Batalie pe legi: PSD acuzat ca a sustras de la Finante proiectul legii raspunderii fiscale si l-a depus in Parlament

PSD a depus in Parlament un proiect al responsabilitatii fiscale pe care l-ar fi elaborat Ministerul de Finante, condus de PDL-isti, dupa cum sustin reprezentantii ministerului. Faptul ca numele initiatorilor apar scrise cu pixul pe ultima pagina a proiectului de lege si nu dactilografiat ca restul textului, inclina balanta in favoarea argumentelor ministerului de Finante.

Textul proiectului de lege al responsabilitatii fiscale depus in Parlament de PSD contine o prevedere a carei incalcare ar declansa automat o motiune de cenzura. Un astfel de articol ar fi introdus in lege mai degraba de un tehnocrat, decat de un politician, un argument ca el ar fi fost scris de specialistii din Finante, si nu de cei de la PSD. De altfel, surse din ministerul de Finante ne-au povestit in urma cu doua saptamani chiar de articolul privind raspunderea politica. Aceleasi surse sustin ca proiectul depus de PSD este copiat "la virgula" dupa cel al Ministerului.
 
In plus, potrivit documentului, cresterile de salarii la bugetari n-ar fi posibile decat cu pretul concedierilor si sunt total excluse cu 6 luni inainte de alegeri. Este greu de explicat cum un astfel de proiect de lege emana tocmai de la PSD, partid care a votat pentru majorarea salariilor profesorilor cu 50% la sfarsitul anului trecut, in plina criza economica. Mai ales ca singura sanctiune mentionata la articolul 53 din proiectul de lege este si cea mai grava pentru clasa politica: „atragerea raspunerii politice” – adica declansarea automata a motiunii de cenzura!

Pozitia Ministerului de Finante pe tema paternitatii legii este urmatoarea: „Forma Legii responsabilitatii fiscale, depusa la Senat, este o forma veche a documentului si nu cuprinde ultimele prevederi agreate cu institutiile financiare internationale. Ministerul Finantelor Publice este responsabil de elaborarea proiectului Legii responsabilitatii fiscale. Expertii Ministerului Finantelor Publice au redactat proiectul Legii responsabilitatii fiscale, proiect care, in conformitate cu angajamentele guvernului, are ca termen limita de transmitere catre Parlament data de 30 noiembrie 2009”.

Cei doi semnatari ai legii depuse la Senat,PSD-istii Sorin Bota si Gheorghe Marcu, isi apara insa paternitatea proiectului. Dar, in declaratiile telefonice ale celor doi pe tema modului in care a fost realizat documentul, apar mici discrepante.

Sorin Bota sustine ca a lucrat la acest proiect din primavara acestui an. Colegul sau cosemnatar al initiativei legislative, Gheorghe Marcu, spune ca doar de 2 luni. Dupa ce reporterul capital.ro i-a spus si de declaratiile lui Sorin Bota, Marcu si-a nuantat pozitia: in urma cu 2 luni a fost cooptat in comisia care lucra la legea responsabilitatii fiscale.

Sanctiunea suprema: motiunea de cenzura

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

Parlamentarii si ministrii nu risca amenzi daca incalca legea responsabilitatii fiscale. Prevederile privind sanctiunile sunt incluse intr-un singur articol, de doar doua randuri. Insa cu efecte dramatice asupra clasei politice: „Art. 53: Incalcarea prevederilor prezentei legi de catre membrii Guvernului atrage raspunderea politica solidara sau individuala conform Constitutiei Romaniei”.

Cand l-am intrebat pe initiatorul Gheorghe Marcu la ce anume s-a referit articolul 53, initial nu a stiut despre ce e vorba. Dupa ce i l-am citit, pentru a-i aminti, a declarat ca este vorba despre „responsabilitatea colectiva, adica a intregului guvern. Sigur ca ne-am referit la motiune de cenzura. Individual, responsabilitatea apartine ministrului de Finante si principalilor ordonatori de credite, intrind aici si ceilalti ministrii”.

Bota are in schimb o interpretare mult mai laxa a sanctiunilor: „Solutia precizata la articolul 53 este aplicabila in extremis. Ne-am referit la legea raspunderii ministeriale. Daca sunt ministru de Finante si nu am respectat termenii acestei legi, atunci trebuie sa fiu chemat in parlament la raspundere”, sustine Bota.

Nume trecute cu pixul

La o prima privire asupra proiectului de lege, se poate observa ca este scris fara diacritice, cu o serie de greseli de ortografie, iar numele initiatorilor au fost trecute manual, cu pixul, pe ultima pagina. Explicatia celor doi initiatori: Marcu spune ca „nu ne-a grabit nimeni si nu ne-a solicitat nimeni sa facem proiectul pana la un anumit termen. Noi ne-am grabit, pentru ca stiam ca trebuie sa il avem gata pana la finele acestui an. Urmatoarea sedinta de plen in care il putem dezbate va fi pe 24 noiembrie. Noi am vrut ca totul sa fie gata pana atunci”.

Sorin Bota subliniaza faptul ca „numele noastre sunt notate cu pixul doar pe proiectul de lege, nu si pe expunerea de motive. Sigur, unde trebuia sa fie pusa o semnatura am semnat cu pixul”.

Ce prevede proiectul de lege:

•Sunt interzise pomenile electorale care tintesc bugetarii: proiectul de lege interzice majorarea cheltuielilor de personal cu sase luni inainte de alegeri – fie ca este vorba de alegeri generale sau locale.
•La rectificarile bugetare, majorarea cheltuielilor de personal este interzisa cu exceptia cazului cand este provocata de cresteri ale fiscalitatii.
•Daca o institutie publica a depasit intr-un trimestru cota alocata pentru salariati, trebuie sa „puna la loc” suma respectiva din economii realizate, tot de la salarii, in trimestrul urmator. Altfel, nu mai are voie sa faca angajari, sa plateasca premii, ore suplimentare sau sa-si promoveze angajatii. In plus, Ministerul Finantelor poate bloca deschiderea creditelor bugetare.
•La rectificarile bugetare, sunt interzise majorarile ale cheltuielilor, cu exceptia celor pentru plata datoriei publice, a contributiei la bugetul UE sau daca bugetul intra pe excedent, ori ritmul de crestere a cheltuielilor este inferior sporului veniturilor bugetare.
•Tinta de deficit bugetar  nu poate fi modificata decat in situatii de criza economica, atunci cand indicatorii din prognozele anterioare au inregistrat inrautatiri semnificative. Chiar si in cazul schimbarii Guvernului, acesta poate modifica strategia fiscal-bugetara, dar nu si tinta de deficit.
•Cat timp, bugetul de stat este pe deficit, cheltuielile nu pot sa creasca intr-un ritm superior majorarii veniturilor.
•Pana pe 30 mai al fiecarui an, Guvernul trebuie sa trimita in Parlament strategia bugetar-fiscalca, elaborata de Ministerul de Finante, care contine estimari privind cadrul economic, cat si detalii privind politica bugetar-fiscala, atat pentru anul in curs, cat si pentru urmatorii 3 ani
•Pe langa bugetul de stat, va exista si o programare trimestriala pe care institutiile bugetare trebuie sa o respecte
•Se infiinteaza Consiliul Fiscal, care are cinci membri propusi de Banca Nationala, Academia de Studii Economice, Asociatia Romana a Bancilor, Academia Romana si Institutul Bancar Roman. Consiliul trebuie sa avizeze favorabil prognozele privind evolutia veniturilor bugetare,  evalueaza daca strategiile bugetar-fiscale realizate de Guvern respecta principiile legii responsabilitatii.
 
Sursa: capital.ro