Continutul mandatului european de arestare
Docan Vasile, autor
Din cuprinsul Deciziei-cadru nr. 584/JAI/13 iunie 2002 privind mandatul european de arestare si procedurile de predare intre statele membre ale Uniunii Europene, rezulta continutul si forma mandatului european de arestare:
„1) Mandatul european de arestare contine urmatoarele informatii, prezentate in conformitate cu formularul din anexa: Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII Evaluarea Nationala - Teste rezolvate de matematica pentru clasa a VIII-a Fise distractive pentru gradinita
(a) identitatea si cetatenia persoanei cautate;
b) numele, adresa, numerele de telefon si de fax si adresa electronica a autoritatii judiciare emitente;
c) indicarea existentei unei hotarari executorii, a unui mandat de arestare sau a oricarei alte decizii judiciare executorii avand acelasi efect, intrand in sfera de aplicare a articolelor 1 si 2;
d) natura si incadrarea juridica a infractiunii, in special cu respectarea articolului 2;
(e) descrierea circumstantelor comiterii infractiunii, inclusiv a momentului, locului si gradului de implicare a persoanei cautate la infractiune;
f) pedeapsa pronuntata, in cazul in care este vorba despre o hotarare definitiva, sau seria de pedepse prevazute pentru infractiune de legea statului membru emitent;
g) in masura posibila, alte consecinte ale infractiunii”.
In aplicarea acestei prevederi a Deciziei-cadru , in legislatia romana a fost stabilit astfel continutul mandatului european de arestare:
(1) Mandatul european de arestare va contine urmatoarele informatii:
a) identitatea si cetatenia persoanei solicitate;
b) denumirea, adresa, numerele de telefon si fax, precum si adresa de e-mail ale autoritatii judiciare emitente;
c) indicarea existentei unei hotarari judecatoresti definitive, a unui mandat de arestare preventiva sau a oricarei alte hotarari judecatoresti executorii avand acelasi efect, care se incadreaza in dispozitiile art. 81 si art. 85 din prezenta lege;
d) natura si incadrarea juridica a infractiunii, tinandu-se seama mai ales de prevederile art. 85;
e) o descriere a circumstantelor in care a fost comisa infractiunea, inclusiv momentul, locul, gradul de implicare a persoanei solicitate;
f) pedeapsa pronuntata, daca hotararea a ramas definitiva, sau pedeapsa prevazuta de legea statului emitent pentru infractiunea savarsita;
g) daca este posibil, alte consecinte ale infractiunii”,
astfel ca, se observa preluarea aproape ad-literam in reglementarea romaneasca a prevederilor Deciziei-cadru.
Alin. 2 al art. 8 din Decizia-cadru C.E.(2002/584/JAI) stabileste ca: „Mandatul european de arestare trebuie sa fie tradus in limba oficiala sau in una din limbile oficiale ale statului membru de executare. Orice stat membru poate, in momentul adoptarii prezentei decizii-cadru sau ulterior, sa indice, intr-o declaratie depusa la Secretariatul General al Consiliului, ca accepta o traducere in una sau mai multe alte limbi oficiale ale institutiilor Comunitatilor Europene”, prevedere deasemeni preluata in legea nationala, astfel ca , mandatul european de arestare transmis autoritatii competente a unui alt stat membru trebuie tradus in limba oficiala sau in limbile oficiale ale statului de executare sau in una ori mai multe alte limbi oficiale ale Institutiilor Comunitatilor Europene, pe care acest stat le accepta, conform declaratiei depuse la Secretariatul General al Consiliului Uniunii Europene, iar mandatul european de arestare transmis spre executare autoritatilor romane trebuie tradus in limba romana sau in una din limbile engleza si franceza.
Este de remarcat ca, la momentul actual, prevederile Titlului III din Legea 302/2004 privind coooperarea judiciara internationala in materie penala continand acele prevederi necesare armonizarii la acquis-ul comunitar, in speta la prevederile Deciziei-cadru a Consiliului Uniunii Europene susmentionate, facandu-se vizibila dorinta statului roman de a se integra in spatiul european, de a aduce acele modificari in legislatia nationala, imperios necesare, pentru a contribui la climatul de securitate in Uniunea Europeana, inclusiv prin aceasta progresista procedura din cadrul cooperarii judiciare penale intre statele membre, fara insa a exclude procedura extradarii, aplicabila in continuare fata de celelalte state europene, nemembre ale Uniunii Europene.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri