Consumul de substante psihoactive la volan este infractiune doar daca se demonstreaza ca aceste substante au afectat capacitatea soferului de a conduce, a decis luni Inalta Curte de Casatie si Justitie.
"In cazul infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta substantelor psihoactive, prevazuta de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea conditiei esentiale atasata elementului material al laturii obiective, aceea ca inculpatul sa se fi aflat sub influenta unor substante psihoactive, este necesar sa se constate atat prezenta in probele biologice a substantei psihoactive, cat si aptitudinea acesteia de a putea determina afectarea capacitatii de a conduce a autorului faptei", se arata in decizia luata de Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept de la Inalta Curte, scrie
Agerpres.
Instanta suprema a admis sesizarile formulate de Curtea de Apel Brasov si Curtea de Apel Cluj, prin care se solicita pronuntarea unei hotarari prealabile pentru dezlegarea urmatoarei chestiuni de drept: 'In cazul infractiunii de conducere a unui vehicul sub influenta substantelor psihoactive, prevazuta de art. 336 alin. (2) din Codul penal, pentru realizarea cerintei esentiale preexistente ca inculpatul sa se fi aflat sub influenta unor substante psihoactive este suficient sa se constate prezenta in probele biologice a substantei psihoactive, indiferent de concentratia acesteia, influenta asupra capacitatii de a conduce fiind prezumata absolut ori daca aceasta prezumtie este una relativa, putand fi combatuta prin mijloace de proba stiintifice potrivit carora, in ciuda prezentei substantelor psihoactive intr-o concentratie minimala, persoana nu se afla sub influenta substantelor psihoactive, cu afectarea capacitatii de a conduce autovehicule pe drumurile publice?'.
De asemenea, Instanta suprema trebuie sa raspunda la intrebarea: 'Daca dispozitia 'aflata sub influenta unor substante psihoactive', din cuprinsul infractiunii prevazute de art. 336 alin. (2) din Codul penal se refera la o persoana care a consumat substante psihoactive sau la o persoana a carei capacitate de a conduce un vehicul (pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere) este alterata in urma consumului de substante psihoactive?'.
Concret, sesizarile se refereau la modul in care trebuie interpretata sintagma 'persoana care conduce aflata sub influenta unor substante psihoactive', respectiv daca este necesar sa se introduca un prag valoric pentru infractiunea de conducere a unui autovehicul sub influenta drogurilor, asa cum este la consumul de alcool la volan.
Potrivit art. 336 alin. (2) Cod penal, se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda persoana aflata sub influenta unor substante psihoactive, care conduce un vehicul pentru care legea prevede obligativitatea detinerii permisului de conducere.
Spre deosebire de infractiunea de la art. 336 alin. (l) Cod penal (conducerea unui vehicul sub influenta alcoolului), in cazul careia imbibatia alcoolica trebuie sa se situeze superior pragului de 0,80 g/l alcool pur in sange, legislatia nu prevede o limita a cantitatii de substante psihoactive ingerate sau vreun efect al acestora, fapta fiind penala indiferent de modalitatea de consum, de cantitatea ingerata sau de efectele acesteia.
Controversele au aparut dupa ce tot mai multi soferi s-au ales cu dosare penale pentru consum de substante interzise la volan, desi luasera medicamente uzuale sau spray nazal antialergic.
Reclamantii sustin ca simpla prezenta a substantei psihoactive in probele biologice, in cantitati infime, nu inseamna ca afecteaza capacitatea oamenilor de a conduce o masina, astfel ca este nevoie de stabilirea unui prag de la care se poate vorbi de o infractiune, asa cum este la alcool.
Au existat instante din tara care au dispus condamnarea soferilor, chiar daca s-a stabilit ca ei nu se aflau sub influenta acestor substante, iar alte instante au dat solutii de achitare.
In practica, au existat situatii in care examenele clinice, buletinele toxicologice si expertizele medico-legale au relevat pastrarea capacitatilor de perceptie spatio-temporale, atunci cand valoarea substantelor psihoactive era foarte mic.
De asemenea, au fost si cazuri in care substantele psihoactive nu au fost introduse recent in organismul persoanei care conducea un vehicul pe drumurile publice, prezenta unor substante psihoactive in probele biologice, detectata ca urmare a analizelor de laborator, putand rezulta si dintr-un consum anterior, ale caror urme au o persistenta in organism mai multe zile sau saptamani. In acest caz, la data depistarii soferului in trafic, efectele psihoactive specifice fazei de intoxicatie acuta disparusera.
In astfel de cauze, probatiunea este adeseori completata prin efectuarea unui raport de expertiza medico-legala, pentru a se stabili daca conducatorul auto se afla sub influenta substantelor psihoactive la momentul savarsirii faptei, respectiv daca capacitatea acestuia de a conduce autovehicule pe drumurile publice a fost afectata negativ, raportat la starea indusa de consumul substantelor psihoactive.
Redactia E-Juridic are un colectiv de 4 autori specializati din domeniul juridic cu toate ramificatiile sale. Zilnic aducem in atentia dvs. tot ce este nou legat de proiecte de legi, acte adoptate si noutati legislative. Va explicam in mod detaliat modificarile aparute si oferim solutii practice pentru orice dilema generata de noutatile cotidiene.