Evaziunea fiscala este un fenomen care afecteaza grav bugetul de stat si increderea in sistemul fiscal al unui stat. Pe termen lung, evaziunea devine o problema strategica ce necesita masuri coordonate la cel mai inalt nivel.
De altfel, recent, problema evaziunii fiscale s-a aflat pe ordinea de zi a unei
reuniuni a Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, din 30 iunie 2025, "ca amenintare si risc la adresa securitatii nationale".
Autoritatile au stabilit ca evaziunea fiscala ramane o vulnerabilitate majora, care afecteaza bugetul de stat, slabeste capacitatea institutiilor de a furniza servicii publice de calitate si creeaza inechitate intre contribuabil. De aceea, este necesara o abordare coordonata si ferma din partea tuturor institutiilor cu atributii in domeniu, pentru a identifica si elimina retelele de evaziune si frauda fiscala.
Directiile imediate cerute in CSAT sunt urmatoarele:
- utilizarea tuturor instrumentelor legale pentru a recupera prejudiciile aduse statului roman
- intensificarea controalelor
- digitalizarea accelerata a sistemului fiscal
"Premisa esentiala a succesului in lupta cu evaziunea fiscala o constituie crearea unui cadru de reglementare si control articulat si coerent, cu mecanisme concrete de interventie pentru institutiile abilitate si norme de integritate profesionala pentru angajati", transmite CSAT, intr-un
comunicat.
Pentru a identifica solutii eficiente in combaterea evaziunii fiscale, este important sa pornim de la intelegerea legislatiei in domeniu si implicatiile ei in realitatea economica.
Legea nr. 241 din 15 iulie 2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale prevede ca orice sustragere a contribuabililor, persoane fizice sau juridice, de la plata impozitelor si taxelor cu ajutorul denaturarii informatiilor raportate catre autoritatile fiscale reprezinta un act infractional.
Extras din Legea 241 din 15 iulie 2005
"Articolul 9
(1) Constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidentierea, in actele contabile, in factura electronica sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;
e) executarea de evidente contabile duble folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice;
f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala.
h) folosirea de catre contribuabil, cu rea-credinta, a sistemului national privind factura electronica RO e-Factura, in vederea crearii aparentei de legalitate a unor operatiuni fictive sau disimularii circuitului tranzactional real al bunurilor/serviciilor;
i) utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic national de supraveghere si monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale.
(2) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.
(3) Daca prin faptele prevazute la alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 1.000.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 5 ani."
Evaziunea fiscala este un fenomen complex, cu ramificatii in multe domenii, iar diferentierea intre formele sale este esentiala pentru elaborarea unor politici fiscale si penale eficiente.
Dupa natura comportamentului contribuabilului, evaziunea fiscala este de doua feluri:
- Evaziune fiscala legala (licita) - mai degraba o forma de optimizare fiscala, in care contribuabilul foloseste lacunele sau ambiguitatile din legislatia fiscala pentru a plati mai putin impozit, fara a incalca legea in mod direct. Exemple: alegerea unei forme juridice de organizare mai avantajoase fiscal, aplicarea unor deduceri sau facilitati legale.
- Evaziune fiscala ilegala (ilicita) - apare atunci cand contribuabilul incalca in mod deliberat legea pentru a se sustrage de la plata impozitelor si taxelor. Este sanctionata penal conform Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Exemple: intocmirea de declaratii de impunere false, tinerea unor registre contabile nereale, intocmirea documentelor de plata fictive, distrugere voita a unor documente legate de listarea marfurilor sau prin modificarea nejustificata a cheltuielilor de transport, etc.
Dupa domeniul fiscal vizat, evaziunea fiscala poate fi din TVA, din impozitul pe profit/venit, evaziune privind taxele vamale sau din contributii sociale si de sanatate.
Combaterea evaziunii fiscale este o prioritate in programul de guvernare al Guvernului Bolojan. In documentul publicat pe gov.ro se arata ca, in urmatorii ani, autoritatile vor revizui legislatia cu scopul de a descuraja evaziunea fiscala:
"Vom criminaliza evaziunea fiscala si cea in forma organizata, vom revizui legislatia privind insolventa si vom interveni ferm in sectoarele cu evaziune structurala – de la importurile de produse agroalimentare si petrol, la cele privind importurile in relatia cu Asia prin Vami si Portul Constanta. In acelasi timp, renuntam la o serie de privilegii fiscale care s-au acordat fara sa prevada termene de valabilitate. Facilitatile au sens pentru anumite perioade, cu obiective precise, cu monitorizarea rezultatelor si mai ales daca reduc dezechilibrele balantei comerciale si rezultatul este fiscalizat si parte a unei viziuni de ansamblu. Toate exceptiile si facilitatile fiscale vor fi evaluate si eliminate daca nu produc efecte economice clare. Vom modifica regimul fiscal pentru a elimina portitele sau scutiri arbitrare. CASS-ul va fi aplicat inclusiv la pensiile mari, iar impozitul pe dividende si proprietate va fi ajustat astfel incat sa fie corelat cu preturile din piata imobiliara si pentru a indeplini jaloanele asumate prin PNRR", se arata in documentul publicat pe gov.ro.
Anul trecut, Ministerul Investitiilor si Proiectelor Europene anunta ca evaziunea fiscala in Romania se ridica la 10% din PIB, adica 32-33 de miliarde de euro „pe care le pierzi in fiecare an”.
Un
raport publicat la finalul lui 2024 de Comisia Europeana arata ca Romania are in continuare cel mai mare deficit de incasare a TVA din UE, de 30,59%, fata de o medie de 6,03%. Asta inseamna ca statul pierde undeva la 40 de miliarde de lei anual doar din cauza evaziunii fiscale, iar principala problema este colectarea TVA.
Deficitul anual de incasare a TVA din raportul UE, care masoara diferenta dintre veniturile din TVA preconizate teoretic si suma colectata efectiv, arata ca statele membre au pierdut aproximativ 89 de miliarde euro sub forma de TVA in 2022, comparativ cu 121 de miliarde euro in 2018. Aceasta cifra reprezinta veniturile pierdute in principal din cauza fraudei in materie de TVA, a evaziunii fiscale, a evitarii obligatiilor fiscale, a falimentelor nefrauduloase, a erorilor de calcul si a altor factori.
Conform sursei citate, in 2022, cele mai mici deficite de incasare a TVA la nivel national au fost inregistrate in Cipru (0,7%), Portugalia (1,3%) si Irlanda (1,7%). La polul opus, Romania a inregistrat cel mai mare deficit de incasare a TVA la nivel national, cu o pierdere de 30,6% din veniturile din TVA, urmata de Malta (25,9%), Slovacia si Lituania (ambele cu 14,6%).
Principalele domenii afectate de evaziunea fiscala in Romania sunt comertul cu amanuntul, constructiile, transporturile, agricultura si serviciile. De asemenea, sectoarele cu risc ridicat de evaziune includ jocurile si piata imobiliara.
Fiind vorba despre un fenomen complex, si pedepsele pentru evaziune fiscala sunt diferite, in functie de context si prejudiciu. In anul 2024, prin Legea nr. 126/2024 privind unele masuri pentru consolidarea capacitatii de combatere a evaziunii fiscale, precum si pentru modificarea si completarea unor acte normative, au fost introduse in Legea nr. 241/2005 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, cauze de reducere a pedepselor pentru o serie de infractiuni.
Potrivit prevederilor art. 6.1 din Legea nr. 241/2005, constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 an la 5 ani sau cu amenda retinerea si neplata, incasarea si neplata, in cel mult 60 de zile de la termenul de scadenta prevazut de lege, a impozitelor si/sau contributiilor prevazute in Anexa la Legea nr. 241/2005.
De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la un an la 5 ani sau cu amenda neretinerea impozitelor si/sau contributiilor prevazute in Anexa la Legea nr. 241/2005.
In conformitate cu prevederile art. 8 din Legea nr. 241/2005, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda stabilirea cu rea-credinta de catre contribuabil a impozitelor, taxelor sau contributiilor, avand ca rezultat obtinerea, fara drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursari sau restituiri de la bugetul general consolidat ori compensari datorate bugetului general consolidat.
De asemenea, constituie infractiune si se pedepseste cu inchisoare de la 5 la 15 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda asocierea in vederea savarsirii faptei prevazute la alineatul anterior.
Potrivit prevederilor art. 9 alin. (1) din Legea nr. 241/2005 constituie infractiuni de evaziune fiscala si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi sau cu amenda urmatoarele fapte savarsite in scopul sustragerii de la indeplinirea obligatiilor fiscale:
a) ascunderea bunului ori a sursei impozabile sau taxabile;
b) omisiunea, in tot sau in parte, a evidentierii, in actele contabile ori in alte documente legale, a operatiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate;
c) evidentierea, in actele contabile, in factura electronica sau in alte documente legale, a cheltuielilor care nu au la baza operatiuni reale ori evidentierea altor operatiuni fictive;
d) alterarea, distrugerea sau ascunderea de acte contabile, memorii ale aparatelor de taxat ori de marcat electronice fiscale sau de alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv electronice;
e) executarea de evidente contabile duble folosindu-se inscrisuri sau alte mijloace de stocare a datelor, inclusiv cele electronice;
f) sustragerea de la efectuarea verificarilor financiare, fiscale sau vamale, prin nedeclararea, declararea fictiva ori declararea inexacta cu privire la sediile principale sau secundare ale persoanelor verificate;
g) substituirea, degradarea sau instrainarea de catre debitor ori de catre terte persoane a bunurilor sechestrate in conformitate cu prevederile Codului de procedura fiscala si ale Codului de procedura penala;
h) folosirea de catre contribuabil, cu rea-credinta, a sistemului national privind factura electronica RO e-Factura, in vederea crearii aparentei de legalitate a unor operatiuni fictive sau disimularii circuitului tranzactional real al bunurilor/serviciilor;
i) utilizarea de aparate de marcat electronice fiscale care nu sunt conectate la sistemul informatic national de supraveghere si monitorizare a datelor fiscale, potrivit legii, sau alterarea aparatelor de marcat electronice fiscale pentru netransmiterea unor date fiscale sau transmiterea unor date fiscale nereale.
Daca prin faptele prevazute la art. 9 alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 500.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 3 ani.
Daca prin faptele prevazute la art.9 alin. (1) s-a produs un prejudiciu mai mare de 1.000.000 euro, in echivalentul monedei nationale, limita minima a pedepsei prevazute de lege si limita maxima a acesteia se majoreaza cu 5 ani.
Cauze de reducere a pedepselor, interdictii si decaderi
- Potrivit prevederilor art. 10 alin. (1) din Legea nr. 241/2005, in cazul savarsirii unei infractiuni prevazute la art. 6¹, 8 sau 9, daca pana la expirarea unui termen de maximum 30 de zile de la finalizarea controlului efectuat de organele competente, in urma caruia se individualizeaza un prejudiciu datorat bugetului general consolidat de pana la 1.000.000 euro, prejudiciul majorat cu 15% din valoarea acestuia, la care se adauga dobanzile si penalitatile, este acoperit integral, prin plata efectiva, fapta nu se pedepseste. In acest caz, organele competente nu sesizeaza organele de urmarire penala.
- In conformitate cu prevederile art. 10 alin. (2) din Legea nr. 241/2005, in cazul savarsirii unei infractiuni prevazute la art. 6¹, 8 sau 9, daca pana la primul termen de judecata prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plata efectiva, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc la jumatate. Daca prejudiciul cauzat si recuperat in aceste conditii este de pana la 1.000.000 euro inclusiv, in echivalentul monedei nationale, se poate aplica pedeapsa cu amenda. In cazul savarsirii unei infractiuni prevazute la art. 6¹, 8 sau 9, daca ulterior primului termen de judecata si pana la judecarea definitiva a cauzei prejudiciul cauzat este acoperit integral, prin plata efectiva, limitele pedepsei prevazute de lege pentru fapta savarsita se reduc cu o treime. Prejudiciul se va determina in temeiul unei expertize de specialitate. Suspectul sau inculpatul au dreptul de a participa la efectuarea expertizei. Dispozitiile art. 172 - 180 din Codul de procedura penala se aplica in mod corespunzator. Despre dispunerea expertizei va fi incunostintat suspectul sau inculpatul, persoana fizica sau persoana juridica, prin reprezentant, dupa caz, dandu-i acestuia timpul necesar pentru exercitarea deplina a drepturilor sale procesuale.
- Potrivit prevederilor art. 10 alin. (3) din Legea nr. 241/2005, in cazul savarsirii unei infractiuni prevazute la art. 6.1, 8 sau 9, prin care s-a cauzat un prejudiciu care nu depaseste 1.000.000 euro, in echivalentul monedei nationale, daca in cursul urmaririi penale prejudiciul cauzat majorat cu 25% din valoarea acestuia, la care se adauga dobanzile si penalitatile, este acoperit integral, prin plata efectiva, fapta nu se pedepseste, aplicandu-se dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedura penala. Daca in cursul procedurii camerei preliminare sau al judecatii, pana la pronuntarea unei hotarari in prima instanta, acelasi prejudiciu majorat cu 50% din valoarea acestuia, la care se adauga dobanzile si penalitatile, este acoperit integral, prin plata efectiva, fapta nu se pedepseste, aplicandu-se dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedura penala. Daca in cursul judecatii in apel, pana la pronuntarea unei hotarari judecatoresti definitive, acelasi prejudiciu majorat cu 100% din valoarea acestuia, la care se adauga dobanzile si penalitatile, este acoperit integral, prin plata efectiva, fapta nu se pedepseste, aplicandu-se dispozitiile art. 16 alin. (1) lit. h) din Codul de procedura penala.
- In conformitate cu prevederile art. 10 alin. (4) din Legea nr. 241/2005, dispozitiile art. 10 se aplica tuturor inculpatilor chiar daca nu au contribuit la acoperirea prejudiciului prevazut la alin. (1) si (2) ale art. 10.
- Potrivit prevederilor art. 10 alin. (5) din Legea nr. 241/2005, daca persoana care a savarsit una dintre infractiunile prevazute la art. 6¹, 8 sau 9 aduce la cunostinta organelor de urmarire penala sau a organelor fiscale infractiunea comisa, in timp ce aceasta se afla in derulare sau in termen de cel mult un an de la data epuizarii activitatii infractionale si mai inainte ca organele de urmarire penala sa fi fost sesizate cu privire la aceasta si, ulterior, inlesneste aflarea adevarului si tragerea la raspundere penala a unuia sau mai multor participanti la comiterea infractiunii, limitele speciale se reduc la jumatate.
- In conformitate cu prevederile art. 10 alin. (6) din Legea nr. 241/2005, dispozitiile prevazute la alin. (1) si (2) ale art. 10 nu se aplica daca faptuitorul a mai savarsit o infractiune prevazuta de prezenta lege intr-un interval de 5 ani de la comiterea faptei pentru care a beneficiat de prevederile alin. (1) sau (2).
Copiaza Link-ul catre aceasta sectiune: Ce este evaziunea fiscala si de ce este o problema strategica pentru Romania
E-JURIDIC.RO
