei imobilelor preluate cu titlu sau fara titlu. Analiza notiunilor "preluare cu titlu valabil" - "preluare fara titlu valabil". Analiza solutiei adoptate de Înalta Curte de Casatie si Justitie in sensul instituirii inadmisibilitatii introducerii actiunilor de drept comun in situatia in care procedura de restituire intemeiata pe Legea nr. 10/2001 nu a fost urmata ori s-a soldat cu respingerea cererii.

7. Formarea si incheierea contractelor civile. Particularitati ale principalelor tipuri de contracte prevazute de codul civil.
a) Consimtamantul si vointa juridica
7.1. Formarea vointei juridice.
7.2. Principiile vointei juridice: principiul libertatii actelor juridice si principiul vointei interne (reale).
7.2. Notiunea si conditiile consimtamantului.

b) incheierea contractelor
7.3. Ce se intelege prin incheierea contractelor?
7.4. Încheierea contractului si conditiile de validitate a acestuia.
7.5. Oferta de a contracta.
7.6. Acceptarea ofertei.
7.7. Momentul si locul incheierii contractului.
7.8. Încheierea contractului prin corespondenta intre absenti.

c) Efectele specifice ale contractelor sinalagmatice
7.9. Reciprocitatea si interdependenta obligatiilor in contractele sinalagmatice. Consecinte
7.10. Exceptia de neexecutare a contractului
7.11. Rezolutiunea si rezilierea contractelor
7.12. Riscul contractului

d) Particularitati ale incheierii contractului de vanzare-cumparare
7.13. Promisiunea de vanzare (antecontractul).
7.14. Pactul de preferinta.
7.15. Dreptul de preemtiune.

e) Particularitati ale incheierii contractului de donatie
7.16. Principiul irevocabilitatii donatiilor.
7.17. Irevocabilitatea donatiilor dintre soti.
7.18. Reguli speciale cu privire la calificarea unor donatii drept deghizate ori constituite prin interpunere de persoane.
7.19. incheierea contractului de donatie sub forma donatiilor indirecte si a darurilor manuale.

f)Particularitati ale incheierii si formarii contractului de mandat
7.20. Consimtamantul in cadrul contractului de mandat
7.21. Mandatul expres.
7.22. Mandatul tacit.
7.23. Mandatul aparent.
7.24. Actul cu sine insusi si dubla reprezentare (autocontractul).
7.25. Mandatul in interes comun.

g) Particularitati ale contractelor aleatorii
7.26. Elementul alea.
7.27. Cauza incheierii contractelor aleatorii.
7.28. Particularitati cu privire la incheierea mai multor categorii de contracte aleatorii: contractul de asigurare, contractul de renta viagera si contractul de intretinere.

8. Contractul de asigurare
a) Definitie si caractere juridice
8.1. Caracterul consensual
8.2. Caracterul aleatoriu
8.3. Caracterul oneros
8.4. Caracterul sinalagmatic
8.5. Contractul de asigurare - Contract cu executare succesiva
8.6. Contractul de asigurare – contract de adeziune

b) Partile contractului de asigurare
8.7. Asiguratorul – reasiguratorul – coasiguratorii
8.8. Asiguratul – contractantul asigurarii – persoana cuprinsa in asigurare – beneficiarul asigurarii
8.9. Tertul pagubit (mostenitorii asiguratului, mostenitorii tertului pagubit)
8.10. Intermediarii in asigurari
    - Conditiile de validitate ale contractului de asigurare
    - Conditiile de forma si proba contractului de asigurare
    - Cuprinsul contractului de asigurare
    - Clauzele abuzive in contractul de asigurare
    - Efectele contractului de asigurare
8.11. Obligatiile asiguratului
8.12. Obligatiile asiguratorului
8.13. Efectele contractului de asigurare fata de terti

9. Repararea integrala a prejudiciului - principiul de baza al dreptului civil
a) Prejudiciul - rezultat al incalcarii drepturilor subiective si a intereselor legitime.
b) Prejudiciul patrimonial si prejudiciu moral.
c) Conditii cerute pentru a se putea obtine repararea prejudiciului
    c.1.) Caracterul cert al prejudiciului.
    c.2.)  Conditia ca prejudiciul sa nu fi fost reparat inca.
d) Repararea in natura a prejudiciului
e) Repararea prin echivalent a prejudiciului
    e.1.)  Damnum emergens.
    e.2.) Lucrum cessans.
f) Posibilitatea evaluarii a daunelor interese si preeminenta acesteia in raport cu cea legala
g)Punerea in intarziere
h)Drepturile creditorului asupra patrimoniului debitorului
    h.1.) masurile ce pot fi luate de creditor pentru conservarea patrimoniului debitorului
    h.2.) actiunea oblica (subrogatorie)
        - Definitie
        - Domeniul de aplicatie
        - Conditiile intentarii actiunii oblice
        - Efectele actiunii oblice
    h.3) actiunea revocatorie (pauliana)
        - Definitie
        - Domeniul de aplicatie
        - Conditiile intentarii actiunii revocatorii
        - Efectele actiunii revocatorii
        - Natura juridica a actiunii revocatorii
i) Modul de calcul al dobanzii legale
    i.1.) Daunele interese pentru neexecutarea obligatiilor banesti vor fi egale cu dobanda a carei rata este stabilita fie de parti fie de lege in lipsa vointei partilor, adica va fi dobanda legala.
        - Cumulul dobanzii legale moratorii cu despagubirile.
        - Cumulul dobanzii legale cu penalitatile.
        - Cumulul dobanzii legale cu actualizarea creantei.
    i.2.) Actualizarea dobanzii legale,
j) Clauza penala.
k) Aspecte specifice ale calcularii dobanzii legale si a penalitatilor de intarziere la contractul de vanzare-cumparare.
l) Aspecte specifice ale calcularii penalitatilor de intarziere la contractul de antrepriza.
m) Aspecte specifice ale repararii integrale a prejudiciului in cazul contractului de imprumut. Principiul nominalismului. Dobanda. Rata inflatiei.

10. Caracterele specifice ale obligatiilor de a da, a face sau a nu face in cazul principalelor contracte prevazute de codul civil
a) Criterii de clasificare a obligatiilor civile
b) Clasificarea obligatiilor civile in functie de continutul lor
    - Obligatia de a da - notiune si caractere juridice.
    - Obligatia de a face - notiune si caractere juridice.
    - Obligatia de a nu face - notiune si caractere juridice.
c) Aspecte specifice ale obligatiei de a da in cadrul contractului de vanzare-cumparare.
    - Problema bunurilor inalienabile. Bunurile din domeniul public al statului. Bunurile din domeniul privat al statului.
    - Problema vanzarii bunurilor viitoare - res futura.
    - Problema vanzarii lucrului altuia - nemo plus juris ad alium transferre potest, quam ipse habet.
d) Aspecte specifice ale obligatiei de a face in cazul antecontractului de vanzare-cumparare.
e) Aspecte specifice ale obligatiilor de a da si a face in cazul contractului de donatie.
    e.1.) Incapacitati de a primi donatii:
        - Persoanele fizice neconcepute si organizatiile care nu au dobandit personalitate juridica.
        - Medicii si farmacistii care au tratat o persoana de boala de care au murit.
        - Problema minorilor si a interzisilor judecatoresti.
        - Problema donatiilor facute statului.
    e.2.) Incapacitati de a dispune:
        - Minorii si persoanele puse sub interdictie judecatoreasca.
        - Donatiile facute in favoarea tutorilor.
        - Problema donatiilor cu sarcini - donatio sub modo.
f) Aspecte specifice ale obligatiilor de a da si a face in cadrul contractelor de antrepriza
        - Problema suportarii riscului in cazul contractului de antrepriza. Aplicatii specifice ale principiului resperit debitori.
        - Neexecutarea de catre client a obligatiei de a receptiona lucrarea (obligatia de a face) si consecintele juridice ale acestora.
        - Raspunderea antreprenorului pentru viciile lucrarii.
        - Actiunea directa a lucratorilor.
11. Fapta ilicita cauzatoare de prejudicii ca izvor de obligatii
a) Raspunderea pentru fapta proprie
    - Prejudiciu
    - Fapta ilicita
    - Raportul de cauzalitate intre fapta ilicita si prejudiciu
    - Vinovatia celui care a cauzat prejudiciul
    - Proba elementelor raspunderii civile delictuale pentru fapta proprie
b) Raspunderea pentru fapta altei persoane
    - Raspunderea parintilor pentru fapta copiilor minori
    - Raspunderea institutorilor pentru faptelor elevilor si a mestesugarilor pentru faptele ucenicilor
    - Raspunderea comitentilor pentru faptele prepusilor
c) Raspunderea pentru prejudiciile cauzate de animale, de edificii si de lucruri in general

12. Reprezentarea succesorala
12.1. Notiune si utilitate. Domeniu de aplicare. Conditii.
12.2. Modul cum opereaza reprezentarea.
12.3. Efectele reprezentarii.

13. Oprirea substitutiilor fideicomisare
13.1. Notiune. Elemente caracteristice.
13.2. Sanctiunea aplicabila.
13.3. Substitutia vulgara.
13.4. Dubla liberalitate in uzufruct si nuda proprietate.

14. Împarteala judiciara a mostenirii
14.1. Cazuri.
14.2. Reguli de fond aplicabile.
14.3. Efectele impartelii. Efectul declarativ al impartelii.
14.4. Obligatia de garantie intre copartasi. Notiune. Conditii. Efecte. Drepturile creditorilor cu privire la imparteala.

15. Redactarea si aplicarea conventiilor matrimoniale.

II. Drept procesual civil.

Actele de procedura din perspectiva activitatii avocatului

1. Cererea de chemare in judecata.
1.1. Clarificarea teoretica a diferentelor dintre actiunea civila si cererea de chemare in judecata.
Consecintele de ordin practic ale distinctiei.
1.2. Aspecte anterioare formularii cererii de chemare in judecata. Identificarea corecta de catre avocat a obiectului actiunii pe care intentioneaza sa o promoveze prin introducerea unei cereri de chemare in judecata. Consecintele identificarii obiectului actiunii asupra unor conditii formale interne sau externe cererii de chemare in judecata (obiectul cererii de chemare in judecata, existenta unor proceduri prealabile, competenta de judecata, taxa judiciara de timbru).
1.3. Conditiile de forma ale cererii de chemare in judecata. Sanctiuni posibile in cazul incalcarii conditiilor atasate formei cererii de chemare in judecata (indicarea incompleta a obiectului cererii, neindicarea partii adverse, neindicarea sau indicarea gresita a temeiului de drept al cererii de chemare in judecata, neindicarea probelor ce sustin cererea, procura pentru exercitiul dreptului de chemare in judecata, neindicarea domiciliului ales in vederea comunicarii actelor de procedura in cazul formularii cererii de catre o persoana cu domiciliul in strainatate, neplata taxei judiciare de timbru etc). Modalitati de corijare a viciilor formei cererii de chemare in judecata.
1.4. Conditii de forma in cazul anumitor cereri de chemare in judecata: in materie de divort; in materie de partaj; in contencios administrativ; in materie comerciala; somatii de plata; masuri asiguratorii.
1.5. Reglementari comunitare cu privire la anumite cereri de chemare in judecata: Regulamentul CE nr. 861 din 11 iulie 2007 de stabilire a unei proceduri europene cu privire la cererile cu valoare redusa; Regulamentul CE nr. 1896 din 12 decembrie 2006 al Parlamentului European si al Consiliului de instituire a unei proceduri europene de somatie de plata.

2. Aspecte procedurale specifice cererilor de interventie si de chemare a tertilor in procesul civil.
2.1. Aspecte comune si aspecte diferite ale cererii de interventie fata de cererea de chemare in judecata (obiectul, competenta, taxa de timbru etc.).
2.2. Cererea de chemare in judecata a altor persoane. Tendinte existente in practica instantelor de a aplica aceasta cerere unor situatii improprii ei, in incercarea de eludare a dispozitiilor art. 132 alin. 1 C. pr. civ.
2.3. Aratarea titularului dreptului. Probleme ridicate de refuzul reclamantului de a schimba paratul cu cel aratat ca titular al dreptului.
3. Specificul actelor de dispozitie.
4. Aspecte procedurale specifice actelor de citare si comunicare a actelor de procedura.
4.1. Vicii relative la citare si comunicare – vicii privind forma si vicii privind termenele.
4.2. Consecintele nelegalei citari sau comunicari a actelor de procedura.
5. Conditii de forma privind cererile de exercitare a cailor de atac.

Mijloace procesuale privind apararea in procesul civil

1. Aparari de fond si exceptii. Distinctii.
1.1. Regimul juridic diferit al exceptiilor si al apararilor de fond. Implicatiile acestei distinctii in formularea de catre avocat a actelor specifice apararii in procesul civil (momentul si modalitatea de invocare, modalitatea in care instanta este obligata sa analizeze apararile de fond sau exceptiile invocate de parti).
1.2. Regimul juridic al unor aparari de fond care, prin terminologia consacrata, induc ideea de  exceptie: exceptio mali processus;
- exceptia de neexecutare a contractului;
- exceptia de nelegalitate a actului administrativ;
- exceptia de neconstitutionalitate etc.
1.3. Analizarea problemelor ridicate in practica judiciara de diferitele exceptii:
- exceptii privind conditiile de exercitiu ale actiunii civile;
- exceptia puterii de lucru judecat si puterea de lucru judecat ca efect al hotararii judecatoresti;
- exceptii privitoare la competenta instantei;
- exceptii privitoare la compunerea si constituirea instantei;
- exceptia de imunitate de jurisdictie;
- exceptia abuzului de drept procesual.

2. Tehnici de adaptare a mijloacelor de aparare in cazul unor proceduri speciale:
- specificitatea apararilor in cazul ordonantei presedintiale;
- aparari specifice cererilor de somatie de plata;
- aparari specifice proceselor de insolventa;
- aparari specifice procedurilor ce implica masuri jurisdictionale provizorii (masuri asiguratorii, asigurare de dovezi, cereri de suspendare a executarii hotararilor judecatoresti, cereri de suspendare a actelor administrative etc.);
- aparari specifice proceselor angajate in materia iesirii din indiviziune, divortului, contenciosului administrativ.

Probele in procesul civil

1. Propunerea probelor in vederea admiterii administrarii acestora.
1.1. Termenul la care se pot propune probe in prima instanta, in apel, in recurs, in revizuire.
1.2. Analizarea admisibilitatii probelor solicitate.
1.3. Justificarea pertinentei si concludentei probelor solicitate.
1.4. Natura incheierii de admitere a probelor. Posibilitatea instantei de a reveni motivat asupra probelor incuviintate.
1.5. Procedura de asigurare a dovezilor.

2. Tehnici de administrare a probelor.
2.1. Administrarea probei prin inscrisuri. Verificarea de scripte si procedura falsului, cercetarea falsului pe cale incidentala in cazul in care constatarea infractiunii nu se mai poate face printr-o hotarare penala. Înscrisul si inceputul de dovada scrisa – distinctii si implicatii sub aspectul probatoriului. Înscrisul electronic – valoare probatorie.
2.2. Tehnica administrarii probei prin depozitiile martorilor. Aspecte privind forta juridica, aprecierea si gradul de credibilitate al probei prin depozitiile martorilor in contextul socio-cultural actual. Tipologia martorului; adaptarea intrebarilor fata de tipologia martorului. Marturii directe si indirecte – relevanta probatorie. Confruntarea martorilor.
2.3. Interogatoriul. Luarea interogatoriului in cazul persoanelor juridice. Luarea interogatoriului in cazul persoanelor cu domiciliul in strainatate. Consecintele procesuale ale refuzului de a raspunde la interogatoriu sau neinfatisarii la luarea interogatoriului. Sanctiunea in cazul nedepunerii interogatoriului in vederea administrarii acestuia, in termenul stabilit de instanta. Forta probanta a marturisirii in forma calificata si in forma complexa. Aprecierea instantei asupra marturisirii – situatia proceselor simulate, situatia eludarii unor dispozitii procedurale imperative prin marturisire.
2.4. Expertiza. Expertiza judiciara si extrajudiciara – forta probatorie a expertizei extrajudiciare.
Cazuri in care expertiza este obligatorie (expertiza psihiatrica in materia punerii sub interdictie, expertiza pretuitoare a bunului gajat, expertiza pentru stabilirea raportului in natura in cazul unei societati comerciale cu raspundere limitata cu asociat unic si altor cazuri in materia societatilor comerciale, expertiza pentru stabilirea valorii imobilului pentru acordarea masurilor reparatorii in echivalent conform Legii nr. 10/2001, in materie de expropriere) si cazuri in care expertiza este considerata in jurisprudenta ca fiind o proba indispensabila (ex: stabilirea paternitatii sau tagada paternitatii, actiuni in granituire etc.). Capacitatea instantelor de a cenzura concluziile expertului desemnat si pericolul transformarii unor procese in asa-zise procese expectrale. Rolul avocatului – prin conlucrarea cu expertul parte, de a genera acele argumente de ordin tehnic si de a le prezenta intr-o forma perceptibila judecatorului, de natura sa evidentieze carentele raportului de expertiza. Mijloace procedurale: obiectiuni, lamuriri, cereri de refacere a raportului de expertiza, o noua expertiza, completarea raportului de expertiza.

3. Particularitati in administrarea probelor in cazul proceselor in care se aplica dispozitiile speciale privind accelerarea judecatilor in materia restituirii proprietatilor funciare.

4. Particularitati ale administrarii probelor in procesele de partaj.

5. Aspecte privind administrarea probelor de catre avocati.

Hotararea judecatoreasca si mijloacele procedurale de atacare a acesteia. Caile de atac

1. Hotararea judecatoreasca. Cuprinsul acesteia. Aspecte jurisprudentiale privind tipologia viciilor hotararii judecatoresti.

2. Determinarea corecta a caii de atac susceptibile a fi exercitata intr-o cauza. Hotarari susceptibile de apel – hotarari susceptibile de recurs.
2.1. Probleme determinate de aplicarea art. 282/1 alin. 1 C. pr. civ. Litigii evaluabile in bani si litigii al caror obiect nu este evaluabil in bani – examen al practicii judecatoresti.
2.2. Probleme determinate de aplicarea art. 282/1 alin. 2 C. pr. civ. Întelesul sintagmei de ,,plangeri impotriva autoritatilor administratiei publice cu activitate jurisdictionala si a altor organe cu astfel de activitate”.
2.3. Modalitati in care legea desemneaza faptul ca o hotarare judecatoreasca nu poate face obiectul apelului – analiza textelor legale incidente si a jurisprudentei.
2.4. Consecintele practice ce le implica determinarea gresita a caii de atac de reformare susceptibile de a fi exercitata intr-o cauza. Remedii posibile.
2.5. Recurs – Revizuire. Plus petita si minus petita. Problema existentei unor hotarari potrivnice. Obiectul revizuirii. Determinarea corecta a hotararilor susceptibile de a fi revizuite.
2.6. Recurs – Contestatie in anulare de drept comun. Situatia in care partea nu a fost legal citata la judecata unei cauze, hotararea fiind recurabila dar termenul de recurs curge de la pronuntare. Exemplu – hotararea de constatare a perimarii cererii de apel. Necompetenta instantei – compunerea gresita a instantei. Distinctii. Necompetenta – depasirea atributiilor puterii judecatoresti. Distinctii. Obiectul contestatiei in anulare de drept comun si conditiile de admisibilitate ale acesteia.

3. Probleme ce le implica judecata in caile de atac.
3.1. Limitele judecatii. Probleme generate de caracterul devolutiv al apelului. Problema formularii unor cereri noi in apel. Întelesul expresiei „cereri noi”. Analiza motivelor de recurs prin prisma jurisprudentei Înaltei Curti de Casatie si Justitie. Notiunea de „control de legalitate” si reflectarea acesteia in jurisprudenta instantelor de recurs. Judecata cererilor de revizuire intemeiate pe art. 322 pct. 5 si 7 C. pr. civ. – analiza jurisprudentei. Calitatea procesuala in caile de atac. Situatia atacarii de catre creditorul chirografar. Posibilitatea formularii cererilor de introducere in cauza a unor terti in cadrul judecarii cererii de revizuire.
3.2. Solutiile pe care le poate adopta instanta de apel si instanta de recurs. Situatii cand instanta de apel dispune trimiterea cauzei pentru rejudecare la prima instanta – examen al jurisprudentei. Situatii in care instanta de apel anuleaza procedura urmata in fata primei instante si pronunta o hotarare definitiva. Cazuri ce impun casarea cu trimitere atunci cand tribunalele sau curtile de apel judeca ca instante de recurs. Cazuri ce impun casarea cu retinere la Înalta Curte de Casatie si Justitie. Efectele casarii – limitele rejudecarii in fond dupa casare si regulile aplicabile acestei judecati.

Executarea silita

1. Titluri executorii – analiza asupra jurisprudentei in legatura cu titlurile executorii (cambia si biletul la ordin – necesitatea investirii, contractul de credit bancar – necesitatea investirii, contractul de asistenta juridica incheiat inainte de intrarea in vigoare a legii ce ii atribuie calitatea de titlu executoriu – aspecte privind aplicarea in timp a legii, problema titlurilor executorii conventionale etc.).

2. Aspecte privind activitatea avocatiala din perspectiva creditorului.
2.1. Redactarea si inregistrarea cererii de executare silita. Determinarea organului de executare competent. Elementele de continut ale cererii. Înregistrarea cererii la executorul judecatoresc. Cheltuielile de executare.
2.2. Încheierea de incuviintare a executarii silite – situatia utilizarii concomitente a mai multor forme de executare silita in vederea realizarii aceleiasi creante (o singura incheiere de incuviintare?).
2.3. Executarea obligatiilor de a face sau a nu face.

3. Aspecte privind activitatea avocatiala din perspectiva debitorului.
3.1. Mijloace procedurale de sanctionare a nelegalitatii executarii. Recursul impotriva incheierii de incuviintare a executarii silite. Contestatia la executare. Mijloace de “temporizare” a executarii silite. Distinctie intre cazurile de suspendare a executarii. Invocarea beneficiului de discutiune sau a altor mijloace cu efect de temporizare a executarii.
3.2. Perimarea si prescriptia executarii silite, incidente ce conduc la incetarea executarii.
3.3. Întoarcerea executarii silite.

4. Particularitatile executarii silite in cazul creantelor bugetare.


B. Modulul "Drept penal si procesual penal"

Modalitatile in care vor discutate temele: prezentarea unor cazuri practice, care vor dezvolta probleme ridicate de diferitele puncte din tematica. Cazurile prezentate nu pot epuiza tematica, dar vor constitui modele de rezolvare a lucrarilor profesionale de catre cursanti.

Lucrarile profesionale vor fi cele care vor asigura parcurgea problemelor din tematica. În acest scop, formatorii care asigura activitatea tutoriala vor indica cursantilor temele de lucru: cate 10 lucrari profesionale din cadrul tematicii pentru drept penal si drept procesual penal. Lucrarile profesionale vor urmari redactarea unor acte specifice activitatii de avocat: concluzii scrise, note de probatorii, cai de atac, redactarea altor cereri specifice problemelor din tematica.

Se vor avea in vedere actualele Coduri penal si de procedura penala.

Modulul va cuprinde 30 de ore de activitati tutoriale, pe durata a cel mult 7 zile.

Teme de pregatire:

I. Drept penal.

1. Uciderea din culpa – art. 178 C.p
2. Vatamare corporala – art. 181 C.p.
3. Vatamare corporala din culpa – art. 184 alin.2-4 C.p.
4. furt art. 208 C.pen., talharie art. 211 C.pen., distrugerea art. 217 C.pen.
5. Violare de domiciliu – art. 192 C.p.
6. Furt calificat – art. 209 C.p.
7. Înselaciune – art. 215 alin 1-4 C.p.
8. Delapidare – art. 215/1 C.p.
9. Infractiuni de fals
10. Infractiuni prevazute de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice modificata  si completata prin Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 63/2006 aprobata prin  Legea nr. 6/2007
11. Abandonul de familie – art.305 C.p.
12. Plangeri impotriva solutiilor de netrimitere in judecata (art. 2781 cod procedura penala)

II. Drept procesual penal.

1. Actiunile in procesul penal
    a). Actiunea penala;
    b). Actiunea civila.

2. Competenta
    a). Competenta dupa materie si dupa calitatea persoanei, competenta
teritoriala; competenta personala;
    b). Competenta in caz de indivizibilitate si conexitate;
    c). Incompatibilitatea si stramutarea.

3. Probele si mijloacele de proba
    a). Mijloacele de proba;
    b). Cercetarea la fata locului; reconstituirea ;comisia rogatorie; delegarea.

4. Masurile preventive si alte masuri procesuale
    a). Masurile preventive;
    b). Luarea masurilor de ocrotire si siguranta;
    c). Masurile asiguratorii, restituirea lucrurilor si restabilirea situatiei anterioare comiterii infractiunii.

5. Acte procesuale si procedurale comune
    a). Asistenta juridica si reprezentarea;
    b). Citarea; comunicarea actelor procedurale; mandatul de aducere; termenele in procesul penal; cheltuielile judiciare;
    c). Modificarea actelor procedurale, indreptarea erorilor materiale si inlaturarea unor omisiuni vadite;
    d). Nulitatile; decaderea; inadmisibilitatea;
    e). Amenda judiciara.

6. Urmarirea penala
    a). Competenta organelor de urmarire penala; supravegherea exercitata de procuror; efectuarea urmaririi penale; terminarea urmaririi penale; solutiile dispuse de procuror;
    b). Trimiterea in judecata;
    c). Reluarea urmaririi penale;
    d). Plangerea impotriva masurilor si actelor de urmarire penala;
    e). Procedura plangerii prealabile.

7. Judecata
    a). Dispozitii generale;
    b). Judecata in prima instanta;
    c). Caile ordinare de atac: apelul, recursul.

8. Executarea hotararilor penale
    a). Punerea in executare a hotararilor penale;
    b). Amanarea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata;
    c). Întreruperea executarii pedepsei inchisorii sau a detentiunii pe viata.

9. Proceduri speciale
    a). Urmarirea si judecarea unor infractiuni flagrante;
    b). Procedura in cauzele cu infractori minori;
    c). Procedura reabilitarii judecatoresti.


C. Modul "Drept european"

Modalitatile in care vor discutate temele: prezentarea unor cazuri practice, care vor dezvolta probleme ridicate de diferitele puncte din tematica. Cazurile prezentate nu pot epuiza tematica, dar vor constitui modele de rezolvare a lucrarilor profesionale de catre cursanti.

Lucrarile profesionale vor fi cele care vor asigura parcurgea problemelor din tematica. În acest scop, formatorii care asigura activitatea tutoriala vor indica cursantilor temele de lucru: cate 5 lucrari profesionale din cadrul tematicii pentru fiecare disciplina. Lucrarile profesionale vor urmari redactarea unor acte specifice activitatii de avocat, redactarea unor cereri specifice problemelor din tematica, opinii juridice, analizarea unor cazuri practice.

Modulul va cuprinde 30 de ore de activitati tutoriale, pe durata a cel mult 7 zile.

Teme de pregatire:

I. Dreptul European al drepturilor Omului

1). Accesul la justitie in procesul civil in jurisprudenta Curtii: teoria generala si exemple de situatii analizate
Teoria generala a dreptului de acces la instanta;
Taxele de timbru si alte restrangeri financiare ca aspect al accesului la justitie;
Prescriptia ca aspect al accesului la justitie;
Autoritatea de lucru judecat ca aspect al accesului la justitie;
Calitatea procesuala si interesul ca aspecte ale accesului la justitie;
Caile extraordinare de atac ca aspect al accesului la justitie;
Inadmisibilitatea si lipsa deplinei competente a instantei ca aspect al accesului la justitie;
Accesul la instantele superioare in cai de atac ca aspect al accesului la justitie;
Asistenta judiciara ca aspect al accesului la justitie;
Citarea si comunicarea actelor de procedura in jurisprudenta CEDO pe articolul 6.

2). Garantii ale procesului civil echitabil in jurisprudenta CEDO:
Divergenta de jurisprudenta si articolul 6 al Conventiei: exista un drept la jurisprudenta unitara?
Egalitatea armelor, principiu esential al procesului echitabil;
Contradictorialitatea, principiu esential al procesului echitabil;
Aplicarea retroactiva a unei legi noi in cursul unui proces civil deja inceput;
Durata rezonabila a procesului: calculul duratei si exemple;
Durata rezonabila a procesului: factori avuti in vedere de Curte;
Remedii pentru durata excesiva a procesului;
Motivarea hotararilor judecatoresti;
Oralitatea si publicitatea sedintei de judecata si a hotararii in procesul civil;
Executarea hotararilor judecatoresti pronuntate impotriva statului – aspect fundamental al unui proces echitabil.

3). Articolul 1 al Protocolului nr. 1: notiunea de bun in sensul Conventiei si ingerinte in dreptul la bun:
Notiunea de „interes patrimonial”. Exemple si forme juridice in jurisprudenta privind art. 1 al Protocolului nr. 1;
Notiunea de „bun actual”;
Notiunea de „speranta legitima”;
Notiunea de „ingerinta” in cazul articolului 1 al Protocolului nr. 1 si exemple;
Tipurile ingerintei in dreptul la respectarea bunurilor;
Privarea de proprietate: definitie, exemple si specificitate in aprecierea proportionalitatii;
Reglementarea folosintei bunurilor: definire si exemple;
Regula generala privind protectia bunurilor: exemple de aplicare in jurisprudenta Curtii;
Situatii in care reclamantul beneficiaza de protectia articolului 1 al Protocolului nr. 1 desi nu are un drept subiectiv in sistemul intern al statului membru;
Obligatiile pozitive ale statului in baza articolului 1 al Protocolului nr. 1.

4). Articolul 1 al Protocolului nr. 1 – conditiile ingerintei: sa fie prevazuta de lege, sa urmareasca un scop legitim, sa fie proportionala
Notiunea de „lege”;
Statutul jurisprudentei instantelor nationale si importanta acesteia in cadrul notiunii de „lege”;
Calitatile legii: accesibilitate si previzibilitate;
Divergentele de jurisprudenta – articolul 1 al Protocolului nr. 1 si articolul 6 al Conventiei;
Scopul legitim al ingerintei in cazul articolului 1 al Protocolului nr. 1: definire si exemple;
Proportionalitatea ingerintei in cazul articolului 1 al Protocolului nr. 1: factori de apreciere.

5). Articolul 1 al Protocolului nr. 1: mari tipuri de cauze impotriva Romaniei
Competenta ratione temporis a Curtii in contextul caselor nationalizate;
Situatii in jurisprudenta Curtii privind casele nationalizate impotriva Romaniei din perspectiva existentei „bunului” in patrimoniul reclamantului;
Dreptul la despagubiri pentru privare de proprietate;
Cauzele de tip Brumarescu impotriva Romaniei;
Cauzele de tip Strain/Paduraru impotriva Romaniei;
Viasu impotriva Romaniei si Maria Atanasiu c. Romaniei: analiza si consecinte;
Faimblat impotriva Romaniei: analiza si consecinte;
Neexecutarea hotararilor judecatoresti in problematica Legii nr. 18/1991 in jurisprudenta Curtii impotriva Romaniei;
Închirierea caselor nationalizate: cauze la Curte si consecinte;
Chiriasii in casele nationalizate – analiza a jurisprudentei Curtii impotriva altor state;

6). Libertatea de exprimare in jurisprudenta CEDO
Aprecierea proportionalitatii ingerintei in libertatea de exprimare;
Limitele criticii admisibile in cazul libertatii de exprimare;
Titularul discursului si limitele libertatii de exprimare;
Ingerinte in libertatea de exprimare: exemple si rezumate de cauze;
Factori in aprecierea necesitatii unei ingerinte in libertatea de exprimare;
Fapte si judecati de valoare in libertatea de exprimare;
Circumstantele cauzei, natura si impactul discursului in aprecierea necesitatii ingerintei in libertatea de exprimare;
Critica oamenilor politici in lumina jurisprudentei CEDO;
Dreptul avocatilor la libertatea de exprimare in fata instantelor;
Presa si libertatea de exprimare.

7). Privarea de libertate in jurisprudenta CEDO
Privare de libertate – definire si exemple;
Legalitatea privarii de libertate;
Pantea c. Romaniei: context, rezumat si consecinte;
În ce conditii permite articolul 5 paragraf 1 litera b), respectiv litera a), privarea de libertate a unei persoane?
În ce conditii permite articolul 5 litera c) privarea de libertate?
Dreptul de a fi informat despre motivele arestarii – art. 5 alin. 2;
Dreptul de a fi adus „de indata” in fata unui magistrat – art. 5 alin. 3;
Durata arestarii preventive: mod de apreciere;
Dreptul la o cale de recurs in cazul masurilor privative de libertate – articolul 5 alin. 4; garantiile caii de atac (acces, instanta, garantii de procedura);
Dreptul la despagubiri in cazul privarii de libertate – art. 5 alin. 5;

8). Procesul penal in jurisprudenta CEDO - garantiile generale
Aplicabilitatea articolului 6 pe latura penala;
Egalitatea armelor in procesul penal;
Contradictorialitatea in procesul penal;
Prezenta personala a inculpatului in instanta in procesul penal;
Publicitatea sedintei de judecata in procesul penal;
Probele in procesul penal; probe ilegale, probe ce incalca articolul 8 din Conventie, probe ce incalca articolul 3 din Conventie;
Instanta „instituita de lege”;
Instanta independenta;
Instanta impartiala;
Audierea inculpatului in apel si recurs: Constantinescu si altele.

9). Procesul penal in jurisprudenta CEDO - garantiile speciale
Schimbarea incadrarii juridice si art. 6 alin. 3 lit. a) si b);
Prezumtia de nevinovatie in sensul articolului 6 paragraf 2 din Conventie;
Dreptul de a nu te autoincrimina;
Judecarea in lipsa in procesul penal;
Agenti provocatori;
Martori anonimi;
Dreptul la aparare in jurisprudenta CEDO: apararea de catre un avocat;
Dreptul la un interpret;
Dreptul de a fi informat de „acuzatie”;
Dreptul de a i se acorda timpul si facilitatile necesare;
Dreptul de a pune intrebari martorilor.

II. Dreptul Uniunii Europene.

1. Izvoarele dreptului Uniunii Europene
notiune;
clasificare;
izvoarele primare ale dreptului UE;
izvoarele derivate ale dreptului UE;
acordurile externe ale Comunitatilor/Uniunii Europene (normele care provin din angajamentele externe ale Comunitatilor/Uniunii Europene);
izvoarele complementare ale dreptului UE;
izvoarele nescrise ale dreptului UE;
jurisprudenta: Comisia c. Consiliul, C-45/86; Comisia c. Consiliul, C- 300/89; Spania c. Consiliul, C-350/93; Comisia c. Consiliul, C-84/94.

2. Aplicarea normelor juridice ale UE in ordinea juridica a Romaniei
- caracteristicile ordinii juridice a UE:
• prioritatea dreptului UE in raport cu dreptul intern;
• aplicarea directa si efectul direct al normelor juridice ale UE;
• jurisprudenta: Van Gend en Loos, C-26/62; Costa c. ENEL, C- 6/64; Marshall, C-152/84; San Michele C-9/65; Simmenthal, C- 106/77; Marleasing, C-106/89; Kreil C-285/98; Factortame, C - 213/89; Francovich si Bonifaci, C-6/90 si 9/90; Brasserie du Pêcheur, C-46/93; Factortame III, C-48/93.

3. Principiile ordinii juridice a UE
- principiile generale ale dreptului UE (jurisprudenta: Köster, C-25/70; Heylens, C-222/86; Mulder, C-120/86).

4. Sistemul institutional al UE. Aspecte generale
- principiile care stau la baza organizarii si functionarii sistemului institutional al UE;
- organizarea, functionarea si atributiile/competentele institutiilor UE: Consiliul European; Consiliul; Comisia Europeana; Parlamentul European; institutiile jurisdictionale (Curtea de Justitie; Tribunalul; Tribunalul Functiei Publice).

5. Actiuni introduse in fata CJUE
- actiunea in anulare;
- actiunea in carenta;
- actiunea in interpretare;
- jurisprudenta: Plaumann, C-25/62; CILFIT, C-283/81; Foto-Frost C- 314/85; Codorniu, C-309/89; Extramet, C-358/89; Unión de Pequeños Agricultores, ; Dorsch Consult (1), C-54/96; C-50/00 P; Jégo-Quéré, T-177/01 si C-263/02; JIPA, C-33/07.

6. Procedura pentru neindeplinirea obligatiilor asumate de statele membre
- Jurisprudenta: Franta/Marea Britanie C-141/78; Comisia/Irlanda, C- 248/81; Comisia/Grecia, C-387/97.

7. Libera circulatie a marfurilor in spatiul UE – jurisprudenta in domeniu
- concepte;
- marfurile care beneficiaza de libera circulatie;
- interzicerea taxelor vamale si a taxelor cu efect echivalent taxelor vamale;
- interzicerea restrictiilor cantitative si a masurilor cu efect echivalent restrictiilor cantitative;
- exceptii de la principiul liberei circulatii a marfurilor;
- clauzele de salvgardare;
- jurisprudenta: Dassonville, C-8/74; Cassis de Dijon, C-120/78;.

8. Libera circulatie a persoanelor si a serviciilor – jurisprudenta in domeniu
- concepte;
- beneficiarii liberei circulatii a persoanelor si a serviciilor;
- dreptul de deplasare si de sejur;
- libertatea exercitarii unei activitati economice;
- exceptii de la principiul liberei circulatii a persoanelor si a serviciilor;
- clauzele de salvgardare;
- jurisprudenta: Royer, C-48/75; Rutili, C-36/75 Lawrie Blum; C-66/85; Reyners, C-2/74; Bosman, C-415/93.

III. Dreptul european al muncii2.

Tematica va urmari implicatiile dreptului european in domenii precum:

1. Încheierea contractului individual de munca
2. Continutul contractului individual de munca
3. Tipuri de contracte de munca
4. Modificarea si suspendarea contractului individual de munca
5. Protectia salariatilor la locul de munca
6. Încetarea contractului individual de munca
7. Raspunderea in dreptul muncii
8. Partenerii sociali si reprezentantii salariatilor
9. Dialogul social
10. Negocierea si contractul colectiv de munca
11. Conflictele de munca si jurisdictia muncii
12. Sistemul public de pensii. Specificul pensiei avocatilor
13. Concedii si indemnizatii de asigurari sociale
14. Alocatii


D. Modulul IV - "Modulul recapitulativ"

Acest modul intervine dupa predarea Caietelor de lucrari profesionale si va cuprinde o ultima intalnire a cursantilor cu formatorii insarcinati cu activitatea tutoriala inainte de inceperea sesiunii de examen.
Activitatea tutoriala din acest modul este destinata intrebarilor pe care le au cursantii, eventualelor noutati aparute in cadrul legislativ relevant pentru disciplinele din tematica etc.

Modulul IV cuprinde un numar de 28 de ore (cate 4 pentru fiecare disciplina) pe durata a cel mult 7 zile.

*


PRECIZARI:

Anul de pregatire profesionala 2012 va cuprinde urmatoarele modificari:

- stagiarii aflati in anul I de stagiu vor incepe modulele aferente anului I in toamna anului 2012 ( septembrie );

- stagiarii aflati in anul II de stagiu (care prin ipoteza nu au urmat pana in prezent nicio forma de pregatire profesionala initiala in cadrul INPPA), in MOD TRANZITORIU, vor avea in programa de anul acesta si tema Etica si organizarea profesiei de avocat, care se va constitui intr-un modul separat – 24 de ore, pe durata de a maxim 7 zile.

- Activitatea de pregatire in cadrul INPPA se desfasoara in aceeasi perioada indiferent de Centrul teritorial INPPA la care avocatul stagiar este inscris.

- Modulul recapitulativ va preceda sustinerea Examenului de absolvire, in cadrul caruia Caietul de lucrari profesionale va fi evaluat distinct.