Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri.
Acest site foloseste Cookie-uri, conform noului Regulament de Protectie a Datelor (GDPR), pentru a va asigura cea mai buna experienta online. In esenta, Cookie-urile ne ajuta sa imbunatatim continutul de pe site, oferindu-va dvs., cititorul, o experienta online personalizata si mult mai rapida. Ele sunt folosite doar de site-ul nostru si partenerii nostri de incredere. Click AICI pentru detalii despre politica de Cookie-uri. Sunt de acord cu politica de cookie
Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager

Spete - contencios administrativ (pct. 11 - 13)

11. Posibilitatea conferita persoanelor vatamate prin acte administrative de a cere suspendarea executarii actelor respective, reglementata de textul de lege criticat, nu poate crea, astfel cum sustine autorul exceptiei, organului emitent o situatie mai rea decat a petentului presupus vatamat. Instanta de judecata ce urmeaza sa solutioneze o astfel de cerere va tine seama ca suspendarea executarii actului administrativ este conditionata de existenta unor cazuri bine justificate si pentru prevenirea unor pagube iminente, fiind asigurat in felul acesta cadrul unui proces echitabil.

Prin decizia nr. 691 din 20 decembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor  art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in M.Of. nr. 105 din 3 februarie 2006, instanta constitutionala a stabilit urmatoarele:

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorul acesteia sustine, in esenta, ca prevederile criticate care permit persoanei vatamate printr-un act administrativ ca odata cu sesizarea autoritatii publice care a emis actul sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului respectiv contravin dispozitiilor art. 21 alin. (3) din Constitutie.

Spre deosebire de reglementarea anterioara ( art. 9 din Legea nr. 29/1990), arata autorul exceptiei, actualul text nu mai impune obligativitatea introducerii actiunii in anularea actului administrativ a carui suspendare se cere (asa-numita actiune de fond). Pe cale de consecinta, textul actual, desi sface referire lat solutionarea actiunii de fond, nu impune introducerea acesteia si lasa astfel nereglementata o situatie de fapt si de drept extrem de importanta: ce se intampla cu un act administrativ suspendat dupa solutionarea favorabila a unei cereri introduse in temeiul art. 14, daca petentul nu introduce si actiunea in anularea actului administrativ.

Exista, practic, posibilitatea ca acest act sa ramana suspendat o perioada indefinita de timp, legea nefacand vorbire si despre o modalitate de a deduce justitiei o astfel de cauza.
 
Curtea de Apel Bucuresti -Sectia a VIII-a contencios administrativ si fiscal considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, apreciind ca nu sunt incalcate dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutie.


In conformitate cu prevederile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
 
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, nefiind incalcat, prin dispozitiile legale criticate, dreptul partii la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
 
Avocatul Poporului considera ca dispozitiile criticate sunt constitutionale, fiind conforme cu prevederile art. 21 alin. (3) si ale art. 126 alin. (2) din Legea fundamentala. De asemenea, apreciaza ca in cadrul controlului de constitutionalitate Curtea examineaza conformitatea legilor si ordonantelor cu dispozitiile constitutionale, fara a putea modifica sau completa prevederea legala supusa controlului.

Curtea, examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile partii prezente si ale procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
 
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
 
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie  art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care are urmatorul cuprins: In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, odata cu sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ pana la pronuntarea instantei de fond.
 
Dispozitiile art. 7 la care face trimitere textul criticat au urmatorul cuprins:
 (1) Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista.
 (2) Prevederile alin. (1) sunt aplicabile si in ipoteza in care legea speciala prevede o procedura administrativ-jurisdictionala, iar partea nu a optat pentru aceasta.
 (3) Este indreptatita sa introduca plangere prealabila si persoana vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui subiect de drept, din momentul in care a luat cunostinta, pe orice cale, de existenta acestuia, in limitele termenului de 6 luni prevazut la alin. (7).
 (4) Plangerea prealabila, formulata potrivit prevederilor alin. (1), se solutioneaza in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. g).
 (5) In cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului, Ministerul Public, Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau al celor care privesc cererile celor vatamati prin ordonante sau dispozitii din ordonante, precum si in cazul prevazut la art. 4 alin. (2), nu este obligatorie procedura prealabila.
 (6) Plangerea prealabila in cazul actiunilor care au ca obiect contractele administrative are semnificatia concilierii in cazul litigiilor comerciale, dispozitiile din Codul de procedura civila fiind aplicabile in mod corespunzator.
 (7) Plangerea prealabila in cazul actelor administrative unilaterale se poate introduce, pentru motive temeinice, si peste termenul prevazut la alin. (1), dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului. Termenul de 6 luni este termen de prescriptie.
 
Critica de neconstitutionalitate are la baza, in esenta, sustinerea potrivit careia prevederile legale criticate, care permit persoanei ce se considera vatamata printr-un act administrativ ca odata cu sesizarea autoritatii publice care a emis actul sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului respectiv, fara sa impuna si obligativitatea introducerii actiunii in anulare a actului administrativ a carui suspendare se cere, incalca dispozitiile art. 21 alin. (3) din Constitutie, referitoare la dreptul partilor la un proces echitabil si la solutionarea cauzelor intr-un termen rezonabil.
 
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textul de lege criticat nu contravine dispozitiilor constitutionale invocate in sustinerea acesteia.
 
Art. 14 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 dispune cu privire la conditiile suspendarii executarii actului administrativ, acestea fiind norme de procedura care, in conformitate cu art. 126 alin. (2) din Constitutie, se stabilesc de legiuitor.
 
Posibilitatea conferita persoanelor vatamate prin acte administrative de a cere suspendarea executarii actelor respective, reglementata de textul de lege criticat, nu poate crea, astfel cum sustine autorul exceptiei, organului emitent o situatie mai rea decat a petentului presupus vatamat. Instanta de judecata ce urmeaza sa solutioneze o astfel de cerere va tine seama ca suspendarea executarii actului administrativ este conditionata de existenta unor cazuri bine justificate si pentru prevenirea unor pagube iminente, fiind asigurat in felul acesta cadrul unui proces echitabil.
 
Referitor la sustinerea autorului exceptiei ca exista, practic, posibilitatea ca acest act "administrativ"sa ramana suspendat o perioada indefinita de timp, Curtea retine ca art. 7 din Legea nr. 554/2004, text la care dispozitiile criticate fac trimitere, reglementand procedura prealabila, dispune la alin. (4) ca Plangerea prealabila, formulata potrivit prevederilor alin. (1), se solutioneaza in termenul prevazut la art. 2 alin. (1) lit. g), adica in termen de 30 de zile de la inregistrarea cererii, dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului, asa cum se arata in alin. (7) al art. 7 din lege. In consecinta, Curtea constata ca prin lege au fost prevazute conditii pentru ca solutionarea unor astfel de cauze sa se faca intr-un termen rezonabil.

12. Chiar daca solutionarea cererii de suspendare a executarii actului administrativ se poate realiza pe cale separata, aceasta se justifica prin urgenta si caracterul provizoriu al masurii de suspendare a executarii actului contestat, cerinte pe care le apreciaza instanta. Aceasta masura nu are nici o influenta asupra solutionarii fondului cauzei.

Prin decizia nr. 673 din 15 decembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a prevederilor  art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in M.Of. nr. 110 din 6 februarie 2006, instanta constitutionala a dispus urmatoarele:
In motivarea exceptiilor de neconstitutionalitate autorii acestora sustin ca textul legal atacat incalca dreptul la un proces echitabil si la solutionarea acestuia intr-un termen rezonabil, in sensul ca prin aplicarea acestor dispozitii s-ar crea prejudicii majore interesului judetean, respectiv activitatii de transport judetean, afectand totodata si activitatea de transport local, cu consecinte nefaste la nivel judetean. Se mai sustine ca autoritatea publica emitenta a unui act administrativ suspendat nu are posibilitatea de a actiona in justitie pentru a-si sustine actul administrativ emis si de a inlatura efectele suspendarii. In opinia autorilor exceptiei, dupa obtinerea suspendarii unui act administrativ persoana care se pretinde a fi vatamata intr-un drept al sau poate sa nu mai formuleze o cerere pe fondul cauzei, interesul acesteia fiind satisfacut, iar actul administrativ ramanand suspendat pe termen nelimitat.
 
Instantele de judecata considera exceptiile neintemeiate, intrucat suspendarea executarii actului administrativ reprezinta o procedura necontencioasa, in care nu se discuta fondul cauzei.
 
Potrivit art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
 
Guvernul apreciaza exceptia ca neintemeiata.
 
Avocatul Poporului arata ca prevederile legale criticate sunt constitutionale.
Curtea, examinand incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, sustinerile partilor prezente, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispozitiile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
 
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
 
Exceptia are ca obiect prevederile art. 14 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, prevederi ce au urmatoarea redactare: In cazuri bine justificate si pentru prevenirea unei pagube iminente, odata cu sesizarea, in conditiile art. 7, a autoritatii publice care a emis actul, persoana vatamata poate sa ceara instantei competente sa dispuna suspendarea executarii actului administrativ pana la pronuntarea instantei de fond.
  
Textul constitutional invocat este cel al art. 21 privind accesul liber la justitie.
 
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca aceasta este neintemeiata pentru considerentele ce urmeaza:
 
Prevederile legale criticate dau posibilitatea persoanei vatamate de o autoritate publica printr-un act administrativ de a solicita si de a obtine suspendarea executarii actului administrativ pana la pronuntarea instantei de fond. Chiar daca solutionarea cererii de suspendare a executarii actului administrativ se poate realiza pe cale separata, aceasta se justifica prin urgenta si caracterul provizoriu al masurii de suspendare a executarii actului contestat, cerinte pe care le apreciaza instanta. Aceasta masura nu are nici o influenta asupra solutionarii fondului cauzei. De altfel, Codul de procedura civila prevede si in alte materii posibilitatea incuviintarii de catre instanta a unor masuri vremelnice, in cazuri urgente, cum ar fi, de exemplu, art. 581 referitor la ordonanta presedintiala.
 
Asadar, solutionarea de catre instanta a cererii de suspendare a executarii actului administrativ nu este de natura sa incalce accesul liber la justitie, prevederea legala criticata fiind in acord cu dispozitiile art. 129 din Constitutie, referitoare la folosirea cailor de atac, deoarece partile le pot exercita in conditiile legii, stabilirea lor fiind de competenta legiuitorului, si nu de nivelul Constitutiei.
 
Astfel, potrivit art. 14 alin. (4) din Legea nr. 554/2004, incheierea sau, dupa caz, sentinta prin care se pronunta suspendarea poate fi atacata cu recurs in termen de 5 zile de la pronuntare. De asemenea, dispozitiile generale ale Codului de procedura civila, si anume art. 299, prevad ca Hotararile date fara drept de apel [...] sunt supuse recursului, dispozitii la care fac trimitere, de altfel, prevederile art. 28 alin. (1) din Legea
nr. 554/2004, conform carora: Dispozitiile prezentei legi se completeaza cu prevederile Codului de procedura civila, in masura in care nu sunt incompatibile cu specificul raporturilor de autoritate dintre autoritatile publice, pe de o parte, si persoanele vatamate in drepturile sau interesele lor legitime, pe de alta parte, precum si cu procedura reglementata de prezenta lege. Compatibilitatea aplicarii unor norme ale Codului de procedura civila se stabileste de instanta, cu prilejul solutionarii exceptiilor.

13. Liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justitia se infaptuieste.

13.1. Prin decizia nr. 670 din 15 decembrie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in M.Of. nr. 77 din 27 ianuarie 2006, instanta constitutionala a dispus urmatoarele:

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin, in esenta, ca obligatia prevazuta de textul criticat nu numai ca este o bariera la accesul la justitie, dar este demonstrata ca fiind inutila si facuta cu ratiunea de a ingradi accesul liber la justitie sau de a realiza in fapt doar un simulacru de acces liber.
 
Curtea de Apel Bacau -Sectia comerciala si de contencios administrativ isi exprima opinia in sensul admiterii exceptiei de neconstitutionalitate, aratand ca recursul gratios reglementat prin art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 face parte din categoria jurisdictiilor speciale administrative, iar interpretarea acestor dispozitii, in sensul excluderii sale din aceasta categorie, apare [...] ca fiind contrara principiului liberului acces la justitie consacrat prin art. 21 din Constitutie.
 
Potrivit dispozitiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate.
 
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate este neintemeiata, invocand in acest sens jurisprudenta Curtii Constitutionale in materie.
 Avocatul Poporului apreciaza ca dispozitiile art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 sunt constitutionale, asa cum a statuat Curtea in jurisprudenta sa.

Curtea, examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, sustinerile reprezentantului autorilor exceptiei, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
 
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate.
 
Obiectul exceptiei, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990.
 
Avand in vedere ca la data ridicarii exceptiei textul de lege criticat nu mai era in vigoare, intrucat prin  Legea nr. 554 din 2 decembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, Legea nr. 29/1990 a fost abrogata, Curtea urmeaza sa retina ca, in realitate, obiect al exceptiei il constituie dispozitiile art. 7 alin. (1) din noua lege a contenciosului administrativ, text care preia solutia legislativa de principiu din dispozitiile art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990.
 
Asadar, prin prezenta decizie, Curtea se va pronunta cu privire la constitutionalitatea 1) din Legea nr. 554/2004, care prevede: Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista.
 
Aceste dispozitii sunt considerate de autorul exceptiei ca fiind neconstitutionale in raport cu prevederile art. 21 din Constitutie privind accesul liber la justitie.
 
Examinand exceptia, Curtea Constitutionala retine urmatoarele:
 
Critica de neconstitutionalitate consta, in esenta, in sustinerea ca textul 1) din Legea nr. 554/2004 impiedica accesul la justitie, prevazut de art. 21 din Constitutie.

Textul de lege criticat a mai format obiect al controlului exercitat de Curtea Constitutionala, care a respins exceptiile de neconstitutionalitate cu acest obiect. Prin Decizia nr. 39 din 27 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, de exemplu, Curtea a statuat ca textul constitutional care se refera la caracterul facultativ al jurisdictiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor criticate care instituie obligatia persoanei vatamate de a se adresa cu reclamatie organului administrativ emitent al actului contestat, mai inainte de sesizarea instantei de contencios administrativ.
 De asemenea, prin aceeasi decizie, Curtea a stabilit ca dispozitia constitutionala invocata in sustinerea exceptiei a prevazut ca sunt facultative si gratuite numai jurisdictiile speciale administrative. Nici o dispozitie constitutionala nu interzice ca prin lege sa se instituie o procedura administrativa prealabila, fara caracter jurisdictional, cum este, de exemplu, procedura recursului administrativ gratios sau a celui ierarhic.
 
Curtea mai retine ca prin Decizia sa nr. 1 din 8 februarie 1994, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, s-a statuat ca liberul acces la justitie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justitia se infaptuieste.
 
Asa fiind, instituirea unei proceduri administrative prealabile, obligatorii, fara caracter jurisdictional nu este contrara principiului liberului acces la justitie cat timp decizia organului administrativ poate fi atacata in fata unei instante judecatoresti.

13.2. Prin decizia nr. 252 din 10 mai 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in M.Of. nr. 534 din 23 iunie 2005, instanta constitutionala a stabilit urmatoarele:

In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate, autorii acesteia sustin ca prevederile art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 contravin dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (4). In acest sens, se considera ca, in conformitate cu prevederile art. 21 alin. (4) din Constitutie, legea nu mai poate impune, ca o conditie prealabila a actiunii in contencios administrativ, parcurgerea unei anumite proceduri administrative jurisdictionale. De asemenea, se mai arata ca o asemenea procedura poate avea numai caracter facultativ, ramanand reclamantului alegerea in a o parcurge inainte de sesizarea instantei judecatoresti de contencios administrativ ori de a se adresa direct justitiei.
 
Tribunalul Sibiu -Sectia comerciala si de contencios administrativ nu si-a formulat opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate, incalcand astfel dispozitiile art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale.
 
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
 
Guvernul apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate ridicata este inadmisibila. In argumentarea acestui punct de vedere Guvernul arata ca, anterior sesizarii Curtii Constitutionale cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, aceasta lege a fost abrogata prin Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004 care a intrat in vigoare dupa 30 de zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, si care nu a mai preluat dispozitiile cuprinse in art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 referitoare la procedura prealabila. Potrivit dispozitiilor art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Curtea Constitutionala decide asupra exceptiilor ridicate in fata instantelor judecatoresti sau de arbitraj comercial privind neconstitutionalitatea unei legi sau ordonante ori a unei dispozitii dintr-o lege sau dintr-o ordonanta in vigoare, care are legatura cu solutionarea cauzei in orice faza a litigiului si oricare ar fi obiectul acestuia, astfel ca exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 este inadmisibila.
 Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate este inadmisibila. In argumentarea acestui punct de vedere arata ca Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 a fost abrogata prin noua Lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004. Deoarece textul de lege criticat pentru neconstitutionalitate a fost abrogat sunt incidente prevederile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, potrivit carora Curtea Constitutionala se pronunta numai asupra exceptiilor de neconstitutionalitate care au ca obiect dispozitii legale in vigoare. Prin urmare, exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 este inadmisibila.
 
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Curtea, examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
 
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
 
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificarile ulterioare. Anterior sesizarii Curtii, Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 a fost abrogata, conform prevederilor art. 31 alin. (2) din noua Lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, care a intrat in vigoare la data de 6 ianuarie 2005. Curtea observa ca solutia legislativa initiala a art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 a fost preluata, in principiu, de textul art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, astfel ca, potrivit jurisprudentei sale, Curtea urmeaza a se pronunta prin prezenta decizie asupra textului de lege in vigoare.
 
Dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale au urmatorul cuprins:
 -Art. 7 alin. (1): Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia. Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista.
 
Textul constitutional invocat in sustinerea exceptiei este cel al art. 21 alin. (4), acesta avand urmatorul cuprins:
 (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.
 
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca, in esenta, autorul acesteia considera ca dispozitiile criticate reglementeaza o procedura administrativ-jurisdictionala obligatorie, ceea ce in opinia sa este contrar dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (4).
 Curtea constata ca dispozitiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constitutionalitate. Astfel, prin Decizia nr. 39 din 27 ianuarie 2005, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 165 din 24 februarie 2005, Curtea a respins exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, statuand ca textul constitutional care se refera la caracterul facultativ al jurisdictiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor criticate care instituie obligatia persoanei vatamate de a se adresa cu reclamatie organului administrativ emitent mai inainte de sesizarea instantei de judecata cu anularea actului considerat ilegal. Dispozitia constitutionala invocata a desfiintat conditia prealabila numai pentru procedura administrativa jurisdictionala. Nici o dispozitie constitutionala nu interzice ca prin lege sa se instituie o procedura administrativa prealabila, fara caracter jurisdictional, cum este de exemplu procedura recursului administrativ gratios sau a celui ierarhic.
 
Considerentele care au stat la baza acestei decizii a Curtii Constitutionale isi mentin valabilitatea si in cauza de fata, intrucat nu au intervenit elemente noi, de natura sa determine modificarea jurisprudentei Curtii.

13.3. Prin decizia nr.  39 din 27 ianuarie 2005 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 1 alin. (1) si a art. 7 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in M.Of. nr. 165 din 24 februarie 2005, instanta constitutionala a stabilit urmatoarele:

In motivarea exceptiei, autorul acesteia sustine ca prevederile art. 1 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 incalca dispozitiile constitutionale ale art. 21 alin. (1), precum si pe cele ale art. 52 alin. (1). Se arata ca dispozitiile art. (1) alin. 1 din Legea nr. 29/1990 sunt neconstitutionale, intrucat interzic accesul la instanta de contencios administrativ si desfiintarea actului administrativ in cazul in care persoana este vatamata intr-un interes legitim. De asemenea, se sustine ca prevederile art. 5 din aceeasi lege contravin textului constitutional al art. 21 alin. (4). Autorul exceptiei de neconstitutionalitate apreciaza ca, potrivit textului de lege criticat, sesizarea instantei de contencios administrativ este conditionata de efectuarea unei proceduri prealabile si de incadrarea in anumite termene, ceea ce este contrar dispozitiilor art. 21 alin. (4) din Constitutie, in conformitate cu care efectuarea unei proceduri prealabile este facultativa.
 
Curtea de Apel Alba Iulia -Sectia comerciala si de contencios administrativ, formulandu-si opinia asupra exceptiei de neconstitutionalitate, considera ca aceasta este partial inadmisibila si partial nefondata. Referitor la prevederile art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, instanta retine ca acestea au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, constatandu-se ca sunt constitutionale, astfel incat exceptia ridicata [...] apare ca inadmisibila. Cu privire la dispozitiile art. 1 alin. (1) din legea mentionata, instanta apreciaza ca acestea sunt in concordanta cu dispozitiile art. 52 alin. (1) si art. 21 alin. (1) din Constitutia Romaniei, astfel ca se impune respingerea exceptiei ridicate [...] ca neintemeiata.
 
Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, incheierea de sesizare a fost comunicata presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si exprima punctele de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.
 
Guvernul considera ca exceptia de neconstitutionalitate privind prevederile art. (1) alin. 1 din Legea nr. 29/1990 este intemeiata, iar in ceea ce priveste dispozitiile art. 5 alin. (1) din aceeasi lege, critica de neconstitutionalitate este neintemeiata. In argumentarea acestui punct de vedere, Guvernul considera ca textul art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 este neconstitutional in masura in care limiteaza dreptul unei persoane vatamate intr-un interes legitim de a se adresa instantei pentru obtinerea unei reparatii echitabile. Totodata, se arata ca persoana vatamata poate invoca direct textul constitutional al art. 52 care [...] are aplicabilitate directa, instanta de judecata neputand respinge o astfel de cerere pe motiv ca Legea nr. 29/1990 nu face referire la interesul legitim, din moment ce textul constitutional are o valoare juridica superioara legii si poate fi aplicat direct.
 
In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a prevederilor art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, Guvernul apreciaza ca aceasta este nefondata, si nu inadmisibila, asa cum a retinut instanta, intrucat, pentru a fi respinsa ca inadmisibila, exceptia trebuie sa indeplineasca conditiile prevazute de Legea nr. 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. In cazul de fata, arata Guvernul, dispozitiile legale criticate, desi au mai fost supuse controlului de constitutionalitate, nu au fost constatate ca fiind neconstitutionale. Prin urmare, in speta, ipoteza art. 23 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 "text anterior modificarii si republicarii Legii nr. 47/1992", indicata de instanta, nu este aplicabila, intrucat aceasta se refera numai la dispozitii legale care au fost constatate ca fiind neconstitutionale printr-o decizie anterioara a Curtii.
 
Se mai sustine ca dispozitiile criticate nu incalca nici textul constitutional al art. 21 alin. (4), intrucat nu consacra o jurisdictie speciala administrativa. Astfel, textul legal criticat prevede o procedura prealabila care nu presupune implicarea unui organ cu atributii jurisdictionale, ci chiar a aceluiasi organ care a emis actul administrativ sau a organului ierarhic superior, in timp ce dispozitiile constitutionale se refera la o jurisdictie speciala administrativa, care presupune un organ care are ca atributii solutionarea de litigii, in conditiile unei proceduri contradictorii si publice, asemenea unei instante judecatoresti.
 
Potrivit punctului de vedere prezentat, procedura prealabila consacrata de art. 5 din Legea nr. 29/1990 este in interesul persoanei vatamate printr-un act administrativ, si anume acela de a obtine mai rapid din partea autoritatii emitente a actului o recunoastere a dreptului sau interesului legitim pretins, anularea actului sau, dupa caz, repararea prejudiciului, si nu impiedica in nici un fel accesul la justitie al persoanei nemultumite de solutionarea plangerii sale. In legatura cu critica privind conditionarea sesizarii instantei judecatoresti de incadrarea in anumite termene, Guvernul arata ca este de competenta legiuitorului sa determine conditiile exercitarii dreptului, inclusiv prin stabilirea unor termene de prescriptie. In acest sens este invocata si Decizia Curtii Constitutionale nr. 296 din 8 iulie 2003.
 
Avocatul Poporului apreciaza ca exceptia de neconstitutionalitate privind prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 este intemeiata, iar in ceea ce priveste dispozitiile art. 5 alin. (1) din aceeasi lege, critica de neconstitutionalitate este neintemeiata.
 
Se considera ca, dupa revizuirea Constitutiei, prevederile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 nu mai sunt in concordanta cu spiritul noii Legi fundamentale. Avocatul Poporului precizeaza ca, tinand cont de noul context constitutional, care face referire si la vatamarea unor interese legitime, nu numai la drepturile, recunoscute prin lege, se constata necesitatea modificarii si completarii actualelor reglementari legale in materia contenciosului administrativ. In ceea ce priveste faptul ca Legea nr. 29/1990 a contenciosului administrativ intarzie sa fie completata si modificata, in acord cu prevederile din Constitutia Romaniei, republicata, sset impune aplicarea directa a dispozitiilor art. 52 din Constitutie, care se refera la dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica.
 In ceea ce priveste critica de neconstitutionalitate a art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990, Avocatul Poporului considera ca aceasta este neintemeiata. Se arata ca instituirea de catre legiuitor a unei proceduri administrative prealabile sesizarii instantelor judecatoresti are drept scop sa asigure o solutionare mai rapida a unor categorii de litigii si cu cheltuieli minime, precum si stingerea litigiului intr-un termen scurt. De asemenea, prin aceasta prevedere nu este limitat in nici un mod accesul la justitie, intrucat, impotriva solutiei date de organul administrativ, in cazul in care contestatorul nu este multumit de solutia data sesizarii sale, acesta are posibilitatea de a se adresa instantei de contencios administrativ. In acest sens se invoca deciziile Curtii Constitutionale nr. 99 din 25 septembrie 1996 si nr. 235 din 21 noiembrie 2000.

Curtea, examinand incheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, raportul intocmit de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutie, precum si celor ale art. 1 alin. (2), art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
 
Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate, astfel cum a fost formulat, il constituie dispozitiile art. 1 alin. (1), precum si cele ale art. 5 din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 122 din 8 noiembrie 1990, cu modificarile ulterioare. In realitate, asa cum rezulta din motivarea exceptiei de neconstitutionalitate de catre autorul acesteia, critica priveste prevederile art. (1) alin. 1 si art. 5 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990.
 
Ulterior sesizarii Curtii, Legea contenciosului administrativ nr. 29/1990 a fost abrogata, conform prevederilor art. 31 alin. (2) din noua Lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.154 din 7 decembrie 2004, aceasta intrAnd in vigoare la data de 6 ianuarie 2005, iar, in conformitate cu jurisprudenta sa, Curtea se pronunta cu privire la dispozitiile legale in vigoare la data judecarii exceptiei. Curtea observa ca solutia legislativa initiala a art. 1 alin. (1) si a art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 a fost preluata, cu modificari si completari, de art. 1 alin. (1), respectiv art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004, dispozitii cu privire la care Curtea urmeaza sa se pronunte prin prezenta decizie.
 
Dispozitiile criticate ca fiind neconstitutionale au urmatorul cuprins:
 -Art. 1 alin. (1): Orice persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de catre o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi atat privat, cat si public.
 -Art. 7 alin. (1): Inainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se considera vatamata intr-un drept al sau sau intr-un interes legitim, printr-un act administrativ unilateral, trebuie sa solicite autoritatii publice emitente, in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului, revocarea, in tot sau in parte, a acestuia.
 Plangerea se poate adresa in egala masura organului ierarhic superior, daca acesta exista.
 

Textele constitutionale invocate in sustinerea exceptiei sunt art. 21 alin. (1) si (4), precum si art. 52 alin. (1), care au urmatorul cuprins:
 -Art. 21 alin. (1) si (4): (1) Orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime. [...]
 (4) Jurisdictiile speciale administrative sunt facultative si gratuite.;
 -Art. 52 alin. (1): Persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim, de o autoritate publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri, este indreptatita sa obtina recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim, anularea actului si repararea pagubei.
 
Examinand exceptia de neconstitutionalitate ridicata, Curtea retine ca, in esenta, autorul exceptiei de neconstitutionalitate considera ca dispozitiile art. 1 alin. (1) din Legea nr. 29/1990 contravin principiului liberului acces la justitie prin faptul ca persoana fizica sau juridica se poate adresa instantelor judecatoresti competente doar daca a fost vatamata in drepturile sale recunoscute de lege, nu si in cazul in care a fost vatamata intr-un interes legitim al sau, astfel cum prevede textul constitutional actual al art. 21. In ceea ce priveste textul art. 5 alin. (1) din aceeasi lege, se considera ca acesta conditioneaza introducerea cererii de chemare in judecata de parcurgerea unei proceduri prealabile, ceea ce este, in opinia autorului exceptiei, contrar dispozitiilor constitutionale ale art. 21 alin. (4).
 
Curtea observa ca prin art. 1 alin. (1) din noua Lege a contenciosului administrativ nr. 554/2004 se prevede dreptul persoanei vatamate de o autoritate publica intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim de a obtine anularea actului, recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si repararea pagubei ce i-a fost cauzata, ceea ce este in concordanta cu art. 52 din Constitutie. Prin urmare, Curtea, Avand in vedere noua reglementare legala in domeniu, constata ca aceasta critica de neconstitutionalitate a ramas fara obiect.
 
Curtea retine ca solutia legislativa cuprinsa in prezent in art. 7 alin. (1) din Legea nr. 554/2004 conserva, in principiu, reglementarea cuprinsa anterior in art. 5 alin. (1) din Legea nr. 29/1990. Acest din urma text de lege a mai facut obiect al controlului de constitutionalitate, Curtea pronuntandu-se prin Decizia nr. 188 din 27 aprilie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 498 din 2 iunie 2004, si prin Decizia nr. 220 din 6 mai 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 539 din 16 iunie 2004.

Prin aceste decizii, Curtea a retinut ca textul constitutional care se refera la caracterul facultativ al jurisdictiilor speciale administrative nu este aplicabil prevederilor criticate care instituie obligatia persoanei vatamate de a se adresa cu reclamatie organului administrativ emitent mai inainte de sesizarea instantei de judecata cu anularea actului considerat ilegal. Dispozitia constitutionala invocata a desfiintat conditia prealabila numai pentru procedura administrativa jurisdictionala. Nici o dispozitie constitutionala nu interzice ca prin lege sa se instituie o procedura administrativa prealabila, fara caracter jurisdictional, cum este de exemplu procedura recursului administrativ gratios sau a celui ierarhic. Neexistand elemente noi de natura a determina schimbarea jurisprudentei Curtii, solutiile pronuntate de Curte, precum si considerentele care au stat la baza acestor decizii isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza, cu privire la dispozitiile art. 7 din Legea nr. 554/2004.

Data aparitiei: 30 Martie 2007
Autor: Violeta
Ti-a placut acest articol?
Da Like, Printeaza sau trimite prin WhatsApp si Email!
Votati articolul "Spete - contencios administrativ (pct. 11 - 13)":
Rating:

Nota: 5 din 5 din 1 voturi


Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Poate sunteti interesat si de:

©2020 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele de Contracte, Cereri si Notificari modificate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016