Consiliul Concurentei a a dat publicitatii joi, 7 noiembrie 2013, Raportul privind concurenta in sectoarele cheie pe 2013.
Elaborarea raportului privind concurenta in sectoare cheie a devenit deja o traditie in activitatea Consiliului Concurentei. Ajuns la cea de a 5-a editie, raportul reprezinta atat un instrument proactiv de analiza a gradului de concurenta care caracterizeaza sectoarele esentiale ale economiei, cat si
un demers de promovare a politicii de concurenta in cadrul societatii romanesti.
In ultimii ani, mediul de afaceri a traversat o perioada economica dificila, care a implicat ajustari substantiale ale activitatii si repozitionari pe piata, pe fondul reducerii semnificative a consumului intern. In a cest context, atat structura pietelor, cat si comportamentul companiilor, au fost
puternic influentate de conditiile macroeconomice nationale si internationale.
Ţinand cont de impactul acestor conditii, raportul din acest an isi propune sa prezinte o situatie comparativa a concurentei in sectoarele esentiale, folosind o serie de indicatori de masurare a concurentei.
In acest fel, Consiliul Concurentei se alatura autoritati lor de concurenta din Olanda, Norvegia,
Suedia si Marea Britanie, care utilizeaza astfel de indicatori pentru monitorizarea pietelor si
identificarea riscurilor la adresa mediului concurential.
In cadrul raportului de anul acesta au fost analizate, din perspectiva principalelor evolutii, sectoarele de retail alimentar, auto, profesii liberale cu profil economic, gaze naturale, precum si sectorul bancar. Retailul alimentar, sectorul auto, dar si sectorul bancar, sunt importante datorita
impactului direct asupra consumatorilor si semnalului pe care evolutia acestora il transmite restului
economiei.
De cealalta parte, profesiile liberale cu profil economic, sectorul gazelor naturale si componenta de
finantare a agentilor economici din cadrul sectorului bancar reprezinta factori de influenta importanti pentru celelalte piete, avand un impact de ansamblu asupra mediului de afaceri si un impact indirect asupra consumatorilor finali.
Consolidarea acestui proiect privind evaluarea gradului de concurenta in sectoarele esentiale
reprezinta un obiectiv important al Consiliului Concurentei, mai ales pentru ca el constituie principalul nostru instrument de a lansa propuneri privind modificari legislative si de a promova noi
reguli.
Profesia de practician in insolventa
Prin Legea nr. 200/2004 privind recunoasterea diplomelor si calificarilor profesionale din Romania a
fost confirmata calitatea de practician in reorganizare si lichidare ca profesie reglementata, conferindu-se totodata Uniunii Nationale a Practicienilor in Insolventa din Romania (UNPIR) rolul de autoritate competenta in evaluarea si atestarea cetatenilor care vor dori sa activeze ca administratori judiciari sau lichidatori in Romania, avand calitatea de practicieni in insolventa.
UNPIR a luat fiinta in anul 1999 in conditiile legii de organizare a profesiei. La inceputul anului 2001, a fost aprobata includerea in Clasificarea Ocupatiilor din Romania (COR) si a ocupatiilor de administrator judiciar si lichidator.
Exista doua modalitati de dobandire a calitatii de practician in insolventa.
O prima modalitate este cea descrisa in art. 25 din OUG nr. 86/2006 privind organizarea activitatii de practician in insolventa, cu modificarile si completarile aduse de Legea nr. 254/2007.
Poate dobandi calitatea de membru al UNPIR persoana care:
- detine diploma de studii de invatamant de lunga durata in drept, stiinte economice sau inginerie si are o experienta in domeniul juridic sau economic de cel putin 3 ani de la obtinerea diplomei;
- nu se gaseste in vreunul din cazurile de nedemnitate prevazut de OUG nr. 86/2006 (persoana
condamnata prin hotarare judecatoreasa definitiva si irevocabila);
- a promovat examenul de admitere in profesia de practician in insolventa.
A doua modalitate de dobandire a calitatii de practician in insolventa este prevazuta de art. 32 alin. (2) din OUG nr. 86/2006.
Aceasta posibilitate se adreseaza persoanelor care au exercitat calitatea de judecator, procuror, notar sau avocat cel putin 5 ani. Aceste persoane dobandesc calitatea de practician in insolventa numai daca promoveaza interviul de admitere in profesie. De regula, acest interviu se organizeaza de doua ori pe an. Examenul de practician in insolventa se organizeaza o singura data pe an. In momentul stabilirii datei exacte a examenului, aceasta informatie este publicata pe site-ul oficial al UNPIR.
Conform prevederilor legale, la inceputul exercitarii profesiei, practicianul in insolventa efectueaza un stagiu de pregatire profesionala cu durata de 2 ani, perioada in care are calitatea de practician in insolventa stagiar.
Legea nr. 222/2012 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
86/2006 privind organizarea activitatii practicienilor in insolventa, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 796 din 27 noiembrie 2012, aduce completari acestei prevederi in sensul relaxarii regulilor de acces in profesie.
Modificarile propuse nu sunt de natura sa aiba impact anticoncurential pe piata serviciilor de insolventa ci, dimpotriva, desi barierele calitative mentionate mai sus sunt mentinute, se precizeaza cateva categorii de persoane scutite de stagiu si nu sunt introduse restrictii concurentiale de tipul barierelor cantitative, tarifelor reglementate sau restrictiilor asupra publicitatii.
Conform noilor reglementari instituite de Legea nr. 222/2012, sunt scutiti de stagiu cei care au
exercitat timp de 10 ani o profesie juridica sau economica, in conditiile in care, pana acum, facilitatea era acordata doar celor care au detinut functiile de avocat, magistrat si notar public.
O alta categorie de persoane scutite de stagiu o constituie cei care au promovat examenul de admitere in profesie si care au avut calitatea de angajat, intr-o functie economica sau juridica. Conform actului normativ, acestia trebuie sa demonstreze ca au fost angajati timp de cel putin 3 ani intr-un cabinet individual, intr-o societate profesionala cu raspundere limitata (SPRL) sau intr-o intreprindere profesionala unipersonala cu raspundere limitata (IPURL).
Piata serviciilor de insolventa
Graficul 3.4. Structura membrilor UNPIR in 2013
Practicieni stagiari - 281 - 8 ,5%
Practicieni definitivi organizati in cabinete individuale - 1348 - 40,6%
Practicieni definitivi asociai in societati profesionale - 897 - 27%
Practicieni definitivi angajati sau colaboratori ai formelor de exercitare a profesiei - 170 - 5,1%
Societati profesionale cu personalitate juridica - 560 - 16,9%
Filiale ale societatilor profesionale cu personalitate juridica - 64 - 1,9%
Sursa: Uniunea Nationala a Practicienilor in Insolventa din Romania
Daca se tine cont de faptul ca un practician poate gestiona simultan zeci, chiar sute de dosare, care ii si aduc castiguri corespunzatoare, interesul acestuia fiind, fara indoiala, acela de a atrage cat mai multe cazuri, se poate concluziona ca numarul de practicieni in insolventa este suficient, chiar foarte mare raportat la volumul pietei. Aceasta afirmatie este sustinuta si de rezultatele publicate intr-un proiect de analiza din 2012 al autoritatii de Concurenta din Olanda, care sustin ca un numar de minim 1.500 de agenti economici poate fi considerata o trasatura pro-competitiva a pietei.
Conform declaratiilor reprezentantilor UNPIR, numarul cazurilor de insolventa au crescut de 4 ori in
ultimii 6 ani. Astfel, conform diverselor surse de informatii disponibile public, in anul 2012 au fost
depuse intre 26.000 si 28.000 de dosare de insolventa. Mai mult decat atat, aproape 22.000 de companii aveau in 2010 dosare pe rolul instantelor specializate pe insolventa, in crestere cu
aproximativ 20% fata de 2009 si cu 50% in comparatie cu 200816.
Conform statisticilor UNPIR, in ianuarie 2013 au fost deschise 2.200 de proceduri noi de insolventa, iar la nivelul primelor 7 luni din 2013, numarul dosarelor de insolventa a crescut cu 19.000.
Conform Oficiului National Registrului Comertului (ONRC), 1.119 de firme au intrat in incapacitate de plata in luna iunie 2013, astfel ca in semestrul I 2013 au fost inregistrate aproximativ 8.215 de dosare de insolventa, ceea ce reprezinta o scadere cu 6.87% fata de aceeasi perioada din 2012.
Rezultatele analizei Coface Romania pe baza datelor publicate in Buletinul procedurilor de Insolventa publice pe site-ul ONRC, arata ca in trimestrul I 2013, 6.381 de companii se aflau in diverse stadii ale procedurii de insolventa, in scadere cu 10% fata de aceeasi perioada a anului anterior, cand au fost deschise 7.139 de insolvente noi. Cu toate acestea, valoarea medie a cifrei de afaceri a firmelor insolvente in trimestrul I este de trei ori mai mare decat cea a firmelor care au intrat in incapacitate de plata in perioada similara a lui 2012 (2,9 milioane lei fata de 931.000 in trimestrul I 2012)17.
Cu toate acestea, conform declaratiilor UNPIR, procentul firmelor care intra in reorganizare in urma
deschiderii acestei proceduri era de doar 4% din total la inceputul lui 2013.
Conform Raportului Doing Business 2013, Romania este clasata pe ultimul loc in UE in ceea ce priveste insolventa, procedurile de insolventa la nivelul Romaniei fiind caracterizate de: durata lunga de finalizare, grad scazut de recuperare a creantelor, costuri foarte mari, numar mic de dosare solutionate cu reorganizare/restructurare.
Procedura insolventei ar trebui sa constituie un instrument care sa ajute economia prin selectarea si eliminarea acelor companii neperformante si necompetitive dar, datorita faptului ca la nivelul
Romaniei se aplica una din cele mai favorabile legislatii pro debitor din Europa, insolventa devine, in
fapt, un mod de a proteja debitorul, incurajand companiile sa acumuleze imprumuturi si cheltuieli
peste limita suportabilitatii acestora din veniturile pe care societatea debitoare le obtine si, implicit,
facilitand cresterea numarului de insolvente.
In plus, procedura insolventei joaca un rol important si influenteaza riscul de credit si pe cel sistemic, situatie care poate afecta grav stabilitatea economica a tarii precum si increderea intre agentii economici. Acest lucru, coroborat cu faptul ca statisticile din ultimii ani demonstreaza ca activitatea economica a unui numar din ce in ce mai mare de societati comerciale este blocata prin procedura insolventei, ceea ce conduce la afectarea unui procent semnificativ din PIB, demonstreaza necesitatea unor practicieni in insolventa foarte bine pregatiti profesional si eficienti. In momentul de fata, exista diferente semnificative in ceea ce priveste gradul de pregatire al practicienilor in insolventa, acestia actionand de foarte multe ori fara buna credinta sau chiar recurgand la abuzuri.
Toate aceste deficiente identificate pe piata - 130 de cereri de insolventa se primesc zilnic la Tribunalul Bucuresti, dintre care 77% sunt insolvente cerute de debitor; aproximativ 26.000 de firme au intrat in insolventa in 2012, cu 24% mai mult decat in 2011; 95% din firmele intrate in insolventa ajung, pana la urma, pe calea falimentului18 - pot fi adresate atat prin imbunatatirea cadrului legislativ in domeniu, cat si prin cresterea gradului de profesionalizare a practicienilor in insolventa.
Click aici pentru cuprinsul integral al
Raportului privind evolutia concurentiei in sectoarele cheie 2013
