Asumarea raspunderii Guvernului este o procedura constitutionala prin care Executivul forteaza adoptarea rapida a unui proiect de lege, a unui program sau a unei declaratii de politica generala, punand „la pachet” soarta reformei cu propria sa supravietuire politica. Pe scurt: Guvernul spune Parlamentului „imi asum raspunderea pentru acest text”; Parlamentul are o fereastra scurta de actiune - depunerea unei motiuni de cenzura - prin care poate rasturna guvernul, iar daca nu o face in termenul legal proiectul este considerat adoptat. Procedura e un instrument puternic, cu implicatii juridice, politice si constitutionale serioase: ofera viteza si disciplina politica, dar limiteaza dezbaterea parlamentara si genereaza tensiuni intre institutii.
Asumarea raspunderii este, din punct de vedere functional, o exceptie la procedura legislativa obisnuita: in loc ca un proiect sa parcurga comisiile, amendamentele, dezbaterile succesive si voturile, Guvernul il prezinta in sedinta comuna a Camerei Deputatilor si Senatului si declara ca isi angajeaza raspunderea asupra lui.
Efectul practic este acela ca textul devine „la adoptare” daca Parlamentul nu reuseste sa demita Guvernul prin motiune de cenzura in termenul prevazut de Constitutie. Mecanismul functioneaza ca un pachet politic: legitimitatea legislativa a actului adoptat prin asumare este strans legata de increderea parlamentarilor in Guvern - daca acestia au majoritate suficienta pentru a bloca legea, o pot face numai daca dispun si de majoritatea necesara pentru a demite Guvernul. Aceasta caracteristica transforma asumarea raspunderii intr-un instrument de presiune politica, folosit pentru reforme „de viteza” sau pentru a testa coeziunea majoritatii parlamentare.
Constitutia Romaniei prevede urmatoarele:
Va recomandam
Culegere pentru invatarea limbii engleze - Fise de lucru practice Clasele 0-IV
Aceasta metoda revolutionara ii permite copilului dvs. sa invete la perfectie limba engleza! Apelati la aceasta metoda si bucurati-va in scurt timp de progresele spectaculoase ale copilului dvs.: • fixare profunda a informatiilor • vocabular bogat • exprimare corecta si eleganta, exact ca a unui vorbitor nativ de engleza!...
"
Art. 114 – Angajarea raspunderii Guvernului
(1) Guvernul isi poate angaja raspunderea in fata Camerei Deputatilor si a Senatului, in sedinta comuna, asupra unui program, a unei declaratii de politica generala sau a unui proiect de lege.
(2) Guvernul este demis daca o motiune de cenzura, depusa in termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaratiei de politica generala sau a proiectului de lege, a fost votata in conditiile articolului 113.
(3) Daca Guvernul nu a fost demis potrivit alineatului (2), proiectul de lege prezentat, modificat sau completat, dupa caz, cu amendamente acceptate de Guvern, se considera adoptat, iar aplicarea programului sau a declaratiei de politica generala devine obligatorie pentru Guvern.
(4) In cazul in care Presedintele Romaniei cere reexaminarea legii adoptate potrivit alineatului (3), dezbaterea acesteia se va face in sedinta comuna a celor doua Camere."
Tot din Constitutie, dispoziunile care reglementeaza motiunea de cenzura, care se activeaza in mod direct in urma unei asumari, sunt astfel:
"
Art. 113 – Motiunea de cenzura
(1) Camera Deputatilor si Senatul, in sedinta comuna, pot retrage increderea acordata Guvernului prin adoptarea unei motiuni de cenzura, cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor.
(2) Mo?iunea de cenzura poate fi ini?iata de cel putin o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor si se comunica Guvernului la data depunerii.
(3) Motiunea de cenzura se dezbate dupa 3 zile de la data cand a fost prezentata in sedinta comuna a celor doua Camere."
Procedura incepe in birourile Guvernului:
- Executivul adopta o hotarare prin care decide angajarea raspunderii si marcheaza proiectele sau programul vizat;
- La momentul stabilit, prim-ministrul sau un membru desemnat al Guvernului se prezinta in fata Parlamentului in sedinta comuna pentru a expune proiectul si motivele.
- Din acel moment se deschide termenul constitutional de 3 zile in care opozitia parlamentara poate pune in miscare procedura motiunii de cenzura. Practic, parlamentarii pot depune motiunea (initiata de minimum o patrime din numarul total al deputatilor si senatorilor), iar aceasta trebuie sa fie supusa dezbaterii dupa 3 zile;
- Daca, la vot, motiunea este adoptata cu majoritatea parlamentarilor, Guvernul este demis si proiectul cade odata cu el;
- Daca motiunea nu trece, atunci proiectul prezentat de Guvern se considera adoptat, eventual cu acele amendamente pe care Guvernul a acceptat sa le integreze.
Aceasta inseamna ca asumarea este, juridic, un mecanism de legiferare rapida care transforma lipsa de reactie a Parlamentului intr-un vot de aprobare. Pe durata celor 3 zile, parlamentarii pot formula amendamente care pot fi acceptate de Guvern; daca Guvernul accepta anumite amendamente, textul final va integra respectivele schimbari.
Motiunea de cenzura este mecanismul de siguranta democratica in fata asumarii. Ea transforma dezacordul parlamentar intr-o decizie clara: ori desfiintezi Guvernul, dar blochezi proiectul; ori nu reusesti sa-l demiti si proiectul trece.
In termeni politici, asta inseamna ca partidele de opozitie au doar doua optiuni: sa-si asume riscul demiterii Guvernului (si consecintele electorale/instabilitatea politica) sau sa accepte proiectul adoptat prin asumare. De aceea, asumarea este eficienta in fata unei majoritati disciplinate; in crize politice este riscanta - Guvernul poate cadea si va intra in interimat, ceea ce schimba ordinea de prioritati si poate intarzia implementarea masurilor.
Dupa ce proiectul devine „adoptat” prin mecanismul asumarii (adica Guvernul nu a fost demis), Constitutia prevede ca Presedintele Romaniei poate cere reexaminarea legii. In aceasta situatie, dezbaterea revenita Parlamentului se desfasoara in sedinta comuna a celor doua Camere. Totodata, Presedintele (sau orice alt subiect legitim: un grup parlamentar, Avocatul Poporului etc., in baza altor prevederi) poate sesiza Curtea Constitutionala pentru controlul constitutionalitatii inainte de promulgare. Controlul de constitutionalitate ramane operativ chiar si pentru legile adoptate prin asumarea raspunderii, ceea ce inseamna ca o lege adoptata astfel poate fi atacata la CCR si poate fi declarata, total sau partial, neconstitutionala. Practic, asumarea acceleraza procesul legislativ si leaga soarta legii de soarta Guvernului, dar nu elimina mecanismele de control constitutional sau prerogativa prezidentiala de reexaminare.
Institutia este frecvent criticata, pe motive ce pot fi sintetizate astfel:
(1) restrangerea dezbaterii parlamentare - prin asumare, parlamentul pierde procedurile obi?nuite de analiza in comisii;
(2) concentrarea puterii politice - presupune ca majoritatea guvernamentala poate forta adoptari fara consens;
(3) riscul conflictelor institutionale - urmeaza deseori contestatii la CCR si dispute intre Guvern, Parlament si Presedinte;
(4) potentialul abuz - daca este folosita frecvent, asumarea poate eroda rolul deliberativ al Parlamentului.
Curtea Constitutionala a comentat, in diverse decizii si opinii, ca asumarea trebuie sa ramana o exceptie motivata de urgenta si necesitate, si ca mecanismele de control (motiune, reexaminare prezidentiala, CCR) trebuie sa functioneze efectiv pentru a mentine echilibrul constitutional. Literatura juridica si jurisprudenta pun accent pe caracterul hibrid al institutiei: ea este la jumatatea drumului intre legiferare si responsabilitate politica.
Pentru cetateni: asumarea inseamna decizii rapide, dar mai putin dialog parlamentar; daca nu sunteti atent, drepturile sau obligatiile (fiscale, sociale, administrative) pot fi reglementate cu minima consultare.
Pentru parlamentari: aveti un instrument de presiune (motiunea de cenzura) dar si un risc politic (demiterea Guvernului).
Pentru Guvern: asumarea ofera celeritate, dar presupune o miza mare - pierderea votului in Parlament inseamna automat demiterea.
Pentru Presedinte si CCR: raman instrumente de control (reexaminare, sesizare CCR) care pot tempera excesele.
Din perspectiva bunei guvernari, asumarea trebuie folosita cu prudenta: doar cand exista motivatii obiective de urgenta, cand cadrele evaluative (impactul financiar, juridic, institutional) sunt suficiente, si cand mecanismele de transparenta permit explicarea publica a ratiunii pentru care se evita procedura obisnuita. Parlamentarii ar trebui sa cantareasca riscul politic al motiunii de cenzura in raport cu beneficiile blocarii unei legi. Presedintele, la randul sau, are datoria de a verifica legalitatea si conformitatea cu Constitutia prin reexaminare sau sesizarea CCR atunci cand exista dubii de constitutionalitate. Jurisprudenta CCR si practica parlamentara subliniaza necesitatea de a pastra echilibrul intre necesitatea decizionala rapida si protectia deliberarii democratice.
Pachetul 2 de masuri fiscale,
adoptat de Guvernul condus de Ilie Bolojan, reprezinta un set de reforme economice si fiscale menite sa reduca deficitul bugetar si sa asigure sustenabilitatea financiara a Romaniei pe termen lung. Aceste masuri au fost aprobate prin angajarea raspunderii Guvernului in fata Parlamentului,
conform articolului 114 din Constitutia Romaniei.
Printre principalele masuri se numara:
- Cresterea TVA de la 19% la 21%, o masura destinata sa contribuie la consolidarea veniturilor bugetare.
- Introducerea unei taxe fixe de 25 lei pentru fiecare colet de sub 150 euro care provine din afaceri non-UE, precum China sau Turcia.
- Reintroducerea impozitului de 1% pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro, pentru a asigura o fiscalitate echitabila in randul marilor companii.
- Majorarea impozitului pe locuinte la 70%, o masura solicitata de Comisia Europeana pentru a reduce inegalitatile fiscale.
- Cresterea cotei suplimentare pentru impozitarea marilor averi de la 0,3% la 0,9%, aplicabila diferentei dintre valoarea impozabila a cladirilor rezidentiale si plafonul de 2.500.000 lei.
Aceste masuri au fost adoptate in contextul in care Romania a inregistrat cel mai mare deficit bugetar din Uniunea Europeana in anul precedent, iar Guvernul a considerat necesar un pachet de masuri fiscale pentru a evita un potential rating de „junk” care ar putea conduce la cresterea dobanzilor si scaderea puterii de cumparare a cetatenilor.
Pentru a asigura adoptarea rapida si eficienta a acestor masuri, Guvernul a ales procedura de angajare a raspunderii in fata Parlamentului, conform articolului 114 din Constitutia Romaniei. Aceasta procedura permite Guvernului sa adopte masuri legislative fara a trece prin dezbaterea parlamentara obisnuita, oferind astfel o cale rapida de implementare a reformelor economice.
Implementarea acestor masuri fiscale va avea un impact semnificativ asupra mediului de afaceri si asupra cetatenilor. In timp ce unele masuri, precum cresterea TVA si impozitarea marilor averi, sunt menite sa asigure o colectare mai eficienta a veniturilor bugetare, altele, precum majorarea impozitului pe locuinte si introducerea taxei pe colete, pot genera controverse si nemultumiri in randul populatiei.
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce inseamna asumarea raspunderii Guvernului
E-JURIDIC.RO
