Si asta nu ajuta! Decizia ICCJ nu aduce nicio veste buna pentru cei care publica anunturi false online. Transarea acestei dileme aduce pedepse noi si mai aspre pentru internautii cu planuri malefice. Iata ce trebuie sa retii!
ICCJ a schimbat printr-o decizie relativ recenta incadrarea juridica pentru publicarea de anunturi false in mediul online, aici referindu-ne cu precadere la cele care contin anumite oferte plasate pe platforme care faciliteaza tranzactiile nefiscalizate dintre persoanele fizice. ICCJ a fost sesizata de Curtea de Apel Alba Iulia, dupa ce un caz in care s-a constatat "publicarea de anunturi fictive ale caror consecinta a fost producerea de pagube".
Inalta Curte a analizat speta si a decis ca anunturile false publicate online nu pot fi plasate sub auspiciul fraudei informatice, avand in vedere ca "prin aceasta activitate nu se intervine asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice" si doar se produc anumite pagube de ordin financiar sau material. Astfel, persoanele care publica anunturi false cu scopul a de primi bani in schimbul unor produse neconforme anunturilor comit inselaciune si vor fi judecate in baza art. 244 din Codul penal.
Mai mult, inainte de dezlegarea ICCJ au comunicat puncte de vedere asupra problemei de drept in discutie curtile de apel Alba Iulia, Bacau, Brasov, Bucuresti, Craiova, Iasi, Suceava, Timisoara, Cluj, Galati, Oradea, Targu Mures, Pitesti, care, dupa caz, au facut referire si la punctele de vedere ale unora dintre instantele arondate. Intr-o opinie majoritara, exprimata de curtile de apel Bacau, Brasov, Craiova, Iasi, Tribunalul Bucuresti, Tribunalul Braila, Tribunalul Iasi si Judecatoria Iasi, Tribunalul Vaslui si Judecatoria Vaslui, Tribunalul Timis si Judecatoria Lugoj, Tribunalul Caras-Severin, Judecatoria Bolintin-Vale, s-a opinat in sensul ca activitatea de postare de anunturi fictive online, fara ca prin aceasta sa se intervina asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, realizeaza doar continutul constitutiv al infractiunii de inselaciune, prevazuta de art. 244 alin. (2) din
Codul penal, neproducandu-se o alterare a datelor sistemului informatic.
"Elementul de diferentiere dintre infractiunea de inselaciune si cea de frauda informatica este reprezentat si de raportul cauzal care trebuie sa existe intre conduita agentului si urmarea imediata. In masura in care intre conduita agentului si prejudiciu se interpune si conduita persoanei induse in eroare, trebuie analizat in ce masura aceasta conduita este cea care a contribuit in mod decisiv la producerea pagubei. Raspunsul negativ la aceasta intrebare trebuie sa conduca la eliminarea respectivei contributii din antecedenta cauzala a rezultatului socialmente periculos (Lavinia Valeria Lefterache in Drept penal. Partea generala. Hamangiu, 2016, pag. 16). Aceasta intrucat, in cazul infractiunii de frauda informatica, nu exista o conduita a victimei, prejudiciul fiind generat strict de interactiunea agentului cu sistemul informatic manipulat ori influentat prin intermediul modalitatilor prevazute de art. 249 din Codul penal", mai spune ICCJ.
Inalta Curte de Casatie si Justitie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in materie penala a admis sesizarea formulata de Curtea de Apel Alba Iulia - Sectia penala prin care s-a solicitat pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea de principiu a urmatoarei chestiuni de drept: "Publicarea de anunturi fictive online care a avut drept consecinta producerea unei pagube, fara ca prin aceasta activitate sa se intervina asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, realizeaza conditiile de tipicitate ale infractiunii de frauda informatica, prevazute de art. 249 din Codul penal (in modalitatea alternativa a «introducerii de date informatice»), sau ale infractiunii de inselaciune, prevazute de
art. 244 alin. (2) din Codul penal (in modalitatea alternativa «prin alte mijloace frauduloase»)?"
ICCJ, asadar, a stabilit ca publicarea de anunturi fictive online care a avut drept consecinta producerea unei pagube, fara ca prin aceasta activitate sa se intervina asupra sistemului informatic sau asupra datelor informatice prelucrate de acesta, realizeaza conditiile de tipicitate ale infractiunii de inselaciune, prevazute de art. 244 din Codul penal.
Decizia ICCJ nr. 37/2021 a fost publicata in
Monitorul Oficial nr. 707/2021. Drept urmare, aceasta este obligatorie pentru toate instantele.
Pedepsele practicate, insa, sunt mai iertatoare pentru inselaciune decat pentru frauda informatica.
E-JURIDIC.RO
