Spete - dreptul muncii (pct. 51)

51. Reprezentativitatea de care se bucura organizatiile sindicale si patronale, datorita numarului de membri stabilit prin lege, le indreptateste pe acestea sa negocieze si sa incheie contractele colective de munca la nivelurile respective, ale caror clauze, referitoare la drepturile minimale, sa fie obligatorii la incheierea contractelor colective de munca la niveluri inferioare, indiferent daca partile acestora s-au asociat, respectiv s-au afiliat ori nu, la organizatiile de la nivelul superior.

Prin Decizia nr. 511 din 15 iunie 2006 referitoare la exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (1) si (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca si ale art. 238 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata in M.Of. nr. 609 din 13 iulie 2006, instanta constitutionala a dispus urmatoarele:

Prin Incheierile din 14 februarie 2006, pronuntate in dosarele nr. 4.669/2005 si nr. 5.251/2005, Tribunalul Mures a sesizat Curtea Constitutionala cu exceptia de neconstitutionalitate a dispozitiilor art. 8 alin. (1) si (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca si ale art. 238 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii. Aceasta exceptie a fost ridicata de Societatea Comerciala “Sibac” - S.A. din Sighisoara si Societatea Comerciala “Transtex” - S.R.L. din Sighisoara cu prilejul solutionarii unor actiuni in contencios administrativ in contradictoriu cu Directia de Munca, Solidaritate Sociala si Familie Mures.
 
In motivarea exceptiei de neconstitutionalitate autorii acesteia sustin, in esenta, ca prevederile art. 8 alin. (1) si (2) din Legea nr. 130/1996 si ale art. 238 alin. (1) din Codul muncii contravin dispozitiilor art. 9, art. 20, art. 40, art. 41 alin. (5), art. 53, art. 73 alin. (3) lit. p) si art. 154 alin. (1) din Constitutia Romaniei. In acest sens, arata ca textele de lege criticate nu fac distinctie intre contractele colective de munca incheiate intre parti care sunt afiliate la asociatii patronale, respectiv sindicale, si cele incheiate intre parti neafiliate la nici o asociatie. In consecinta, impun partenerilor sociali care incheie contracte colective de munca la nivel de angajator si care nu sunt parte semnatara sau afiliata vreunui organism sindical sau patronal ce a semnat contractul colectiv la nivel national sa se supuna clauzelor stabilite in acest contract in ceea ce priveste limitele minimale ale drepturilor stabilite.
 
Tribunalul Mures considera ca, fara a fi neconstitutionale, prevederile legale criticate sunt ambigue si lacunare, intrucat nu disting intre contractele colective de munca incheiate intre partile afiliate la asociatii sau organizatii sindicale, respectiv patronate, si cele incheiate intre parti neafiliate organizatiilor sindicale sau patronatelor.
 
In conformitate cu dispozitiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, Incheierile de sesizare au fost comunicate presedintilor celor doua Camere ale Parlamentului, Guvernului si Avocatului Poporului, pentru a-si formula punctele de vedere cu privire la exceptia de neconstitutionalitate.
 

Avocatul Poporului apreciaza ca textele de lege criticate sunt constitutionale, acestea reprezentand o concretizare a dispozitiilor art. 41 alin. (5) din Constitutie. In acest sens, arata ca pentru asigurarea desfasurarii in conditii optime si uniforme a raporturilor de munca, actele normative in materie prevad drepturi si obligatii minimale, respectiv maximale, care vor trebui respectate la incheierea atat a contractelor colective de munca, cat si a celor individuale. De asemenea, considera ca nu se incalca dreptul la libera asociere, intrucat textele de lege criticate nu instituie obligatia de a se asocia, iar respectarea clauzelor contractului colectiv de munca incheiat la nivel national decurge din faptul ca acesta constituie izvor de drept ca si legea. In sfarsit, arata ca nu sunt restranse drepturi sau libertati fundamentale, ci, din contra, se asigura un minim de protectie sociala unor astfel de drepturi.
 
Presedintii celor doua Camere ale Parlamentului si Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra exceptiei de neconstitutionalitate ridicate.

Curtea, examinand Incheierile de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului si Avocatului Poporului, rapoartele intocmite de judecatorul-raportor, concluziile procurorului, dispozitiile legale criticate, raportate la prevederile Constitutiei, precum si Legea nr. 47/1992, retine urmatoarele:
 
Curtea Constitutionala a fost legal sesizata si este competenta, potrivit dispozitiilor art. 146 lit. d) din Constitutia Romaniei si ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 si 29 din Legea nr. 47/1992, sa solutioneze exceptia de neconstitutionalitate ridicata.
 Obiectul exceptiei de neconstitutionalitate il constituie urmatoarele dispozitii de lege:
 - Art. 8 alin. (1) si (2) din Legea nr. 130/1996 privind contractul colectiv de munca, republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 184 din 19 mai 1998, dispozitii care au urmatorul continut: “(1) Clauzele contractelor colective de munca pot fi stabilite numai in limitele si in conditiile prevazute de prezenta lege.
 (2) Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior.”;
 - Art. 238 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 72 din 5 februarie 2003, potrivit carora “Contractele colective de munca nu pot contine clauze care sa stabileasca drepturi la un nivel inferior celui stabilit prin contractele colective de munca incheiate la nivel superior.”
 
In opinia autorilor exceptiei, dispozitiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constitutionale cuprinse in art. 9 privind sindicatele, patronatele si asociatiile profesionale, art. 40 privind dreptul de asociere, art. 41 alin. (5) referitor la garantarea dreptului la negocieri colective in materie de munca si a caracterului obligatoriu al conventiilor colective, art. 73 alin. (3) lit. p) referitor la reglementarea prin lege organica a regimului general privind raporturile de munca, sindicatele, patronatele si protectia sociala si art. 154 alin. (1) referitor la conditiile ramanerii in vigoare a legilor preconstitutionale. De asemenea, autorii exceptiei au mai invocat si infrangerea prevederilor constitutionale ale art. 20, referitoare la prioritatea reglementarilor internationale, fara a indica insa vreun instrument juridic international cu care dispozitiile legale criticate ar fi neconcordante.
 
Examinand exceptia de neconstitutionalitate, Curtea constata ca textele de lege criticate au mai fost supuse controlului de constitutionalitate prin raportare la aceleasi prevederi constitutionale si aceeasi motivare ca si in prezenta cauza. Astfel, prin Decizia nr. 380 din 30 septembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.015 din 3 noiembrie 2004, Curtea Constitutionala a retinut ca problema reglementata prin dispozitiile legale criticate nu are nimic in comun cu dreptul de asociere, intrucat nu impune patronilor, organizatiilor patronale, salariatilor sau organizatiilor sindicale obligatia de a se asocia ori de a se afilia la o organizatie de nivel superior. De asemenea, a aratat ca reprezentativitatea de care se bucura organizatiile sindicale si patronale, datorita numarului de membri stabilit prin lege, le indreptateste pe acestea sa negocieze si sa incheie contractele colective de munca la nivelurile respective, ale caror clauze, referitoare la drepturile minimale, sa fie obligatorii la incheierea contractelor colective de munca la niveluri inferioare, indiferent daca partile acestora s-au asociat, respectiv s-au afiliat ori nu, la organizatiile de la nivelul superior. In sfarsit, Curtea a retinut ca dispozitiile contractului colectiv de munca incheiat la nivel national sau la nivel de ramura constituie izvor de drept (ca si legea) la incheierea contractelor colective de munca la nivel de unitate, ceea ce impune respectarea clauzelor referitoare la drepturile minimale. Prin urmare, partile, cu respectarea acestor obligatii firesti, au toata libertatea sa negocieze si alte clauze, precum si drepturi superioare.
 
Intrucat nu s-au evidentiat elemente sau motive noi care ar putea determina reconsiderarea jurisprudentei Curtii, consideram ca solutia si considerentele deciziei citate isi pastreaza valabilitatea si in prezenta cauza.