Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a desemnat-o, joi, cu majoritate de voturi, pe Lidia Barbulescu pentru functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ), numirea urmand sa fie facuta de seful statului.
Lidia Barbulescu a fost presedinte al Consiliului Superior al Magistraturii anul trecut, in continuare este membru al CSM si asigura interimatul la sefia ICCJ, in locul lui Nicolae Popa.
Lidia Barbulescu nu este agreata de presedintele Traian Basescu, al carui discurs a fost amendat tot timpul de vicepresedinta ICCJ, ceea ce i-a atras simpatia judecatorilor, care au calificat atitudinea ei drept curajoasa.
Din 2003, Lidia Barbulescu a ocupat si functia de vicepresedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie, ea fiind judecator la instanta suprema din 2001, cand si-a inceput si activitatea didactica de formator la Institutul National al Magistraturii.
Anterior, Barbulescu a fost presedintele Tribunalului Olt, din 1998. Barbulescu a intrat in magistratura in 1978, la Judecatoria Slatina.
Presedintele delegat al instantei supreme a primit in 2000 Crucea Nationala Serviciul Credincios clasa I, iar in 2002 Diploma Meritul Judiciar clasa a II-a. Magistratul are o experienta manageriala de 14 ani, la toate gradele de jurisdictie si inclusiv la CSM, Barbulescu reprezentand instanta suprema la mai multe actiuni cu caracter international si organizand vizite ale expertilor europeni la instanta romana.
Judecatoarea Lidia Barbulescu a sustinut, in cadrul audierii in fata membrilor CSM, ca unul dintre obiectivele sale este unificarea jurisprudentei la nivel national, permitand oricarei persoane sa-si estimeze sansele de a castiga un proces. Ea a adaugat ca, astfel, se va adauga credibilitate sistemului judiciar in ansamblul sau.
"Lipsa unei jurisprudente unificate si clare ramane pentru mine un aspect de preocupare pentru certitudinea si transparenta actului de justitie si ca o conditie esentiala a accesului la jurisprudenta. Este nevoie de o mobilizare sporita a judecatorilor, magistratilor asistenti, grefierilor pentru realizarea calitatii actului de justitie", a subliniat judecatoarea Lidia Barbulescu.
In opinia acesteia, instrumentul esential in realizarea acestui obiectiv este recursul in interesul legii, precum si propria practica in solutionarea recursului obisnuit. In scopul consolidarii institutiei recursului in interesul legii, Barbulescu a spus ca isi propune sa asigure elaborarea obligatorie a raportului asupra fiecarui recurs in interesul legii, raport care va cuprinde si solutiile pronuntate de instantele judecatoresti, punctele de vedere exprimate in doctrina asupra problemei de drept de solutionat, dupa caz, jurisprudenta Curtii Constitutuionale, a Curtii Europene a Drepturilor Omului si a Curtii de Justitie a Comunitatilor Europene in legatura cu problema de drept sesizat.
Lidia Barbulescu a pledat pentru accelerarea procesului de redactare a deciziilor in interesul legii si asigurarea celeritatii in transmiterea hotararilor date in acest sens spre publicare la Monitorul Oficial.
In exercitarea atributiilor de conducere a instantei supreme, Lidia Barbulescu isi propune "ca probleme de continut"' sprijinirea judecatorilor ICCJ si a magistratilor asistenti in perfectionarea lor profesionala.
"Dupa adoptarea condurilor de procedura in perspectiva intrarii in vigoare a acestora ma voi concentra asupra asigurarii cadrului organizatoric pentru desfasurarea procedurii de filtrare a recursurilor prevazuta in proiectul Codului de procedura civila si a procedurii admiterii in principiu a recursului in casatie, prevazuta in Codul de procedura penala", a mai spus judecatoarea.
Totodata, ea a spus ca alta prioritare este asigurarea cadrului organizatoric pentru desfasurarea procedurii de sesizare a sectiilor instantei supreme in vederea pronuntarii unei hotarari prealabile pentru dezlegarea unor probleme de drept prevazute in codurile de procedura.
Un alt obiectiv este organizarea institutiei judecatorului de drepturi si libertati si a judecatorului de camera preliminara prevazuta in proiectului Codului de procedura penala.
Pe plan strict managerial, a aratat Barbulescu, judecatoarea vrea sa-si exercite atributiile privind conducerea curenta a activitatii instantei supreme in scopul functionarii corespunzatoare tuturor structurilor acesteia. In calitate de ordonator principal de credite la nivelul ICCJ, Barbulescu isi propune sa acorde o atentie prioritara pregatirii logistice, punerii in aplicare a noilor coduri de procedura dupa adoptarea acestora.
"Semnalez existenta deja a unui deficit de personal chiar si la nivelul actual de competente ale Curtii ca urmare a plecarii la pensie a unui numar insemnat de judecatori cu mare experienta. In perspectiva intrarii in vigoare a noilor coduri si a sporirii sensibile a competentelor ICCJ se impune o noua strategie privind resursele umane si alocarea resurselor financiare suficiente precum si gasirea urgenta a solutiilor de reamplasare a instantei supreme intr-un local corespunzator", a declarat Lidia Barbulescu, care asigura interimatul la ICCJ dupa pensionarea lui Nicolae Popa.
Ea a aratat ca pe baza studiilor de impact privind punerea in aplicare a noilor coduri, dar si a studiilor asupra cresterii volumului de activitate a ICCJ isi propune sa faca demersuri pentru suplimentarea numarului de judecatori, magistrati asistenti, personal auxiliar de specialitate si personal conex precum si repartizarea de catre Guvern a unui nou sediu a ICCJ si asigurarea din bugetul national a resurselor financiare necesare pentru buna desfasurare a activitatii instantei supreme.
In perspectiva preluarii de la 1 ianuarie 2010 a atributiilor Ministerului Justitiei privind gestionarea bugetelor curtii de apel, a tribunalelor si a judecatoriilor de catre ICCJ Barbulescu sustine ca va urmari ducerea la indeplinire a atributiilor referitoare la desemnarea fondurilor instantelor judecatoresti precum si preluarea mijloacelor materiale necesare desfasurarii activitatii personalului.
Barbulescu a indicat si rezolvarea problemei spatiului, coordonarea procesului de elaborare de catre curtile de apel a proiectelor de buget anual, analizarea anuala a volumului de activitate a fiecarei instante si adoptarea masurilor pentru asigurarea bazei materiale si a sediilor instantelor precum si pentru dotarea tehnica a acestora in vederea informatizarii intregului sistem al instantelor.
Pentru functia de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCJ) si-au mai depus candidaturile Gabriela Victoria Birsan, Elena Circei, Danut Cornoiu si Ilie Iulian Dragomir.
CSM a stabilit, joi, ca judecatorul Danut Cornoiu de la sectia civila a ICCJ nu indeplineste conditiile pentru a candida la functia de sef al acestei instante, intrucat in ultimii trei ani acesta a fost sanctionat disciplinar.
Potrivit legii, "presedintele, vicepresedintele si presedintii de sectii ai Inaltei Curti de Casatie si Justitie sunt numiti de catre presedintele Romaniei, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii, dintre judecatorii Inaltei Curti de Casatie si Justitie care au functionat la aceasta instanta cel putin doi ani."
Numirea in functia de presedinte al ICCJ se face pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reinvestirii o singura data.
Sursa: MEDIAFAX
