Oficialii MApN au publicat o serie de explicatii oficiale cu privire la proiectul Legii politiei militare. Iata ce informatii aduc acestia in prim plan si cum demonteaza miturile care circula pe retelele sociale.
La sfarsitul lunii ianuarie 2021, Ministerul Apararii Nationale a publicat, conform procedurii transparentei legislative, proiectul de Lege privind atributiile, organizarea si functionarea politiei militare. Proiectul legii, a carei redactare a inceput in urma cu peste cinci ani, este destinat sa stabileasca statutul, rolul, atributiile, competenta si responsabilitatile politiei militare. Desi textul primului draft al proiectului legislativ precizeaza foarte clar, ca misiunile politiei militare se exercita, pe timp de pace, doar in legatura cu respectarea, mentinerea restabilirea ordinii interioare si a disciplinei militare in obiectivele militare si in zonele militare restrictionate (art. 1), in spatiul public circula o serie de puncte de vedere care acrediteaza ideea falsa ca prin proiectul de lege structurile de politie militara ar primi competente in raport cu populatia civila.
Mitul nr. 1: Politia militara isi extinde, in mod nejustificat si abuziv, competentele asupra populatiei civile
Fals. Jurisdictia structurilor de politie militara se exercita, pe timp de pace, exclusiv in raport cu personalul si obiectivele militare.
Capitolul IV din proiect stabileste in detaliu atributiile politiei militare pe timp de pace, pe timpul starii de mobilizare si a starii de razboi, precum si pe timpul starii de urgenta.
Pe timp de pace, potrivit art. 6 din proiect, politia militara are ca atributie principala respectarea si mentinerea ordinii interioare si a disciplinei militare in obiectivele militare si zonele militare restrictionate din responsabilitatea Ministerului Apararii Nationale, de catre personalul militar si civil, precum si de catre personalul militar strain. Sintagma "personal civil" din acest articol nu se refera la populatia civila, ci la angajatii MApN care nu sunt incadrati pe functii militare, respectiv personal civil contractual si functionari publici.
Alte domenii de exercitare a atributiilor politiei militare, asa cum se regasesc in capitolul I, sunt: controlul si indrumarea circulatiei autovehiculelor si coloanelor militare; protectia personalului armatei, securitatea obiectivelor militare si a zonelor restrictionate din responsabilitatea MApN, pe timp de pace; paza, protectia si escortarea prizonierilor de razboi, pe timpul starii de razboi; indrumarea si evacuarea persoanelor dislocate pe timpul desfasurarii actiunilor militare, pe timpul starii de mobilizare si a starii de razboi; asigurarea cadrului administrativ pentru desfasurarea activitatilor ofiterilor cu atributii specifice in efectuarea cercetarii penale speciale a infractiunilor savarsite de personalul militar.
Mitul nr. 2: Pe timpul starii de urgenta, politia militara poate efectua perchezitii domiciliare, poate legitima si chiar retine civilii care nu respecta masurile de carantina sau alte restrictii impuse de autoritati
Fals. Pe timpul starii de urgenta, asa cum este prevazut la art. 14, politia militara continua sa indeplineasca si sa exercite atributiile specifice pe timp de pace (aceste atributii fiind explicate mai sus). Numai la solicitare, pe timpul starii de urgenta politia militara poate indeplini misiuni in sprijinul structurilor Ministerului Afacerilor Interne, conform legislatiei in vigoare.
Prin sintagma "conform legislatiei in vigoare" se stabileste ca, in indeplinirea acestor misiuni structurile de politie militara nu pot exercita competente care, prin lege, revin altor institutii. Mai mult, pe timpul starii de urgenta, structurile de politie militara solicitate de MAI nu pot si nu vor indeplini in mod independent misiuni si nu vor conduce interventii, ci doar vor sprijini structurile de ordine publica in desfasurarea misiunilor legale.
Aceasta solutie din textul proiectului de lege este in concordanta cu art. 18 din OUG nr. 1/1999 privind regimul starii de asediu si regimul starii de urgenta, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 453/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, care prevede la alin. (1), (3) si (4):
”Art. 18 - (1) In cazul instituirii starii de urgenta in temeiul art. 3 lit. a), coordonarea aplicarii masurilor dispuse prin decret revine Ministerului Administratiei si Internelor.
(...)
(3) In cazul prevazut la art. 3 lit. a), Ministerul Apararii Nationale sprijina fortele Ministerului Administratiei si Internelor, la cererea acestuia, in baza aprobarii Consiliului Suprem de Aparare a Tarii, in limitele si conditiile stabilite de acesta.
(4) Fortele Ministerului Apararii Nationale pot acorda sprijin numai in misiuni pentru care au pregatirea si dotarea corespunzatoare.”
Inca o data trebuie subliniat ca Ministerul Apararii Nationale, prin structurile sale, coopereaza cu alte institutii din sistemul de aparare, ordine publica si siguranta nationala pe timpul unor situatii exceptionale, precum starea de urgenta, numai prin executarea unor misiuni de sprijin.
Mitul nr. 3: Infiintarea pozitiilor de ofiteri de politie militara judiciara are caracter abuziv, neconstitutional
Fals. Potrivit art. 55 alin.5 din Codul de procedura penala, atributiile organelor de cercetare penala speciale (cadre militare) „[…]sunt indeplinite de ofiteri anume desemnati in conditiile legii[…]”.
Ca atare, capitolul III al proiectului de lege al politiei militare prezinta, ca element de noutate, procesul de desemnare a ofiterilor care indeplinesc atributii ale organelor de cercetare penala speciale, organizarea si functionarea organelor de cercetare penala speciale, astfel incat aceste activitati specifice sa se desfasoare potrivit cerintelor Codului de procedura penala citate mai sus (art. 55 alin.5).
In cadrul acestei teme false, se acrediteaza si ideea ca acesti ofiteri nu ar putea fi impartiali. Codul de procedura penala stabileste foarte clar care sunt organele de urmarire penala, la art. 55. Regimul de desemnare a organelor de cercetare penala, stabilit la acelasi articol, impune avizul conform al Procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. De asemenea, legea stabileste ca organele de cercetare penala speciala isi desfasoara activitatea de urmarire penala sub conducerea si supravegherea procurorului.
Mitul nr. 4: Ofiterii de politie militara judiciara vor persecuta, in numele unor comandanti sau sefi din armata, cadrele militare "incomode"
Fals. Activitatea organelor de cercetare penala speciale, care se organizeaza si vor functiona in cadrul politiei militare se va desfasura de personal special desemnat, care isi exercita competentele sub directa conducere, supraveghere si control a procurorului militar, fiind degrevati in acest timp de alte sarcini de serviciu si fiind exclusa posibilitatea executarii unor ordine date de ofiterii ierarhici superiori, dispozitii prevazute in mod imperativ la art. 5 alin 6 si 7 din prezentul proiect.
Astfel, astfel, asa cum am aratat la punctul trei al acestui material documentar, desemnarea ofiterilor in acest cadru, impreuna cu celelalte dispozitii ale legii care privesc activitatea organelor de cercetare penala speciale, garanteaza caracterul obiectiv al activitatii ofiterilor desemnati sa indeplineasca atributiile organelor de cercetare penala speciale.
In domeniul cercetarii infractiunilor savarsite de militarii din Ministerul Apararii Nationale, ofiterii care au calitatea de organe de cercetare penala speciale efectueaza acte de urmarire penala si punere in aplicare a mandatelor de supraveghere tehnica, numai in conditiile si limitele prevazute de Codul de procedura penala. In acest sens, evidentiem prevederile art. 142 alin 1 din Codul de procedura penala:„Procurorul pune in executare supravegherea tehnica ori poate dispune ca aceasta sa fie executata de organul de cercetare penala sau de lucratori specializati din cadrul politiei”.
Sunt necesare cateva precizari, pentru evitarea unor interpretari eronate sau cu rea-credinta:
E-JURIDIC.RO
