Actiune civila. Constituirea ca parte civila

In conformitate cu prevederile art. 15 alin. (2) C. proc. pen., constituirea ca parte civila se poate face in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata pana la citirea actului de sesizare si, in consecinta, constituirea ca parte civila nu se poate face in fata instantei de apel.

Numai in cazul in care inculpatul si partea responsabila civilmente sunt de acord, constituirea ca parte civila se poate face dupa citirea actului de sesizare a instantei de judecata.

(Sursa: I.C.C.J., sectia penala, decizia nr. 36 din 13 ianuarie 2009)

Prin sentinta penala nr. 198/P din 12 iunie 2008, Tribunalul Neamt a condamnat-o pe inculpata B.L. la o pedeapsa de 4 ani inchisoare pentru savarsirea infractiunii de loviri cauzatoare de moarte, fapta prevazuta si pedepsita de dispozitiile art. 183 C. pen., cu aplicarea art. 73 lit. b) si art. 76 alin. (2) C. pen.

In temeiul dispozitiilor art. 861 si art. 862 C. pen., s-a dispus suspendarea sub supraveghere a executarii pedepsei pe durata termenului de incercare de 6 ani, iar in temeiul dispozitiilor art. 863 C. pen., s-a dispus ca pe durata acestui termen inculpata sa se supuna unor masuri de supraveghere, atragandu-se atentia inculpatei asupra nerespectarii dispozitiilor art. 864 C. pen.

In baza art. 346 si art. 14 C. proc. pen. raportat la art. 998 si urm. C. civ., inculpata a fost obligata sa plateasca curatorului A.V. cate 200 lei lunar cu titlu de contributie pentru minora B.A., incepand cu data de 25 iunie 2006 si pana la majoratul minorei, respectiv 29 decembrie 2010, iar partii civile B.C. suma de 10 lei lunar cu titlu de contributie la intretinere, incepand cu data de 25 iunie 2006 pana la majoratul acestuia, respectiv 25 februarie 2008.

Pentru a pronunta aceasta sentinta, prima instanta a retinut ca inculpata a fost casatorita timp de 21 ani cu victima B.S., iar din casatoria lor au rezultat 3 copii, dintre care doi minori la data savarsirii faptei. In ultima vreme, victima nu mai lucra si consuma alcool in cantitati exagerate.

In luna iunie 2003, inculpata a plecat sa munceasca in Italia, pentru a putea intretine familia, trimitand lunar bani si venind acasa din 6 in 6 luni, din banii castigati dorind sa construiasca o anexa la casa si sa cumpere bunuri de uz casnic.

Dupa plecarea inculpatei in Italia, victima a ajuns sa cheltuiasca toti banii pe bautura, astfel incat copiii nu aveau din ce sa se intretina.

Consilier Ghid complet de Salarizare ReviSal si Contributii sociale

Vezi AICI detalii

Portal Codul Muncii

Vezi AICI detalii

Consilier Taxe si Impozite pentru Contabili 12 actualizari

Vezi AICI detalii

Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori

Vezi AICI detalii

La data de 16 iunie 2006, inculpata a venit acasa cu o suma mai mare de bani si pentru mai multa vreme, intrucat dorea sa inceapa constructia anexei la imobil, in acest sens cumparand si materiale necesare noii constructii.

        Neprimind ajutor din partea victimei, s-a certat de mai multe ori cu acesta, care se afla sub influenta bauturilor alcoolice.

La data de 25 iunie 2006, dupa ce a consumat bauturi alcoolice la bar, victima a revenit in domiciliu si a inceput sa se loveasca cu pumnii in cap, pretextand ca nimeni nu il intelege si nu-i da de baut, iar pe fondul iritarii sale, s-a certat cu inculpata, amenintand-o si pe ea si pe ceilalti membri ai familiei ca ii va lovi cu un topor si chiar a luat o coada de unealta, incercand sa o loveasca pe inculpata, care a apucat un bat si a lovit victima in zona fruntii.

Din cauza loviturii si a starii in care se afla, victima a cazut si s-a lovit puternic in zona cefei de bordura din curte. A incercat sa se ridice si, pentru ca nu putea, a fost ajutat de inculpata, care l-a ridicat, l-a dus in casa, l-a culcat si s-a culcat si ea langa sotul ei. A doua zi, inculpata a constatat ca victima decedase.

Impotriva hotararii a declarat apel procurorul, invocand motive de netemeinicie ale sentintei, legate de gresita individualizare a pedepsei aplicate inculpatei, motivele de apel fiind extinse la data de 23 septembrie 2008 cu privire la solutionarea laturii civile a cauzei, dat fiind ca nu a fost introdusa in cauza mama victimei, B.M., care a suportat cheltuielile de inmormantare a victimei.

Introdusa in cauza in apel, B.M. a solicitat obligarea inculpatei la plata sumei de 10.000 lei reprezentand cheltuieli de inmormantare.

Analizand hotararea atacata in raport cu motivele de apel invocate, instanta de apel a constatat ca referitor la modul de individualizare judiciara a pedepsei aplicate inculpatei, s-a facut o corecta aplicare a dispozitiilor art. 72 C. pen., dat fiind profilul moral al inculpatei, modul de savarsire a infractiunii, faptul ca inculpata are trei copii in intretinere, scopul educativ-preventiv al pedepsei fiind atins si fara executarea efectiva.

S-a constatat ca in latura civila apelul este fondat, intrucat prima instanta nu a dispus citarea mamei victimei, care solicita obligarea inculpatei la plata sumei de 10.000 lei, pentru ca a suportat cheltuielile de inmormantare.

Fata de aceste considerente, prin decizia nr. 121 din 14 octombrie 2008, Curtea de Apel Bacau, Sectia penala, in baza art. 379 pct. 2 lit. b) C. proc. pen., a admis apelul declarat de procuror impotriva sentintei penale nr. 198/P din 12 iunie 2008 a Tribunalului Neamt numai cu privire la solutionarea laturii civile.

A desfiintat sub acest aspect sentinta atacata si a trimis cauza spre rejudecare primei instante.

Impotriva deciziei a declarat recurs inculpata, criticand-o pentru nelegalitate, dat fiind ca, deoarece pe parcursul judecarii in fond a cauzei procurorul nu a solicitat introducerea in cauza a numitei B.M., care nici nu s-a constituit parte civila, nu se mai putea in apel dispune o astfel de masura, tinand cont de dispozitiile art. 15 alin. (2) C. proc. pen.

S-a solicitat admiterea recursului, casarea deciziei pronuntate in apel si mentinerea sentintei instantei de fond ca fiind legala si temeinica.

Examinand hotararea prin prisma criticilor recurentei, care se circumscriu cazului de casare prevazut in art. 3859 alin. (1) pct. 18 C. proc. pen., ca si din oficiu pentru cazurile enuntate in art. 3859 alin. (3) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie constata ca recursul este fondat pentru urmatoarele considerente:

Pana la momentul investirii instantei supreme, se constata a fi solutionata definitiv latura penala a cauzei, respectiv sunt stabilite cu certitudine existenta faptei, identitatea faptuitorului si vinovatia acestuia, imprejurare care rezulta din faptul ca hotararea primei instante a fost desfiintata de instanta de apel numai cu privire la solutionarea laturii civile a cauzei, iar Inalta Curte de Casatie si Justitie a fost investita numai cu recursul inculpatei, nemultumita de solutia data in apel, de trimitere a cauzei spre rejudecare in latura civila.

Prin decizia atacata s-a admis apelul procurorului numai cu privire la solutionarea laturii civile a cauzei, s-a desfiintat sentinta primei instante sub acest aspect si s-a trimis cauza spre rejudecare, invocandu-se faptul ca soacra recurentei, respectiv mama victimei a suportat contravaloarea cheltuielilor de inmormantare, astfel ca, in baza rolului activ, prima instanta trebuia sa o introduca in cauza, mai ales ca aceasta a solicitat in apel obligarea inculpatei la plata sumei de 10.000 lei reprezentand cheltuieli de inmormantare.

S-a apreciat de catre instanta de apel ca hotararea primei instante a fost data in lipsa unei parti nelegal citate.

Inalta Curte de Casatie si Justitie apreciaza ca procedeul utilizat de instanta de apel cu privire la cererea formulata in apel de catre mama victimei incalca in mod flagrant principiile care diriguiesc rezolvarea actiunii civile in procesul penal.

Regimul juridic al actiunii civile in procesul penal este delimitat de Sectiunea a II-a a Capitolului II din Titlul I al Partii generale a Codului de procedura penala, dispozitii completate de regulile procedurale inscrise in art. 75 - 771 C. proc. pen., privind procedura declaratiei partii civile in procesul penal, art. 320 C. proc. pen., privind obligatia presedintelui instantei de a explica partii vatamate ca se poate constitui parte civila, art. 326 C. proc. pen., privind ascultarea partii civile in cursul cercetarii judecatoresti si art. 346 - 348 C. proc. pen., privind rezolvarea actiunii civile in procesul penal.

Din economia reglementarii se desprinde concluzia ca actiunea civila este mijlocul legal cel mai important de proteguire prin constrangere judiciara a drepturilor civile sau a intereselor ocrotite de lege.

Actiunea civila exercitata in procesul penal este supusa dispozitiilor de fond ale raspunderii civile, cu unele particularitati ce deriva din savarsirea unei fapte ilicite, avand caracter accesoriu fata de actiunea penala.

Pentru ca actiunea civila sa poata fi exercitata in procesul penal, se cer indeplinite cumulativ urmatoarele conditii: a) infractiunea sa produca un prejudiciu material sau moral; b) intre infractiunea savarsita si prejudiciu exista o legatura de cauzalitate; c) prejudiciul trebuie sa fie cert; d) prejudiciul sa nu fi fost reparat; e) sa existe o manifestare de vointa in sensul constituirii de parte civila in procesul penal.

In procesul penal, actiunea civila se pune in miscare prin constituirea de parte civila.

Potrivit art. 15 alin. (2) C. proc. pen., constituirea ca parte civila se poate face in cursul urmaririi penale, precum si in fata instantei de judecata pana la citarea actului de sesizare.

Aceasta conditie nu este necesara in cazurile in care actiunea civila se exercita din oficiu, intrucat legea prevede ca instanta este obligata sa se pronunte asupra repararii pagubei, chiar daca nu s-a facut constituirea de parte civila.

Subiect activ al actiunii civile este persoana in dauna careia s-a produs prejudiciul material sau moral, care exercita actiunea civila in procesul penal si capata calitatea de parte civila.

Cele de mai sus duc la concluzia ca pentru repararea prejudiciului cauzat prin infractiune, persoana vatamata trebuie sa se constituie parte civila, act procedural ce trebuie indeplinit, cel mai tarziu, pana la citirea actului de sesizare.

Numai in situatia in care inculpatul si partea responsabila civilmente sunt de acord, constituirea de parte civila se poate face dupa termenul limita (limine litis) stabilit de legiuitor.

In cauza, este de constatat ca mama victimei nu s-a constituit parte civila, nici in faza de urmarire penala si nici cu ocazia judecatii in prima instanta. Ea  s-a prezentat la judecata in apel, cand a fost citata de instanta si, cu ocazia audierii, s-a constituit parte civila cu suma de 10.000 lei, reprezentand cheltuieli de inmormantare.

Procurorul a declarat apel, invocand motive de netemeinicie ale sentintei, legate de gresita individualizare a pedepsei aplicate inculpatei, motivele de apel fiind extinse la data de 23 septembrie 2008 cu privire la solutionarea laturii civile a cauzei, dat fiind ca nu a fost introdusa in cauza mama victimei, B.M., care a suportat cheltuielile de inmormantare a victimei.

Neobservand dispozitiile legale amintite, instanta de apel a procedat nelegal la introducerea in cauza a acesteia in calitate de parte civila si, in deliberare, a decis trimiterea cauzei pentru solutionarea laturii civile sub aspectul despagubirilor solicitate de mama victimei.

S-a invocat de catre instanta de apel lipsa rolului activ al procurorului si al instantei de judecata, care nu a chemat-o pe mama victimei sa-i puna in vedere ca se poate constitui parte civila in procesul penal.

Si aceasta asertiune este lipsita de fundament juridic. Solutionarea actiunii civile in procesul penal este guvernata de aceleasi reguli ce caracterizeaza o astfel de actiune in fata instantei civile, cu unele particularitati.

In primul rand, trebuie amintit principiul disponibilitatii, potrivit caruia persoana pagubita este libera sa decida daca declanseaza actiunea civila, dupa cum este cea care poate sa dispuna de acest instrument juridic in cursul procesului. Ea poate sa aleaga momentul exercitarii, respectand, insa, termenul limita prevazut de lege si poate sa aleaga cadrul procesual de realizare a pretentiilor sale, fie alaturand actiunea civila actiunii penale, fie sesizand instanta civila.

Nici procurorul si nici instanta de judecata nu poate limita disponibilitatea actiunii civile, dupa cum niciunul din aceste organe judiciare nu se poate subroga in drepturile persoanei vatamate.

Aceste organe judiciare pot numai sa cheme persoana vatamata si sa-i puna in vedere ca se poate constitui parte civila in procesul penal, dar decizia va apartine tot persoanei vatamate.

Nerespectarea acestei obligatii de diligenta de catre organele judiciare nu ar putea atrage decat nulitatea relativa a actelor procesuale, sanctiune procedurala care nu poate fi ridicata decat de persoana lezata in cursul efectuarii actului cand partea este prezenta sau la primul termen de judecata cu procedura completa cand partea a lipsit la efectuarea actului. Numai daca anularea actului este necesara pentru aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei instanta ia in considerare, din oficiu, incalcarile, in orice stare a procesului.

Se observa ca, in cauza, nu subzista obligatia prevazuta in art. 320 C. proc. pen., intrucat mama victimei nu este o persoana vatamata in mod direct prin infractiune, violentele exercitate de inculpata vizand doar corpul victimei.  S-ar putea vorbi de o victima indirecta a faptei savarsite de inculpata, pentru ca a suportat cheltuielile de inmormantare a victimei, dar asemenea calitate nu inlatura obligatia acesteia de a-si manifesta vointa in sensul constituirii ca parte civila pana la citirea actului de sesizare.

Exagerand rolul activ al organelor judiciare si neglijand total disponibilitatea actiunii civile si imposibilitatea organelor judiciare de a se substitui vointei unei persoane care a suportat in intregime sau in parte urmarile unei fapte penale, instanta de apel a procedat in mod inadmisibil, atribuind calitate procesuala unei persoane total dezinteresate de valorificarea pretentiilor sale, in afara termenului limita de exercitare a actiunii civile si impotriva vointei inculpatei.

Rolul activ de care trebuie sa dea dovada organele judiciare nu poate acoperi lipsa de interes a tuturor celor carora, prin uciderea victimei, li s-a adus atingere intereselor personale.

Nu s-ar putea spune ca persoana care a suportat cheltuielile de inmormantare este lipsita de posibilitatea legala de a recupera aceste cheltuieli de la persoana care le-a provocat, respectiv inculpata, deoarece are la dispozitie calea unei actiuni civile adresata instantei civile, intemeiata pe raspunderea civila delictuala a inculpatei pentru fapta proprie.

Pentru considerentele ce preced, apreciind ca in mod nelegal a fost admis apelul procurorului, in baza art. 38515 pct. 2 lit. a) C. proc. pen., Inalta Curte de Casatie si Justitie a admis recursul inculpatei impotriva deciziei nr. 121 din 14 octombrie 2008 a Curtii de Apel Bacau, Sectia penala, a casat decizia penala atacata si a mentinut sentinta penala nr. 198/P din 12 iunie 2008 a Tribunalului Neamt.