Aviz negativ privind modificarea legii Consilierilor Juridici

AVIZ

referitor la propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.514/28 nov.2003 pentru organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic

Analizand propunerea legislativa pentru modificarea si completarea Legii nr.514/28 nov.2003 pentru organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, transmisa de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.B156 din 31.03.2009,

CONSILIUL LEGISLATIV

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

Teste REZOLVATE pentru examenul de titularizare Limba si Literatura engleza

Vezi AICI detalii

in temeiul art.2 alin.l lita) din Legea nr.73/1993, republicata si art.46(3) din Regulamentul de organizare si functionare a Consiliului Legislativ,

Avizeaza negativ propunerea legislativa, pentru urmatoarele considerente:

1. Propunerea legislativa are ca obiect de reglementare modificarea si completarea Legii nr.514/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, cu completarile ulterioare, interventiile legislative preconizate urmarind, potrivit Expunerii de motive, asigurarea independentei totale a consilierilor juridici, eliminarea discriminarii existente, in prezent, intre nivelul de salarizare al acestora si cel al magistratilor, precum si compartimentarea muncii consilierului juridic.

Propunerea legislativa face parte din categoria legilor organice, imprumutand acest caracter de la actul normativ de baza asupra caruia intervine legislativ, iar in aplicarea prevederilor art.75 alin.(l) din Constitutia Romaniei, republicata, prima Camera sesizata este Senatul.

3. Semnalam ca o propunere legislativa, cu titlu identic si continut similar, a fost transmisa de Secretarul General al Senatului spre avizare Consiliului Legislativ cu adresa nr.B271/26.05.2009, primind avizul negativ al Consiliului Legislativ sub nr.682/22.06.2009, propunere legislativa care a fost respinsa de Senat, in calitate de camera decizionala; drept urmare, reiteram observatiile neinsusite din avizul anterior.

4. Potrivit Expunerii de motive, intrucat activitatea acestor persoane este similara celei desfasurate de magistrati, promovarea prezentei propuneri a fost determinata de necesitatea eliminarii influentelor negative asupra activitatii profesionale a consilierilor juridici, care ar trebui sa se subordoneze numai legii si propriei constiinte, si de necesitatea eliminarii tratamentului inegal la care sunt supusi in materie de salarizare.

Fata de aceasta afirmatie, semnalam insa ca, fara nici un dubiu, activitatea consilierului juridic nu poate fi comparata cu activitatea unui judecator care, potrivit art. 124 din Constitutiei Romaniei, republicata, infaptuieste justitia, in numele legii, si nici cu a unui procuror care, potrivit dispozitiilor constitutionale cuprinse in art. 131, in activitatea judiciara, reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept, precum si drepturile si libertatile cetatenilor.

In documentul de motivare, se mai apreciaza ca, in prezent, consilierul juridic este „antrenat si in alte actiuni care nu au nici o legatura cu actul de justitie", privandu-1 de „posibilitatea de a se pregati in mod permanent si de a efectua numai acele activitati care vizeaza exclusiv infaptuirea actului de justitie".

In plus, se considera ca fiind obiectiv necesara constituirea de compartimente judiciare, care ar urma sa indeplineasca o „tripla functionalitate": „legislativa, judiciara si de control a legalitatii actelor administrative si civile" ale autoritatilor si institutiilor in cadrul carora activeaza.

Cu privire la aceste aspecte, in primul rand, observam o contradictie clara intre cele doua afirmatii, pe de o parte consilierul juridic ar trebui sa nu mai fie perturbat de incredintarea altor sarcini care nu au legatura cu infaptuirea actului de justitie, iar pe de alta parte, ar trebui sa exercite atributii de natura legislativa, judiciara si de control al legalitatii actelor autoritatilor si institutiilor.

In al doilea rand, semnalam ca formularile propuse nu tin seama de principiul separatiei puterilor in stat, si nici de principala atributie a Parlamentului - de adopta legi, conditiile exercitarii initiativei legislative fiind prevazute in Constitutie - si a instantelor judecatoresti - de a infaptui actul de justitie.

5. Dincolo de aceste observatii cu caracter general, in privinta solutiilor propuse, semnalam si faptul ca cea mai mare parte a normelor fie sunt insuficient conturate - de pilda, nu se intelege care vor fi sarcinile celorlalte compartimente de specialitatea juridica, prevazute la art.24 alin.(5) - , fie repeta alte dispozitii - textul propus pentru art.29 este reluata in art.51- , fie nu se coreleaza cu textele in vigoare pe care actul modificator le pastreaza.

6. Atat in Expunerea de motive, cat si in cuprinsul proiectului (a se vedea, cu titlu de exemplu, textul propus pentru art.24) se face referire la noi structuri judiciare - denumite variat, fie compartimente judiciare, fie directii generale, fie unitati - care urmeaza sa se constituie in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale si locale, subordonate exclusiv Consiliului Superior al Magistraturii si Ministerului Justitiei. infiintarea, organizarea si structura personalului acestor compartimente judiciare va fi stabilita prin hotarari ale autoritatilor sus mentionate. In proiect nu se face nicio distinctie intre aceste noi structuri si alte structuri, existente deja in cadrul autoritatilor administratiei publice centrale sau locale ori al institutiilor publice.

7. Prin art.24 se preconizeaza ca organele de conducere ale acestor structuri judiciare nou constituite, sa fie formate dintr-un director general si un director general adjunct, ambii numiti pe o perioada nedeterminata, prin decret al Presedintelui Romaniei, fara insa ca noua reglementare sa mentioneze daca trebuie sa fie functionar public sau nu. O asemenea omisiune contravine prevederilor exprese ale art.13 litb) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul functionarului public, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, care includ in categoria functionarilor publici din aparatul autoritatilor administratiei publice directorul si directorul adjunct.

In plus, precizam ca, potrivit Legii fundamentale, Presedintele Romaniei are delimitate strict atributiile ce-i revin in aceasta calitate, printre care si numirea in functii publice a unor persoane, astfel cum prevad dispozitiile art.94 lit.c) din Constitutie; din proiect nu rezulta insa calitatea lor de functionari publici.

Avand in vedere ca insasi Legea 514/2003 face o distinctie neta intre consilierii juridici, functionari ai statului si cei care nu sunt obligati sa indeplineasca aceasta calitate, fiind salariati ai statului sau incadrati in munca in domeniul privat, pentru a nu se crea confuzie, ar fi fost necesar ca initiatorii sa precizeze daca incetarea calitatii de functionar public se refera la intregul corp al consilierilor juridici, incluzandu-i astfel pe cei din administratia publica centrala si locala, precum si pe cei ce isi desfasoara activitatea la Presedintie, Guvern sau ministere si unde aceasta calitate este obligatorie, sau numai la anumite categorii de consilieri juridici. De asemenea, in ceea ce priveste consilierii juridici incadrati in munca in domeniul privat, o asemenea dispozitie nu se poate aplica, acestia neavand statutul de functionari publici.

Pe de alta parte, potrivit reglementarilor cuprinse in Statutul profesiei de consilier juridic, acestia sunt asociati in Colegii teritoriale, constituite ca persoane juridice de interes general, la nivel de judet si municipiul Bucuresti, cu un patrimoniu si un buget propriu si care isi stabilesc activitatea si organele de conducere prin statute proprii.

In situatia in care s-ar accepta ca organele de conducere ale consilierilor juridici din fiecare judet si municipiul Bucuresti sa fie directorul general si directorul general adjunct, numiti prin decret al Presedintelui Romaniei, ar fi trebuit precizat daca acestia vor face parte din Colegiul teritorial, urmand a se desfiinta organele de conducere actuale ale colegiului, sau noua conducere reprezinta o structura distincta, paralela cu Colegiul.

8. Referitor la asimilarea functiei de consilier juridic cu cea de magistrat, potrivit dispozitiilor art. 1 - a carui redactare se pastreaza -din Legea nr.541/2003 privind organizarea si exercitarea profesiei de consilier juridic, consilierul juridic, „asigura apararea drepturilor si intereselor legitime ale statului, ale autoritatilor publice centrale si locale, ale institutiilor publice si de interes public, precum si ale persoanelor juridice de drept public, in slujba carora se afla".

Consilierul juridic poate fi salariat sau functionar public al unei institutii publice, precum si angajat al persoanelor juridice de drept privat, iar indeplinirea sarcinilor incredintate de persoana juridica in slujba careia se afla - vizand apararea drepturilor si reprezentarea intereselor sale - se caracterizeaza, nu prin independenta, ci prin subordonare, consilierul juridic neputand actiona decat in limitele contractului de munca sau ale raportului de serviciu.

Intentia initiatorilor de a stabili independenta profesionala a consilierului juridic, reiese din art.32 din propunere referitor la incetarea calitatii de functionar al statului, dar si din noile prevederi vizand asimilarea acestora statutului magistratilor, functionari ai statului (a se vedea art.3 din propunere), cu toate drepturile si obligatiile ce le revin, inclusiv recunoasterea caracterului de inamovibil, asemeni magistratilor.

Precizam ca noile prevederi sunt contradictorii si exced cadrului legal instituit de Legea nr.514/2003, deoarece natura activitatii celor doua categorii, asa cum am aratat anterior, este total diferita, fiind reglementata de legi speciale; in timp ce consilierul juridic apara interesele legitime ale statului sau ale persoanelor juridice de drept privat, magistratul, respectiv judecatorul sau procurorul desfasoara o activitate judiciara in scopul infaptuirii justitiei si apararii intereselor generale ale societatii, ordinii de drept libertatilor cetatenesti. Ca urmare, drepturile si obligatiile corelative ce le revin celor doua categorii nu pot fi similare, natura activitatii fiind total diferita.

De asemenea, stabilirea grilei de salarizare, precum si a celorlalte drepturi cuvenite consilierilor juridici, in calitate de functionari ai statului sau de angajati, sunt reglementate de actele normative in domeniu, astfel incat orice alte propuneri de modificare sub acest aspect urmeaza a face in baza trimiterilor la textul legilor respective.

Totodata, asimilarile salariale cu cele ale magistratilor, propuse la art.26, trebuie sa aiba in vedere prevederile Legii -cadru nr.330/2009 privind salarizarea unitara a personalului platit din fonduri publice.

9. Contradictia intre noile texte dar si neconcordanta intregului proiect cu alte acte normative ce reglementeaza domenii de activitate distincte si care nu isi pot gasi aplicabilitatea in noul proiect, ar fi impus precizarea viitorului statut al consilierilor juridici, in sensul daca va deveni o activitate liberala, avand in vedere ca multe din actualele dispozitii ale legii fac trimitere la Legea nr.51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat, sau isi pastreaza acelasi statut conferit de Legea nr.514/2003.

10. Prezenta propunere legislativa nu respecta prevederile art.7 alin.(4) si ale art.34 alin.(l) din Legea nr.24/2000, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, potrivit carora, textul legislativ trebuie redactat intr-un limbaj concis, clar si precis, care sa excluda orice echivoc si sa nu prejudicieze stilul normativ.

In alta ordine de idei, amploarea interventiilor legislative asupra actului normativ de baza, concretizate prin modificari substantiale ale textelor, precum si introducerea unui numar mare de articole cuprinzand dispozitii noi, unele in contradictie cu legislatia in vigoare, afecteaza conceptia generala si caracterul unitar al actului normativ de baza; s-ar fi impus abrogarea vechii reglementari si inlocuirea cu o noua reglementare in domeniu, in ipoteza in care solutiile normative ar fi retinute.

Presedinte

dr. Dragos ILIESCU

Bucuresti

Nr. 529 /28.04.2010