ICCJ, despre sporurile pentru profesori

Profesorii au fost o categorie de angajati ai sistemului public vaduviti pentru o lunga perioada de timp de toate avantajele pe care alti bugetari le primeau chiar si pe timpul crizei economice.

Sporul acordat pentru predarea in regim simultan (10% din salariu) a fost subiectul mai multor nemultumiri de-a lungul timpului, insa acum ICCJ aduce cateva clarificari importante.

Curtea de Apel Cluj a formulat o sesizare catre Inalta Curte de Casatie si Justitie cu privire la dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: "daca dispozitiile art. 6 din cap. I al anexei nr. 5 la Legea nr. 63/2011 pot fi interpretate in sensul ca sporul pentru predare simultana la 2-4 clase de elevi se aplica si personalului didactic din invatamantul prescolar care isi desfasoara activitatea cu grupa combinata compusa din grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare, ca urmare a efectelor Deciziei Curtii Constitutionale nr. 1.615 din 20 decembrie 2011, publicata in Monitorul Oficial nr. 99/2012″.

Ce precizeaza legislatia in cauza?

Legea nr. 63/2011 privind incadrarea si salarizarea in anul 2011 a personalului didactic si didactic auxiliar din invatamant, cu modificarile ulterioare, art. 6 din cap. I al anexei 5:

“Personalul didactic care asigura predarea simultana la 2-4 clase de elevi in invatamantul primar primeste un spor aplicat la salariul de baza, calculat ca suma intre lit. A, B, C, D, E ale art. 3, pentru activitati care solicita o incordare psihica foarte ridicata, stabilit dupa cum urmeaza:

• pentru doua clase de elevi – 7%;
• pentru 3 clase de elevi – 10%;
• pentru 4 clase de elevi – 15%.”

Teste REZOLVATE pentru examenul de titularizare Limba si Literatura engleza

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate de matematica pentru clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Compuneri perfecte pentru clasele III-IV

Vezi AICI detalii

Consilier - Codul Muncii abonament 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Completul ICCJ precizeaza ca, desi Legea nr. 63/2011 a fost abrogata prin O.U.G. nr. 20/2016 pentru modificarea si completarea O.U.G. nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, aprobata de Legea nr. 250/2016, cu modificarile ulterioare, iar art. 33 alin. (4) lit. f) din O.U.G. nr. 57/2015 a fost abrogat prin pct. 20 al Legii nr. 153/2017, acest aspect nu este de natura a inlatura indeplinirea cerintelor de admisibilitate cat timp actiunea reclamantului priveste o perioada in care legea era in vigoare, iar efectele sale s-ar putea rasfrange asupra unei intregi categorii profesionale pentru drepturile cuvenite pe durata aplicarii legii. Mai mult, ulterioara Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 cuprinde dispozitii similare si, desi este deopotriva incidenta in cauza in care a fost formulata prezenta solicitare, completul de judecata a omis si mentionarea acesteia in cuprinsul sesizarii.

Citeste si:

• Diplome fara studii pentru studenti straini

Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului platit din fonduri publice in anul 2016, prorogarea unor termene, precum si unele masuri fiscal- bugetare, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 33 alin. (4) lit. f): “Pentru personalul didactic de predare, de conducere, de indrumare si control din invatamantul preuniversitar, personalul didactic de predare si cercetare si didactic de conducere din invatamantul superior/universitar, la salariul de baza stabilit, potrivit anexei nr. 2, se acorda urmatoarele sporuri si indemnizatii, daca sunt indeplinite conditiile de acordare prevazute de lege, astfel: (…)

• f) spor de 7%, 10% si 15% din salariul de baza pentru personalul didactic care asigura predarea simultana la 2, 3, respectiv 4 clase de elevi, stabilit dupa cum urmeaza: pentru doua clase de elevi – 7%; pentru 3 clase de elevi – 10%; pentru 4 clase de elevi – 15%.”

Legea educatiei nationale nr. 1/2011, cu modificarile si completarile ulterioare, art. 23 alin. (1):

• “Sistemul national de invatamant preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:educatia timpurie (0-6 ani), formata din nivelul anteprescolar (0-3 ani) si invatamantul prescolar (3-6 ani), care cuprinde grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare;
• invatamantul primar, care cuprinde clasa pregatitoare si clasele I-IV;
• invatamantul secundar, care cuprinde: (i) invatamantul secundar inferior sau gimnazial, care cuprinde clasele V-VIII (…)”.

Art. 63 alin. (1):

“In invatamantul preuniversitar, formatiunile de studiu cuprind grupe, clase sau ani de studiu, dupa cum urmeaza:

• educatia anteprescolara: grupa cuprinde in medie 7 copii, dar nu mai putin de 5 si nu mai mult de 9;
• invatamantul prescolar: grupa cuprinde in medie 15 prescolari, dar nu mai putin de 10 si nu mai mult de 20;
• invatamantul primar: clasa cuprinde in medie 20 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 25;
• invatamantul gimnazial: clasa cuprinde in medie 25 de elevi, dar nu mai putin de 12 si nu mai mult de 30 ()”.

Citeste si:

• Protocol pentru educatia juridica in scoli

​

Art. 262 alin. (1) lit. a) si alin. (3) lit. a)-c):

“Activitatea personalului didactic de predare se realizeaza intr-un interval de timp zilnic de 8 ore, respectiv 40 de ore pe saptamana, si cuprinde:

• activitati didactice de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si examene de final de ciclu de studii, conform planurilor-cadru de invatamant; (…)

(3) Norma didactica de predare-invatare-evaluare si de instruire practica si de evaluare curenta a prescolarilor si a elevilor in clasa reprezinta numarul de ore corespunzator activitatilor prevazute la alin. (1) lit. a) si se stabileste dupa cum urmeaza:

• un post de educator/educatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru invatamantul prescolar pentru fiecare grupa cu program normal, constituita in educatia timpurie;
• un post de invatator/invatatoare sau de institutor/institutoare ori de profesor pentru invatamantul primar pentru fiecare clasa din invatamantul primar sau pentru clase simultane din cadrul acestuia, unde nu se pot constitui clase separate;
• 18 ore pe saptamana pentru profesorii din invatamantul secundar si tertiar non-universitar (…).

Metodologia de organizare a claselor din invatamantul preuniversitar in regim simultan, aprobata prin Ordinul ministerului educatiei, cercetarii, tineretului si sportului nr. 3.062/2012 aprobata prin Ordinul nr. 3.062/2012:

“Art. 1. 

(1) In localitatile izolate geografic sau lingvistic ori in localitatile in care efectivele de elevi corespunzatoare unui anumit nivel de clasa din invatamantul primar sau gimnazial sunt mai mici decat efectivele minime prevazute de lege si nu exista posibilitatea asigurarii transportului scolar se organizeaza clase in regim simultan.

(2) Pot fi organizate clase in regim simultan in invatamantul primar si in cel gimnazial.

(3) Nu se organizeaza clase in regim simultan in invatamantul liceal, profesional sau postliceal.

(4) Organizarea claselor in regim simultan se face in conditiile stabilite de prezenta metodologie, la propunerea bine motivata a consiliului de administratie al unitatii de invatamant, cu aprobarea inspectoratului scolar.”

Ce a stabilit ICCJ?

Dispozitiile art. 6 capitolul I anexa 5 din Legea nr. 63/2011 se interpreteaza in sensul ca sporul pentru predare simultana la 2-4 clase de elevi NU se aplica si personalului didactic din invatamantul prescolar care isi desfasoara activitatea cu grupa combinata compusa din grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare.

Luam in considerare si ultima constare a Curtii, care face trimitere si la reglementarile actuale in materie: “Ca legiuitorul nu a avut in vedere si personalul didactic din invatamantul prescolar atunci cand a instituit sporul de predare simultana prin Legea nr. 63/2011 rezulta si din compararea textului invocat (art. 6 din cap. I al anexei nr. 5) cu actuala dispozitie inserata in art. 7 din anexa nr. I “Familia ocupationala de functii bugetare «invatamant», cap. I, lit. B la Legea-cadru nr. 153/2017, care stabileste plata unei majorari salariale pentru predarea simultana la 2-5 clase de elevi/grupe in invatamantul prescolar, primar sau gimnazial (forma enuntata nu este insa incidenta in cauza si nu formeaza obiectul sesizarii, ea urmand a-si produce efectele dupa intrarea in vigoare a legii in forma etapizata prevazuta de art. 38).”

S-ar putea sa te intereseze si: Munca la domiciliu 2018: iata NOILE reglementari legislative!