Justitia, controlata politic prin buget

Potrivit datelor de buget, justitia ne-a costat, in prima jumatate a acestui an, 402 milioane de euro. Daunele generate de sistem adauga la factura alte zeci de milioane de euro.

Lipsa banilor pentru citatii si pentru facturile la utilitati a declansat recent o miscare de protest in randul magistratilor si al personalului instantelor si parchetelor. Greva din justitie a blocat sute de dosare, provocand importante pagube companiilor. Nemultumirea mocnea insa de mai mult timp, dupa ce magistratii se judecasera cu statul pentru drepturile salariale. Insa furiosi au fost si justitiabilii ale caror procese au fost amanate. Pentru acestia, costul actului de justitie era destul de ridicat.

Statistic vorbind, cu personalul din justitie am cheltuit in primele sase luni ale anului peste 232 de milioane de euro. Potrivit datelor furnizate de Ministerul Justitiei, salariile judecatorilor au cumulat, in 2008, peste 142,33 de milioane de euro, iar cele ale personalului auxiliar, 70 de milioane de euro. Ministerul a platit anul acesta, pana la sfarsitul lunii iunie, 75,47 de milioane de euro pentru lefurile judecatorilor si 37,15 milioane de euro pentru cele ale personalului auxiliar din justitie. La aceasta suma s-a adaugat si cea platita pentru chiriile magistratilor (2,22 milioane de euro in 2008 si 830.000 de euro in primele sase luni ale lui 2009) si ale personalului auxiliar (500.000 de euro in perioada ianuarie-iunie 2009). Si pentru ca unele instante functioneaza in spatii inchiriate, anul trecut s-a achitat proprietarilor acestora un milion de euro, iar pana la jumatatea acestui an s-au mai platit 500.000.

Nota de plata la CEDO: 16,2 milioane euro

Apararea din oficiu a costat anul trecut 4,3 milioane de euro si doua milioane in primele sase luni ale acestui an. Un alt capitol in bugetul ministerului de resort il constituie Administratia Nationala a Penitenciarelor. Aceasta a avut alocate de la buget, anul trecut, subventii de 216 milioane de euro, iar anul acesta, de 167 de milioane de euro. Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a cheltuit 15,33 de milioane de euro pentru salarii in 2008 si 142.400 de euro pentru chirii.

In primele sase luni ale acestui an, ICCJ a platit salarii in valoare totala de 6,4 milioane de euro si 81.000 de euro contravaloarea chiriilor. In 2008, Ministerul Public a alocat 149,54 milioane de euro pentru cheltuieli cu personalul (procurori, grefieri etc.) si 111,72 milioane de euro in 2009. Insumand toate aceste cheltuieli, rezulta ca, in 2008, am scos din buzunar pentru justitie 601,31 milioane de euro, iar anul acesta, pe primul semestru doar, s-au adunat alte 402,33 milioane de euro.  

In cursul anului trecut, CEDO a pronuntat 147 de hotarari prin care statul roman este obligat sa plateasca reclamantilor, in total, 8,6 milioane de euro. Cele mai multe condamnari vizeaza incalcarea dreptului de proprietate (86 de hotarari). In primele noua luni ale lui 2009, CEDO a pronuntat alte 114 hotarari, 70 dintre acestea avand ca obiect imobilele nationalizate. Factura transmisa Romaniei: 7,6 milioane de euro. „Hotararile Curtii obliga un stat la plata unei sume mari de bani, in special daca este vorba de incalcarea dreptului de proprietate“, a precizat Alin Serbanescu, purtatorul de cuvant al Ministerului Afacerilor Externe, institutie in cadrul careia isi desfasoara activitatea agentul guvernamental pentru CEDO.

Un raport privind finantarea justitiei, intocmit de catre judecatorul Adrian Neacsu, presedintele Tribunalului Vrancea, arata faptul ca in 2006 erau alocati 18,53 euro/cap de locuitor pentru justitie, 23,92 euro in 2007, 26,19 euro in 2008, iar in acest an s-a coborat la 18,49 de euro. Autorul studiului sustine ca indicele de subfinantare in 2009, in ceea ce priveste cheltuielile de personal cuprinse in bugetul curtilor de apel, este de -22,63%, iar pentru bunuri  si servicii, de -47,73%. „Este adevarat, cea mai mare pondere in bugete o are partea alocata salariilor: 83% pentru Ministerul Justitiei, 85% pentru curtile de apel, 70% pentru parchete. Dar, in acelasi timp, vorbim despre o finantare insuficienta pentru cheltuielile de functionare a instantelor si, mai ales, de prabusirea in­ves­­ti­­tiilor“, ne-a spus ju­­­de­­catorul Neacsu. Pre­­se­dintele CSM, Virgil Andreies, puncteaza: „Principala parghie prin care sistemul judiciar este influentat de celelalte puteri in stat, in special de catre Executiv, este bugetul. CSM a cerut stabilirea prin lege a 1% din PIB, astfel incat finantarea sistemului judiciar sa nu depinda de culoarea partidelor care se afla la guvernare sau de ministrul justitiei“.

Ce spune mediul de afaceri

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Teste REZOLVATE pentru examenul de titularizare Limba si Literatura engleza

Vezi AICI detalii

„Cred ca este mult sa se cheltuiasca 0,4-0,5% din PIB pentru acest sector. Procesele din comercial au o durata foarte mare. In justitie, problemele sunt create de lipsa de profesionalism a celor chemati sa faca dreptate, si mai putin de coruptie“, sustine Florin Pogonaru, presedintele Asociatiei Oamenilor de Afaceri din Romania. Aceeasi parere o are si Ovidiu Nicolescu, presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania: „Actul de justitie din Romania dureaza foarte mult si franeaza activitatea economica. Legea este interpretata diferit de catre judecatori, iar o parte din ei au insuficiente cunostinte economice“.

70% din necesarul sistemului judiciar ar putea fi acoperit din taxele de timbru si timbrul judiciar, daca acestea ar trece la bugetul instantelor

Sursa: Capital