Contract de leasing. Promovarea de catre utilizator a unei actiuni in rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre finantator si furnizor. Lipsa calitatii procesuale active
Cuprins pe materii: Drept procesual civil. Procedura in fata primei instante
Index alfabetic: actiune in rezolutiune
- contract de leasing financiar
- exceptia lipsei calitatii procesuale active
- utilizator
- finantator
O.G. nr. 51/1997, art. 12
Dispozitiile art. 12 din O.G. nr. 51/1997 privind operatiunile de leasing si societatile de leasing reglementeaza, in mod expres si limitativ, tipurile de actiuni judiciare pe care utilizatorul le poate exercita impotriva furnizorului.
Din analiza acestui text reiese faptul ca utilizatorul nu detine o actiune directa in rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre furnizor si finantator, intrucat numai partile actului juridic au vocatia sa solicite desfiintarea acestuia pe calea rezolutiunii, conform principiului relativitatii efectelor contractului, iar art. 12 din O.G. nr. 51/1997 nu instituie nicio exceptie de la acest principiu.
Prin urmare, utilizatorul, parte in contractul de leasing, nu are calitate procesuala activa in formularea unei actiuni in rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre furnizor si finantator, in lipsa unui mandat expres dat de finantator in acest sens.
Sectia a II-a civila, Decizia nr. 2490 din 15 mai 2012
Prin sentinta comerciala nr. 9702 din 15 octombrie 2010 pronuntata de Tribunalul Bucuresti, Sectia a VI-a comerciala, s-a admis exceptia lipsei calitatii procesuale active a reclamantei Fundatia C.I.M.P. Bucuresti si, in consecinta, a fost respinsa actiunea principala. Totodata, s-a respins cererea de chemare in judecata a altor persoane formulata de reclamanta in contradictoriu cu intervenienta SC NBGL IFN SA (fosta SC E.L. IFN SA), precum si cererea de chemare in garantie a C.C.E.E.A.D. LLC Ungaria, formulata de parata SC G.T.T. SRL Bucuresti, ca lipsita de interes. Reclamanta a fost obligata sa-i achite paratei suma de 4132,72 lei cheltuieli de judecata, iar chematei in garantie suma de 100 euro, reprezentand echivalentul a 426,30 lei.
Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca reclamanta Fundatia C.I.M.P. Bucuresti are doar calitatea de utilizator in temeiul contractului de leasing financiar nr. 14314 din 6 noiembrie 2006 si ca aceasta calitate nu-i confera legitimarea procesuala activa sa solicite rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre furnizor si proprietarul-finantator.
Astfel, art. 9.13 din contractul de leasing reprezinta o aplicare conventionala a prevederilor art. 12 din O.G. nr. 51/1997, reglementand numai dreptul la actiune directa impotriva furnizorului in cadrul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar in perioada de garantie si post garantie. Acest drept nu se refera insa si la posibilitatea de a cere rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre finantator si furnizor.
Cererea de interventie a fost respinsa pe considerentul ca intervenienta SC NBGL IFN SA nu si-a manifestat vointa in sensul rezolutiunii contractului, iar cererea de chemare in garantie a fost respinsa ca lipsita de interes fata de solutia data asupra actiunii principale.
Prin decizia comerciala nr. 301 din 6 iunie 2011 a Curtii de Apel Bucuresti, Sectia a VI-a comerciala, a fost anulata ca netimbrata cererea de aderare la apel formulata de intimata SC NBGL IFN SA. S-a admis totodata apelul reclamantei Fundatia C.I.M.P. Bucuresti, cu consecinta desfiintarii sentintei atacate si trimiterii cauzei spre rejudecare aceleiasi instante.
In considerentele deciziei s-a retinut ca actiunea promovata de reclamanta reprezinta o exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului, consacrat prin art. 973 C. civ.
Actiunea directa a utilizatorului contra furnizorului bunului, obiect al contractului de leasing, privind calitatea acestui bun nu poate avea ca obiect decat actiunile pe care finantatorul-cumparator le are impotriva furnizorului-vanzator pentru reclamarea viciilor lucrului vandut.
De asemenea, s-a retinut ca textul art. 12 lit. a) din O.G. nr. 51/1997 nu distinge intre tipurile de actiuni referitoare la calitatea bunului obiect al contractului de leasing care pot fi formulate de utilizator, iar interpretarea textului de lege conform caruia utilizatorul poate exercita doar actiunile privind posesia bunului, nu si pe cele privind dreptul de dispozitie, nu este intemeiata.
Instanta a mai retinut ca, prin plata ultimei rate de leasing si a redeventei, la data de 3 decembrie 2010, reclamanta a dobandit si calitatea de proprietar al bunului si care astfel releva o alta situatie juridica decat cea avuta in vedere de catre prima instanta.
Impotriva acestei decizii au declarat recurs parata SC G.T.T. SRL si chemata in garantie C.C.E.E.A.D. LLC Ungaria.
1. In recursul sau, parata SC G.T.T. SRL a solicitat modificarea deciziei, in sensul respingerii apelului si mentinerii sentintei primei instante.
Criticile de nelegalitate s-au intemeiat pe dispozitiile art. 304 pct. 9 C. proc. civ. si au vizat aplicarea gresita a art. 12 din O.G. nr. 51/1997, in sensul largirii nepermise a cadrului expres si limitativ prevazut de legiuitor.
In acest sens, recurenta a sustinut ca utilizatorul nu detine o actiune directa in rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare asupra furnizorului si aceasta nu poate fi asimilata unei actiuni in raspundere calitativa deoarece consecintele sale sunt ale unui act de dispozitie, care nu poate fi efectuat decat de catre insusi proprietarul bunului, regula de la care legea nu instituie nicio exceptie.
2. Chemata in garantie C.C.E.E.A.D. LLC Ungaria a solicitat, de asemenea, modificarea deciziei in sensul respingerii apelului reclamantei, ca urmare a constatarii temeiniciei exceptiei lipsei calitatii procesuale active a acesteia si mentinerea sentintei primei instante, cu obligarea intimatei la plata cheltuielilor de judecata.
In dezvoltarea motivelor de recurs s-a invocat incalcarea prevederilor art. 12 din O.G. nr. 51/1997, motiv de modificare reglementat de art. 304 pct. 9 teza a II-a C. proc. civ.
S-a aratat ca textul de lege nu instituie o exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului, in mod implicit, asa cum a retinut instanta de apel in justificarea admiterii posibilitatii promovarii de catre utilizator a unei actiuni in rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare incheiat intre furnizor si finantator si la care , deci, nu este parte.
Recurenta a aratat ca argumentul instantei nu serveste concluziei, ci, dimpotriva, principiul ,,ubi lex non disquit nec nos distinquere debemus„ isi gaseste aplicarea in speta, insa exclusiv in sprijinul temeiniciei exceptiei lipsei calitatii procesuale active a reclamantei.
Prin intampinarea inregistrata la 8 mai 2012, intimata Fundatia C.I.M.P. Bucuresti a solicita respingerea recursurilor si mentinerea deciziei pronuntate in apel, aratand ca, desi utilizatorul nu este parte in contractul de vanzare-cumparare incheiat intre furnizor si finantator, acesta isi produce efecte directe in patrimoniul utilizatorului, deoarece are posesia bunului.
Prin urmare, s-a aratat ca actiunea directa a utilizatorului impotriva furnizorului este o veritabila exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului consacrat de art. 973 C. civ., cum corect s-a retinut in apel.
Analizand recursurile prin prisma motivelor invocate s-au retinut urmatoarele:
Reclamanta Fundatia C.I.M.P., in calitate de utilizator al autoturismului Chevrolet Captiva NAXV57X in temeiul contractului de leasing financiar nr. 14324 din 6 noiembrie 2006 incheiat cu finantatorul SC NBGL IFN SA (fosta SC E.L. IFN SA), a solicitat, in temeiul art. 12 din O.G. nr. 51/1997, prin cererea de chemare in judecata precizata, rezolutiunea contractului de vanzare-cumparare prin care finantatorul a devenit proprietarul bunului prin cumparare de la furnizorul SC G.T.T. SRL, cu repunerea partilor in situatia anterioara, reclamand deficiente calitative ale bunului in posesia caruia se afla in temeiul contractului de leasing.
Potrivit art. 12 din O.G. nr. 51/1997, ,,In temeiul contractului de leasing, locatarul /utilizatorul are urmatoarele drepturi: a) de actiune directa asupra furnizorului, in cadrul reclamatiilor privind livrarea, calitatea, asistenta tehnica, service-ul necesar, perioada de garantie si post garantie, locatorul/finantatorul fiind exonerat de orice raspundere”.
Din analiza textului legal citat rezulta tipurile de actiuni judiciare pe care utilizatorul le poate exercita in contra furnizorului. Interpretarea instantei de apel conform careia textul nu distinge intre actiunile vizand calitatea bunului obiect al contractului de leasing ce pot fi exercitate de utilizator in mod direct si ca, prin urmare, acestuia ii este permisa inclusiv o actiune prin care urmareste desfiintarea contractului de vanzare-cumparare dintre finantator si furnizor si la care nu este parte, ca o exceptie de la principiul relativitatii efectelor contractului, este nelegala.
Este de principiu ca au vocatia sa solicite desfiintarea pe calea rezolutiunii partile actului juridic, conform principiului relativitatii efectelor contractului. Astfel, cel care actioneaza in justitie trebuie sa o faca in considerarea unui drept subiectiv propriu si indreptandu-se impotriva aceluia care are o obligatie corelativa respectivului drept.
Dispozitia legala pe care reclamanta isi intemeiaza actiunea nu instituie nicio exceptie de la principiul enuntat, astfel ca raportul juridic substantial, in speta, nu-i creeaza reclamantei conditiile legale de a actiona, pe aceasta cale, intr-un raport juridic procesual. Prin urmare, intrucat nu deriva din calitatea de titular al dreptului, calitatea procesuala activa a reclamantei nu exista, cum in mod corect a stabilit si prima instanta.
In baza acestor considerente, fiind fondate, vazand dispozitiile art. 312 alin. (1), art. 314 raportat la art. 304 pct. 9 C. proc. civ. , recursurile paratei si chematei in garantie au fost admise cu consecinta modificarii in parte a deciziei pronuntate in apel, in sensul respingerii apelului declarat de reclamanta impotriva sentintei Tribunalului Bucuresti cu mentinerea restului dispozitiilor deciziei.
In temeiul art. 274 C. proc. civila intimata - reclamanta va fi obligata la plata sumei de 4849,15 lei in favoarea recurentei SC G.T.T. SRL si la plata sumei de 7243,97 lei in favoarea recurentei C.C.E.E.A.D. Llc Ungaria cu titlu de cheltuieli de judecata ocazionate cu plata onorariilor avocatiale.
