UPDATE. Dosarul Revolutiei, amanat din nou de ICCJ

UPDATE 24.02.2020 - Dosarul Revolutiei a fost amanat pentru luna martie.

Peste 100 de persoane au fost prezente la sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie pentru a fi evidentiate drept parti civile sau vatamate in dosar, insa au fost si moment cand situatia parea sa iasa de sub control. Mai multi oameni ii reprosau magistratului fara a respecta regulile de adresare ca nu se regasesc pe lista celor vatamati. 

Audierile si inscrierile au durat cateva ore, dupa care magistratul a hotarat amanarea.

Printre cei prezenti la proces s-a aflat si presedintele Asociatiei 21 Decembrie, Teodor Maries, care a facut un apel la judecatori sa dea termene mai scurte in proces.

"Si in acest dosar se va intampla ca in dosarul Mineriada. Va fi trimis inapoi la Parchetul Militar, pentru ca echipa de procurori care l-a lucrat in ultimii trei ani a lucrat neprocedural. Trei ani pierduti si Dumnezeu stie cat vom sta aici, pentru ca deja avem 10 luni de camera preliminara. Astazi, sigur se va da alt termen pentru ca nu este procedura, iar doamna presedinte lungeste aceste termene. Avem toate sansele sa prindem trei ani si cu acest dosar aici, la Curtea suprema. O rog sa dea termene in fiecare zi, sa nu-si mai bata joc de oamenii de la Botosani, Craiova, Braila, care vin zeci de ore pe tren ca sa participe la nimic", a spus Maries.

Urmatorul termen este stabilit pentru data de 27 martie.

INFORMATII INITIALE

Printre sutele de persoane participante la procedura preliminara nu s-a numarat si Ion Iliescu.

Pe 8 aprilie 2019, fostul procuror general Augustin Lazar a anuntat ca Sectia parchetelor militare a inaintat instantei rechizitoriul in Dosarul Revolutiei.

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Fise distractive pentru gradinita

Vezi AICI detalii

Rechizitoriul are 12 volume, in total 3.280 de file. Dosarul are 3.330 de volume, din care 2.030 au fost instrumentate dupa 13 iunie 2016.

Ulterior, intr-un comunicat de presa, Parchetul General a explicat ca solutionarea asa-numitelor ”dosare istorice”, reprezentand acele cauze vizand clarificarea unor aspecte esentiale privind istoria recenta a tarii, a fost o prioritate.

Fostul procuror-general al Romaniei a prezentat scuze cetatenilor tarii in numele Ministerului Public, dupa cum putem vedea AICI.

Dupa aproape cinci ore, timp in care oamenii s-au prezentat pe rand in sala de judecata, magistratul care se ocupa de acest caz a luat decizia de a amana dosarul, deoarece au fost constatate vicii de procedura, respectiv faptul ca au existat situatii in care citatiile s-au intors in instanta cu mentiunea ca persoanele citate nu mai locuiesc la domiciliul indicat in actele de la dosar sau cei citati au decedat.

Pe de alta parte, doua persoane au solicitat amanarea procesului pentru a studia actele de la dosar.

Date din Dosarul Revolutiei

Procurorii militari sustin ca gruparea din jurul lui Ion Iliescu a actionat abil si eficient in preluarea puterii politice si militare in decembrie 1989.

Astfel, intreaga forta militara a Romaniei - MApN, Ministerul de Interne - Departamentul Securitatii Statului, precum si Garzile Patriotice -, incepand cu data de 22 decembrie 1989, s-ar fi pus la dispozitia Consiliului Frontului Salvarii Nationale si conducerii acestuia.

"Din acelasi moment, grupul de decizie politico-militara al CFSN, format din Ion Iliescu, Silviu Brucan, general-locotenent Victor Atanasie Stanculescu, general-maior (r) Nicolae Militaru (reactivat ulterior, inaintat in grad militar si numit ministru al Apararii) si Gelu Voican Voiculescu, a luat deciziile importante cu caracter politic si militar, urmarind accederea la puterea politica a unui grup preconstituit si legitimarea politica in fata poporului roman", precizau procurorii.

Potrivit anchetei, incepand cu seara zilei de 22 decembrie 1989, ar fi fost lansata o ampla si complexa activitate de inducere in eroare (diversiuni si dezinformari), coordonata de unii componenti ai Consiliului Militar Superior (structura aflata in subordinea CFSN), acceptata si asumata de factorii decizionali ai acestui for.

Cercetarile au vizat faptul ca prin instaurarea unei "psihoze generalizate a terorismului" ar fi fost create numeroase situatii de foc fratricid, trageri haotice, ordine militare contradictorii.

"Din cercetari a rezultat ca psihoza terorista ar fi fost indusa cu intentie prin diversiuni si dezinformari si a provocat, dupa 22 decembrie 1989, un numar de 862 de decese, 2.150 de raniri, lipsirea grava de libertate a sute de persoane, vatamari psihice. Aceste consecinte tragice au fost mult mai grave decat cele ale represiunii exercitate in intervalul 17 - 22 decembrie 1989 (orele 12,00)", mentionau procurorii militari.

Ancheta a stabilit ca aceste diversiuni si dezinformari ar fi creat conditiile condamnarii si executiei cuplului prezidential Ceausescu printr-un proces penal simulat.

"Probatoriul administrat in cauza releva ca inculpatii Ion Iliescu si Gelu Voican Voiculescu ar fi dezinformat in mod direct prin aparitiile televizate si emiterea de comunicate de presa (contribuind astfel la instaurarea unei psihoze generalizate a terorismului), ar fi participat la dezinformarea si diversiunea exercitate pentru executarea cuplului Ceausescu si ar fi acceptat si asumat politic acte diversioniste comise de unele cadre cu functii de conducere din MApN, fara a interveni pentru stoparea lor", sustineau procurorii.