Harta Romaniei, rescrisa: 8 judete si un Bucuresti impartit in districte

Un pachet legislativ depus recent in Parlament vizeaza modificarea hartii administrativ-teritoriale a Romaniei prin reducerea numarului de judete la 8 si eliminarea sectoarelor din Bucuresti.

Masurile sunt propuse de parlamentarii USR si includ reducerea numarului de judete si de localitati, dar si reorganizarea Bucurestiului, astfel incat sa rezulte un stat mai mic, cu mai putine institutii, "in care banul public se cheltuie cumpatat", se arata in comunicatul de presa al USR.

Potrivit sursei citate, necesitatea de a reduce numarul de unitati administrativ-teritoriale rezulta si din realitatea ca 9 din 10 localitati din Romania sunt falimentare in primul rand pentru ca sunt prea mici. Romania are nevoie de structuri care sa o dezvolte, nu de unele care doar sa toace banii in beneficiul clientelei de partid.

„Daca reusim sa facem reorganizarea administrativ-teritoriala propusa de USR, putem economisi aproximativ 17 miliarde de lei anual. Adica am avea bani sa facem cinci-sase spitale regionale sau circa 2.000 de km de autostrada in fiecare an! Reorganizarea teritoriala va aduce servicii de calitate in comunitate, mai multi bani de investitii, mai multi bani europeni si lucrari publice facute cu cap, nu de genul terenurilor de fotbal in panta. Cred ca dupa 35 de ani in care s-a amanat acest proces, doar pentru interese electorale meschine, a venit timpul ca romanii sa aleaga o Romanie de secol XXI si nu una organizata dupa anul 1968”, declara deputatul USR Alin Apostol.

Proiectul de lege pentru reorganizarea administrativ-teritoriala a Romaniei prevede organizarea tarii in opt judete, corespunzand regiunilor de dezvoltare constituite inca din 2004: 
1. Nord-Est (Bacau, Botosani, Iasi, Neamt, Suceava, Vaslui), 
2. Sud-Est (Braila, Buzau, Constanta, Galati, Tulcea, Vrancea), 3. Sud-Muntenia (Arges, Calarasi, Dambovita, Ialomita, Prahova, Teleorman), 
4. Sud-Vest Oltenia (Dolj, Gorj, Mehedinti, Olt, Valcea), 
5. Vest (Arad, Caras-Severin, Hunedoara, Timis), 
6. Nord-Vest (Bihor, Bistrita-Nasaud, Cluj, Maramures, Satu Mare, Salaj), 
7. Centru (Alba, Brasov, Covasna, Harghita, Mures, Sibiu)
8. Bucuresti-Ilfov (Municipiul Bucuresti si Ilfov).

Orasele nu vor putea avea mai putin de 20.000 de locuitori, iar comunele, nu mai putin de 3.000 de locuitori.

La randul sau, Bucurestiul nu va mai avea sectoare, ci subdiviziuni numite districte. Astfel, Capitala va avea o singura primarie si mai multe structuri teritoriale care sa implementeze si sa urmareasca strategia de dezvoltare unitara, asa cum se intampla in multe orase europene.

„«Batalia» de la planseul Unirii ne-a aratat cat de anacronica este administratia Bucurestiului, cu sapte primarii care se calca pe picioare. Asta, dupa ce, ani de zile, primarul PSD Robert Negoita a dat autorizatii de construire de cartiere in camp, fara sa prevada drumuri, gradinite sau scoli. Avem nevoie de o viziune unica asupra dezvoltarii Bucurestiului, de o administratie care sa priveasca in ansamblu problemele generate de fiecare decizie”, adauga deputatul USR Alin Apostol.

Numarul localitatilor sau al districtelor, forma lor de organizare si alte detalii vor fi stabilite prin Strategia de Reorganizare Teritoriala, care va fi elaborata de catre Comisia Nationala de Reorganizare Teritoriala si care va fi adoptata de catre Guvern si Parlament.

Celelalte proiecte USR, initiate de deputatii Alin Apostol si Diana Stoica, prevad:

– Reorganizarea ordonatorilor secundari si tertiari de credite cu un numar mai mic de 25 de angajati in directii in subordinea ordonatorilor principali de credite. Romania are un numar excesiv de ordonatori de credite, peste 14.000.

– Cresterea cu puncte procentuale a impozitului pe venit alocat localitatilor care se comaseaza voluntar. Proiectul este menit sa incurajeze localitatile din Romania sa fuzioneze din proprie initiativa, primind drept rasplata un buget local mai mare. Aceasta crestere a bugetului local a viitoarelor localitati comasate este gandita pe o perioada de 10 ani, in doua trepte, respectiv primii 5 si urmatorii 5 ani. Modalitatea prin care localitatile se pot comasa in mod voluntar este aceea a referendumului local.

– Feedback de la cetateni pentru activitatea institutiilor publice, pe modelul feedback-ului de la pacientii din spitale. Cetatenilor le vor fi puse la dispozitie mijloace electronice sa-si exprime opinia cu privire la interactiunea pe care au avut-o cu institutia publica. Toate institutiile vor fi obligate sa afiseze pe pagina proprie de internet, in scopul cresterii transparentei institutionale, feedback-ul pe care l-au primit.

– Model unitar de afisare a informatiilor de interes public pe site-urile autoritatilor si institutiilor publice. Proiectul vizeaza cresterea transparentei institutionale, astfel incat informatiile publice sa fie mult mai usor accesibile cetatenilor, prin intermediul unui buton dedicat transparentei. Pe unele site-uri de institutii sau autoritati publice, desi exista informatii publice, este foarte greu ca acestea sa fie accesate.

– Sedintele consiliilor locale sa fie filmate si distribuite pe retelele sociale. Dezbaterile asupra hotararilor locale trebuie sa fie publice si accesibile tuturor cetatenilor, astfel incat acestia sa fie in permanenta informati de activitatea autoritatilor publice locale, chiar si atunci cand nu pot participa fizic la sedintele organizate de primarii.

– Pontaj electronic pentru angajatii din institutiile publice. Plecand de la practica din mediul privat, proiectul vizeaza digitalizarea pontajului din institutiile publice, astfel incat evidenta angajatilor sa poata fi facuta mult mai usor, iar datele sa aiba un plus de credibilitate.