Motive de refuz ale executarii mandatului european de arestare
Decizia-cadru a reglementat prin art. 3 motivele de neexecutare obligatorie a mandatului european de arestare, iar prin art. 4 motivele de neexecutare facultativa a mandatului european de arestare.
Potrivit art. 3 din Decizia-cadru,
autoritatea judiciara a statului membru de executare
refuza in mod obligatoriu executarea mandatului european de arestare in urmatoarele cazuri: Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a Cartea Verde a Contabilitatii Compuneri perfecte pentru clasele III-IV
1. atunci cand infractiunea care se afla la baza mandatului de arestare este acoperita de amnistie in statul membru executare, atunci cand acesta ar avea competenta sa urmareasca aceasta infractiune in temeiul dreptului sau penal;
2. atunci cand din informatiile aflate la dispozitia autoritatii judiciare de executare rezulta ca persoana cautata a fost judecata definitiv intr-un stat membru pentru aceleasi fapte, cu conditia ca, in caz de condamnare, sanctiunea sa fi fost executata sau sa fie in acel moment in curs de executare, sau sa nu mai poata fi executata, in conformitate cu dreptul statului membru de condamnare;
3. atunci cand persoana care face obiectul mandatului european de arestare nu poate, datorita varstei sale, sa raspunda penal pentru faptele aflate la originea acestui mandat, in temeiul dreptului statului membru de executare.
Autoritatea judiciara poate refuza, in mod facultativ, executarea mandatului european de arestare, in urmatoarele situatii reglementate de art. 4 din Decizia-cadru:
„
1. atunci cand, intr-unul dintre cazurile prevazute la articolul 2 alineatul (4), fapta care sta la baza mandatului european de arestare nu constituie o infractiune, in conformitate cu dreptul statului membru de executare; cu toate acestea, in materie de taxe si impozite, de vama si schimb valutar, executarea mandatului european de arestare nu va putea fi refuzata pe motiv ca dreptul statului membru de executare nu impune acelasi tip de taxe sau impozite sau nu contine acelasi tip de norme in materie de taxe, impozite, de vama si schimb valutar, ca si dreptul statului membru emitent;
2. atunci cand persoana care face obiectul mandatului european de arestare este urmarita penal in statul membru de executare pentru aceeasi fapta care sta la baza mandatului european de arestare;
3. atunci cand autoritatile judiciare ale statului membru de executare au decis fie sa nu inceapa urmarirea penala pentru infractiunea care face obiectul mandatului european de arestare, fie sa ii puna capat, sau atunci cand persoana cautata a facut obiectul unei decizii definitive intr-un stat membru pentru aceleasi fapte care impiedica desfasurarea ulterioara a procedurilor;
4. atunci cand s-a prescris actiunea penala sau pedeapsa, in conformitate cu dreptul statului membru de executare, iar faptele sunt de competenta acestui stat membru, in conformitate cu dreptul sau penal;
5. in cazul in care din informatiile aflate la dispozitia autoritatii judiciare de executare rezulta ca persoana cautata a fost judecata definitiv pentru aceleasi fapte de o tara terta, cu conditia ca, in caz de condamnare, sentinta sa fi fost executata sau sa se afle in acel moment in curs de executare sau sa nu mai poata fi executata, potrivit dreptului tarii de condamnare;
6. in cazul in care mandatul european de arestare a fost emis in scopul executarii unei pedepse sau a unei masuri de siguranta privative de libertate, atunci cand persoana cautata ramane in statul membru de executare, este resortisant sau rezident al acestuia, iar acest stat se angajeaza sa execute aceasta pedeapsa sau masura de siguranta potrivit dreptului sau intern;
7. atunci cand mandatul european de arestare se refera la infractiuni care:
a. in conformitate cu dreptul statului membru de executare au fost savarsite in intregime sau partial pe teritoriul statului membru de executare sau intr-un loc considerat ca atare, sau
b. au fost savarsite in afara teritoriului statului membru emitent, iar dreptul statului membru de executare nu autorizeaza urmarirea penala pentru aceleasi infractiuni savarsite in afara teritoriului acestuia.”
Romania a preluat in reglementarea nationala - articolul 88, motivele de refuz al executarii mandatului european de arestare.
Potrivit legii,
autoritatea judiciara romana de executare (curtea de apel competenta teritorial)
refuza executarea mandatului european de arestare in urmatoarele cazuri (motive obligatorii de refuz a executarii mandatului):
a) cand, din informatiile de care dispune, reiese ca persoana urmarita a fost judecata definitiv pentru aceleasi fapte de catre un stat membru, altul decat statul emitent, cu conditia ca, in cazul condamnarii, sanctiunea sa fi fost executata ori sa fie in acel moment in curs de executare sau executarea sa fie prescrisa, pedeapsa sa fi fost gratiata ori infractiunea sa fi fost amnistiata sau sa fi intervenit o alta cauza care impiedica executarea, potrivit legii statului de condamnare;
b) cand infractiunea pe care se bazeaza mandatul este acoperita de amnistie in Romania daca autoritatile au, potrivit legii romane, competenta de a urmari acea infractiune;
c) cand persoana care este supusa mandatului european de arestare nu raspunde penal, datorita varstei sale, pentru faptele pe care se bazeaza mandatul, conform cu legea romana.
Legea nr. 302/2004 , inspirandu-se din Decizia-cadru, in acord cu procedura urmata de statele membre ale Uniunii Europene, prevede si unele situatii optionale in care autoritatea judiciara romana de executare poate refuza executarea mandatului, respectiv in urmatoarele cazuri:
„a) in situatia prevazuta la art. 85 alin. (2) din prezenta lege; in mod exceptional, in materie de taxe si impozite, de vama si de schimb valutar, executarea mandatului european nu va putea fi refuzata pentru motivul ca legislatia romana nu impune acelasi tip de taxe sau de impozite sau nu contine acelasi tip de reglementari in materie de taxe si impozite, de vama si de schimb valutar ca legislatia statului membru emitent;
b) cand persoana care face obiectul mandatului european de arestare este supusa unei proceduri penale in Romania pentru aceeasi fapta care a motivat mandatul;
c) cand mandatul european de arestare a fost emis in scopul executarii unei pedepse cu inchisoarea sau a unei masuri de siguranta privative de libertate, daca persoana solicitata este cetatean roman si aceasta declara ca refuza sa execute pedeapsa ori masura de siguranta in statul membru emitent;
d) cand persoana care face obiectul mandatului european a fost judecata definitiv
pentru aceleasi fapte intr-un alt stat tert care nu este membru al Uniunii Europene, cu conditia ca, in caz de condamnare, sanctiunea sa fi fost executata sau sa fie in acel moment in curs de executare sau executarea sa fie prescrisa, ori infractiunea sa fi fost amnistiata sau pedeapsa sa fi fost gratiata potrivit legii statului de condamnare;
e) cand mandatul european de arestare se refera la infractiuni care, potrivit legii romane, sunt comise pe teritoriul Romaniei;
f) cand mandatul european cuprinde infractiuni care au fost comise in afara teritoriului statului emitent si legea romana nu permite urmarirea acestor fapte atunci cand s-au comis in afara teritoriului roman;
g) cand, conform legislatiei romane, raspunderea pentru infractiunea pe care se intemeiaza mandatul european de arestare ori executarea pedepsei aplicate s-au prescris, daca faptele ar fi fost de competenta autoritatilor romane;
h) cand o autoritate judiciara romana a decis fie sa nu inceapa urmarirea penala, fie incetarea urmaririi penale, scoaterea de sub urmarire penala sau clasarea pentru infractiunea pe care se intemeiaza mandatul, sau a pronuntat, fata de persoana solicitata, o hotarare definitiva, cu privire la aceleasi fapte, care impiedica viitoare proceduri.”
Potrivit alin. 3 al art. 88 din Lege, in situatia in care, in cauza, este incident exclusiv cazul prevazut la alin. 2 lit. c, anterior pronuntarii hotararii prevazute la art. 94, autoritatea judiciara romana de executare solicita autoritatii judiciare de emitere transmiterea unei copii certificate a hotararii de condamnare, precum si orice alte informatii necesare, informand autoritatea judiciara emitenta cu privire la scopul pentru care astfel de documente sunt solicitate.
Recunoasterea hotararii penale straine de condamnare se face, pe cale incidentala, de instanta de judecata in fata careia procedura executarii mandatului este pendinte.
In cazul in care autoritatea judiciara romana de executare a recunoscut hotararea penala straina de condamnare, mandatul de executare a pedepsei se emite la data pronuntarii hotararii prevazute la art. 94. In cazul susmentionat(prevazut la alin. 3, daca persoana solicitata se afla in stare de arest si autoritatea judiciara de emitere intarzie transmiterea documentelor solicitate, dispozitiile art. 90 alin. 4 se aplica in mod corespunzator.
Cand autoritatea judiciara de emitere nu transmite documentele prevazute la alin. 3, in termen de cel mult 20 de zile de la data primei solicitari, daca autoritatea judiciara romana de executare refuza executarea mandatului, aceasta informeaza autoritatea judiciara emitenta asupra posibilitatii de a solicita recunoasterea si executarea hotararii penale de condamnare in baza instrumentelor aplicabile in relatia dintre Romania si statul membru de emitere ori, in lipsa acestora, in baza reciprocitatii.
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri