Titlul III Ministerul Public, Capitolul II - Legea nr. 304/2022 privind organizarea judiciara

 

 

 

(1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie coordoneaza activitatea parchetelor din subordine, indeplineste atributiile prevazute de lege, are personalitate juridica si gestioneaza bugetul Ministerului Public.

(2) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este condus de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, ajutat de un prim-adjunct si un adjunct.

(3) In activitatea sa, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este ajutat de 3 consilieri.

(4) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator principal de credite.

(5) In perioada absentei procurorului general sau a imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, prim-adjunctul procurorului general il inlocuieste de drept in exercitarea atributiilor ce ii revin in aceasta calitate, iar in cazul absentei prim-adjunctului procurorului general sau al imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, atributiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.

(6) In cazul vacantei functiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, pana la numirea unui alt procuror in aceasta functie, atributiile ce ii revin in aceasta calitate sunt exercitate de drept de prim-adjunctul procurorului general. In cazul vacantei functiei de procuror general si a celei de prim-adjunct al procurorului general, indiferent de cauza acesteia, pana la numirea unui procuror in functia de procuror general sau, dupa caz, pana la delegarea unui procuror in functia de prim-adjunct al procurorului general, atributiile sunt exercitate de drept de adjunctul procurorului general.

 

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie reprezinta Ministerul Public in relatiile cu celelalte autoritati publice si cu orice persoane juridice sau fizice, din tara sau din strainatate.

 

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie exercita, direct sau prin procurori anume desemnati, controlul asupra tuturor parchetelor.

 

(1) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie participa la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie in Sectii Unite, precum si la orice complet al acesteia, cand considera necesar.

(2) In cazul imposibilitatii de participare, procurorul general deleaga pe prim-adjunctul sau pe adjunctul sau ori pe un alt procuror pentru a participa, in locul sau, la sedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie prevazute la alin. (1).

 

Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie desemneaza, dintre procurorii acestui parchet, pe procurorii care participa la sedintele Curtii Constitutionale, in cazurile prevazute de lege.

 

(1) Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie are in structura sectii conduse de procurori-sefi, care pot fi ajutati de adjuncti. In cadrul sectiilor sau in coordonarea directa a procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pot functiona servicii si birouri conduse de procurori-sefi.

(2) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza, in conditiile legii, ca structuri cu personalitate juridica, Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Directia Nationala Anticoruptie.

 

In exercitarea atributiilor ce ii revin, procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie emite ordine cu caracter intern.

 

(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale Ministerului Public.

(2) Colegiul de conducere al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este constituit din procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prim-adjunctul si adjunctul acestuia, procurorii-sefi de sectie si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor.

(3) Dispozitiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplica in mod corespunzator. Votul procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este decisiv in caz de paritate de voturi.

 

(1) Adunarea generala a procurorilor Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie se convoaca de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, anual sau ori de cate ori este necesar.

(2) Dispozitiile art. 56 se aplica in mod corespunzator.

 

Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie elaboreaza anual un raport privind activitatea desfasurata, pe care il prezinta Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii si ministrului justitiei, pana la data de 1 februarie a anului urmator celui de referinta. Ministrul justitiei transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului de activitate a Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

 

 

(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, ca structura autonoma, cu personalitate juridica, specializata in combaterea criminalitatii organizate si terorismului. Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se bucura de independenta operationala si functionala si isi exercita atributiile pe intregul teritoriu al Romaniei. Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism are sediul in municipiul Bucuresti. Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sunt stabilite prin lege speciala.

(2) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este condusa de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, prin intermediul procurorului-sef al acestei directii. Procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In exercitarea atributiilor ce ii revin, procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism emite ordine cu caracter intern.

(3) Procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este ordonator secundar de credite. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se asigura de la bugetul de stat, fondurile destinate Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism fiind evidentiate distinct in bugetul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(4) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism isi desfasoara activitatea potrivit principiilor legalitatii, impartialitatii si controlului ierarhic.

(5) Procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este ajutat de 2 procurori-sefi adjuncti, asimilati adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, precum si de 2 consilieri, asimilati consilierilor procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(6) In perioada absentei procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sau a imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, unul din procurorii-sefi adjuncti il inlocuieste de drept in exercitarea atributiilor ce ii revin in aceasta calitate, potrivit desemnarii efectuate de procurorul-sef al directiei.

(7) Dispozitiile alin. (6) sunt aplicabile si in cazul vacantei functiei de procuror-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, indiferent de cauza acesteia, pana la numirea unui procuror in aceasta functie.

(8) In cazul in care procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este in imposibilitate obiectiva de a-si desemna inlocuitorul, desemnarea va fi facuta din oficiu de procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

 

(1) Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului-sef al directiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii.

(2) Pentru a fi numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii trebuie sa nu fi fost sanctionati disciplinar in ultimii 3 ani, cu exceptia cazurilor in care a intervenit radierea sanctiunii disciplinare, sa aiba o buna pregatire profesionala, o conduita morala ireprosabila, o vechime de cel putin 10 ani in functia de procuror sau judecator si sa fi fost declarati admisi in urma unui concurs. Concursul se organizeaza potrivit dispozitiilor prezentei legi si regulamentului aprobat prin hotarare a Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii. La calcularea conditiei minime de vechime pentru a participa la concurs nu se ia in considerare perioada in care procurorul a avut calitatea de auditor de justitie.

(3) Concursul prevazut la alin. (2) este organizat de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si consta in sustinerea unui interviu. Organizarea concursului se anunta cu cel putin 30 de zile inainte de data stabilita pentru desfasurarea interviului, prin publicare pe pagina de internet a Directiei pentru Investigarea Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism.

(4) In vederea organizarii si desfasurarii concursului, prin ordin al procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se constituie comisia de organizare a concursului, comisia de solutionare a contestatiilor impotriva rezultatelor verificarii conditiilor stabilite de lege pentru participare la concurs, comisia de interviu si comisia de solutionare a contestatiilor privind interviul. Pentru fiecare comisie de concurs sunt desemnati supleanti, prin ordin al procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Nu pot fi numite in comisiile de concurs persoanele care sunt sot/sotie, ruda sau afin pana la gradul al IV-lea inclusiv cu oricare dintre candidati ori cu un alt membru al comisiilor de concurs. Aceeasi persoana poate face parte dintr-o singura comisie de concurs.

(5) Comisia de organizare a concursului indeplineste toate activitatile necesare pentru buna organizare si desfasurare a concursului, cu exceptia celor date in competenta celorlalte comisii. Membrii comisiei de organizare a concursului se desemneaza dintre procurorii, personalul de specialitate juridica asimilat judecatorilor si procurorilor, cu functii de conducere si executie, functionarii publici si personalul contractual din cadrul directiei. Comisia de solutionare a contestatiilor impotriva rezultatelor verificarii conditiilor stabilite de lege pentru participare la concurs are componenta prevazuta pentru comisia de organizare a concursului.

(6) Comisia de interviu este alcatuita din procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism sau, dupa caz, unul dintre adjunctii acestuia si 2 procurori din cadrul directiei. La sustinerea interviului participa, cu rol consultativ, si un psiholog desemnat de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism din randul psihologilor inscrisi in Registrul unic al psihologilor cu drept de libera practica din Romania; psihologul va putea adresa intrebari candidatilor in scopul evaluarii motivatiei si competentelor umane si sociale ale acestora.

(7) Comisia de solutionare a contestatiilor privind interviul este alcatuita din 3 procurori din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

(8) Procurorii isi depun candidaturile la Directia pentru Investigarea Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism, in termen de 10 zile de la data anuntarii concursului.

(9) In termen de 5 zile de la data expirarii termenului de depunere a candidaturilor, comisia de organizare a concursului verifica indeplinirea de catre candidati a conditiilor stabilite de lege pentru participare la concurs si intocmeste lista candidatilor care indeplinesc aceste conditii, care se publica pe pagina de internet a Directiei pentru Investigarea Infractiunilor de Crima Organizata si Terorism.

(10) Candidatii respinsi pot formula contestatii in termen de 24 de ore de la publicarea listei prevazute la alin. (9). Contestatiile vor fi solutionate de comisia de solutionare a contestatiilor impotriva rezultatelor verificarii conditiilor stabilite de lege pentru participare la concurs. Dupa solutionarea contestatiilor se intocmeste lista finala a candidatilor care indeplinesc conditiile de participare la concurs, care se publica in conditiile alin. (9).

(11) Candidatii care indeplinesc conditiile de participare la concurs sustin un interviu in fata comisiei de interviu.

(12) Sustinerea orala a interviului se inregistreaza in mod obligatoriu cu mijloace audio-video, inregistrarile pastrandu-se o perioada de un an de la data desfasurarii probei.

(13) In cadrul interviului se testeaza abilitatile, aptitudinile si motivatia candidatilor. Interviul va urmari:

a) verificarea pregatirii profesionale;

b) verificarea capacitatii de a lua decizii si de a-si asuma raspunderea;

c) verificarea rezistentei la stres;

d) existenta unei conduite morale ireprosabile, precum si a altor calitati specifice, respectiv: complexitatea si diversitatea activitatilor, motivatia candidatului, initiativa si creativitate;

e) activitatea desfasurata de candidati, cunoasterea unei limbi straine si cunostintele de operare pe calculator.

(14) Membrii comisiei de interviu noteaza fiecare candidat prin completarea unei fise de notare nominale, care cuprinde si numele si prenumele membrului comisiei care a efectuat notarea si semnatura acestuia. Punctajul maxim total ce poate fi acordat la interviu este de 100 de puncte. Pentru fiecare dintre criteriile prevazute la alin. (13) punctajul maxim ce poate fi acordat este de 20 de puncte. Punctajul obtinut de fiecare candidat este media aritmetica a punctajelor acordate de fiecare dintre membrii comisiei de interviu.

(15) Candidatii pot contesta nota acordata la interviu, in termen de 3 zile de la data publicarii rezultatelor pe pagina de internet a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

(16) Contestatiile se solutioneaza in termen de 10 zile de la expirarea termenului prevazut la alin. (15).

(17) Solutionarea contestatiei la interviu se realizeaza prin reevaluarea probei, pe baza inregistrarii audio-video, de catre comisia de solutionare a contestatiilor privind interviul. Rezultatele finale ale concursului se afiseaza pe pagina de internet a Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism.

 

Sunt declarati admisi la concursul prevazut la art. 86 candidatii care au obtinut minimum 70 de puncte, in ordinea descrescatoare a notelor obtinute si in limita numarului de locuri scoase la concurs. La punctaje egale au prioritate, in urmatoarea ordine: candidatii care au vechime mai mare la Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, la parchetul de pe langa curtea de apel, la parchetul de pe langa tribunal sau, dupa caz, vechime mai mare in functia de procuror sau judecator, candidatii care au detinut anterior functii de conducere, candidatii care au titlul stiintific de doctor in drept.

 

(1) Procurorii numiti in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism pot fi revocati prin ordin al procurorului-sef al directiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute de lege, cu exceptia sanctiunii disciplinare a avertismentului.

(2) Prin exercitarea necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei se intelege: ineficienta sau calitatea necorespunzatoare a activitatii de urmarire penala, a activitatii privind participarea in sedintele de judecata sau a activitatii desfasurate in alte sectoare, comportamentul necorespunzator in relatia cu procurorii si judecatorii, personalul auxiliar de specialitate, justitiabilii si alte persoane implicate in procesul penal, cu alte institutii si persoane.

(3) Eficienta activitatii se va stabili in functie de: modalitatea de efectuare si coordonare a activitatii de urmarire penala, operativitatea motivarii cailor de atac declarate, termenele legale si administrative in care se solutioneaza lucrarile repartizate.

(4) Calitatea activitatii se va stabili in functie de: masurile si solutiile imputabile pentru motive de nelegalitate existente la momentul dispunerii acestora; caile de atac admise partilor pentru motive de nelegalitate in cauzele in care procurorul nu a exercitat calea de atac; situatiile in care procurorul nu a declarat, din motive imputabile, calea de atac sau calea de atac a fost retrasa din motive imputabile ori, din aceleasi motive, aceasta a fost respinsa; calitatea redactarii si motivarii actelor; capacitatea de interpretare a probelor; calitatea exprimarii, acuratetea rationamentului si capacitatea de sinteza; manifestarea rolului activ si calitatea concluziilor sustinute in sedintele de judecata.

(5) Ori de cate ori exista date sau indicii privind exercitarea necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei, procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism dispune efectuarea unui control de catre o comisie alcatuita din procurori anume desemnati, dintre care cel putin unul cu functie de conducere.

(6) Durata controlului nu poate depasi 60 de zile de la data la care a fost dispus. Aspectele constatate in urma controlului vor fi consemnate intr-un raport care se va comunica procurorului vizat.

(7) Procurorul are dreptul de a consulta raportul prevazut la alin. (6), in termen de 5 zile de la comunicarea acestuia.

(8) Dupa expirarea termenului prevazut la alin. (7), comisia procedeaza la ascultarea procurorului vizat. Refuzul de a face declaratii sau de a se prezenta la audiere se constata prin proces-verbal.

(9) Cu ocazia ascultarii sale sau printr-o cerere separata, formulata in termen de cel mult 10 zile de la data comunicarii raportului, procurorul poate propune probe si formula obiectii impotriva constatarilor si concluziilor raportului. Comisia dispune motivat asupra solicitarilor sau obiectiilor procurorului si, dupa caz, completeaza verificarile in cel mult 15 zile.

(10) Raportul comisiei este inaintat procurorului-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism poate dispune motivat, o singura data, completarea verificarilor. Completarea se efectueaza de comisie in termen de cel mult 10 zile de la data cand a fost dispusa.

(11) Pe baza raportului si a probelor administrate, procurorulsef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism solicita Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii emiterea avizului pentru revocarea procurorului. In vederea emiterii avizului, membrii sectiei examineaza intregul material rezultat in urma controlului, inclusiv obiectiile sau punctul de vedere al procurorului. In vederea emiterii avizului, sectia procedeaza la audierea procurorului vizat. Neemiterea avizului in termen de 30 de zile de la data solicitarii nu impiedica continuarea procedurii de revocare.

(12) Ordinul de revocare emis de procurorul-sef al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism poate fi atacat de procurorul vizat la Sectia de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si Justitie, potrivit legii, in termen de 30 de zile de la comunicare, fara parcurgerea procedurii plangerii prealabile prevazute de lege. Hotararea pronuntata este definitiva.

(13) Revocarea din cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism nu constituie sanctiune disciplinara.

 

(1) La data incetarii activitatii in cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, procurorii revin la parchetul de unde provin sau isi continua activitatea la un parchet la care au dreptul sa functioneze, potrivit legii.

(2) De la data prevazuta la alin. (1), procurorii care au activat in cadrul directiei isi redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul acestei directii.

 

(1) In cadrul Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestei directii.

(2) Colegiul de conducere al Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism este constituit din procurorul-sef al directiei, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectie si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor.

(3) Dispozitiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplica in mod corespunzator. Votul procurorului-sef al directiei este decisiv in caz de paritate de voturi.

 

(1) Adunarea generala a procurorilor Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism se convoaca de catre procurorul-sef al acestei directii, anual sau ori de cate ori este necesar.

(2) Dispozitiile art. 56 se aplica in mod corespunzator.

 

Raportul anual privind activitatea desfasurata de Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism, aprobat de adunarea generala a procurorilor conform art. 56 alin. (1) lit. a) si alin. (3), se inainteaza procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pana la data de 1 februarie a anului urmator celui de referinta, in vederea examinarii gradului de realizare a prioritatilor de politica penala urmarite. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie inainteaza ministrului justitiei raportul impreuna cu concluziile sale, nu mai tarziu de 30 de zile de la transmiterea acestuia de catre Directia de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism. Ministrul justitiei transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului, in termen de 30 de zile de la data primirii acestuia din partea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

 

 

(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie functioneaza Directia Nationala Anticoruptie, ca structura autonoma, cu personalitate juridica, specializata in combaterea infractiunilor de coruptie. Directia Nationala Anticoruptie se bucura de independenta operationala si functionala si isi exercita atributiile pe intregul teritoriu al Romaniei. Directia Nationala Anticoruptie are sediul in municipiul Bucuresti. Atributiile, competenta, structura, organizarea si functionarea Directiei Nationale Anticoruptie sunt stabilite prin lege speciala.

(2) Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie conduce Directia Nationala Anticoruptie prin intermediul procurorului-sef al acestei directii. Procurorulsef al Directiei Nationale Anticoruptie este asimilat prim-adjunctului procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie. In exercitarea atributiilor ce ii revin, procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie emite ordine cu caracter intern.

(3) Procurorul-sef al Directiei Nationale Anticoruptie este ordonator secundar de credite. Finantarea cheltuielilor curente si de capital ale Directiei Nationale Anticoruptie se asigura de la bugetul de stat, fondurile destinate Directiei Nationale Anticoruptie fiind evidentiate distinct in bugetul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

(4) Directia Nationala Anticoruptie isi desfasoara activitatea potrivit principiului legalitatii, al impartialitatii si al controlului ierarhic.

(5) Dispozitiile art. 85 alin. (5)-(8) se aplica in mod corespunzator.

 

(1) Directia Nationala Anticoruptie se incadreaza cu procurori numiti prin ordin al procurorului-sef al directiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in limita posturilor prevazute in statul de functii, aprobat potrivit legii.

(2) Dispozitiile art. 86 alin. (2)-(17) si art. 87 se aplica in mod corespunzator.

 

(1) Procurorii numiti in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie pot fi revocati prin ordin al procurorului-sef al directiei, cu avizul Sectiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, in cazul exercitarii necorespunzatoare a atributiilor specifice functiei sau in cazul aplicarii uneia dintre sanctiunile disciplinare prevazute de lege, cu exceptia sanctiunii disciplinare a avertismentului.

(2) Dispozitiile art. 88 alin. (2)-(13) sunt aplicabile in mod corespunzator.

 

(1) La data incetarii activitatii in cadrul Directiei Nationale Anticoruptie, procurorii revin la parchetul de unde provin sau isi continua activitatea la un parchet la care au dreptul sa functioneze, potrivit legii.

(2) De la data prevazuta la alin. (1), procurorii care au activat in cadrul directiei isi redobandesc gradul profesional de executie si salarizarea corespunzatoare acestuia avute anterior sau pe cele dobandite ca urmare a promovarii, in conditiile legii, in timpul desfasurarii activitatii in cadrul acestei directii.

 

(1) In cadrul Directiei Nationale Anticoruptie functioneaza colegiul de conducere, care hotaraste asupra problemelor generale de conducere ale acestei directii.

(2) Colegiul de conducere al Directiei Nationale Anticoruptie este constituit din procurorul-sef al directiei, adjunctii acestuia, procurorii-sefi de sectie si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor.

(3) Dispozitiile art. 54 alin. (4)-(10) se aplica in mod corespunzator. Votul procurorului-sef al directiei este decisiv in caz de paritate de voturi.

 

(1) Adunarea generala a procurorilor Directiei Nationale Anticoruptie se convoaca de catre procurorul-sef al acestei directii, anual sau ori de cate ori este necesar.

(2) Dispozitiile art. 56 se aplica in mod corespunzator.

 

Raportul anual privind activitatea desfasurata de Directia Nationala Anticoruptie, aprobat de adunarea generala a procurorilor conform art. 56 alin. (1) lit. a) si alin. (3), se inainteaza procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pana la data de 1 februarie a anului urmator celui de referinta, in vederea examinarii gradului de realizare a prioritatilor de politica penala urmarite. Procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie inainteaza ministrului justitiei raportul impreuna cu concluziile sale, nu mai tarziu de 30 de zile de la transmiterea acestuia de catre Directia Nationala Anticoruptie. Ministrul justitiei transmite Parlamentului concluziile sale asupra raportului, in termen de 30 de zile de la data primirii acestuia din partea procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie.

 

 

(1) Pe langa fiecare curte de apel, tribunal, tribunal pentru minori si familie si judecatorie functioneaza un parchet.

(2) Parchetele au sediul in localitatile in care isi au sediul instantele pe langa care functioneaza si au aceeasi circumscriptie cu acestea, potrivit anexei nr. 1.

(3) Parchetele de pe langa curtile de apel si parchetele de pe langa tribunale au personalitate juridica. Parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si parchetele de pe langa judecatorii nu au personalitate juridica.

 

(1) Parchetele de pe langa curtile de apel si tribunale au in structura sectii, in cadrul carora pot functiona servicii si birouri.

(2) In raport cu natura si numarul cauzelor, in cadrul parchetelor de pe langa judecatorii pot functiona sectii specializate.

(3) Birourile, serviciile ori alte compartimente de specialitate din cadrul parchetelor se stabilesc de catre procurorul general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie, cu avizul ministrului justitiei.

 

In localitatile unde functioneaza sediile secundare ale tribunalelor si judecatoriilor se infiinteaza sedii secundare ale parchetelor, cu activitate permanenta, avand aceeasi circumscriptie cu sediile secundare ale instantelor pe langa care functioneaza.

 

(1) Parchetele de pe langa curtile de apel sunt conduse de procurori generali.

(2) Parchetele de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt conduse de prim-procurori.

(3) Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel si prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale exercita si atributii de coordonare si control al administrarii parchetului unde functioneaza, precum si al parchetelor din circumscriptie.

(4) Prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunalele pentru minori si prim-procurorii parchetelor de pe langa judecatorii exercita si atributii de administrare a parchetului.

 

Procurorii generali ai parchetelor de pe langa curtile de apel au calitatea de ordonatori secundari de credite, iar prim-procurorii parchetelor de pe langa tribunale au calitatea de ordonatori tertiari de credite.

 

(1) In functie de volumul de activitate, la parchetele de pe langa curtile de apel, tribunalele, judecatoriile care isi au sediul in resedintele de judet, precum si parchetele de pe langa judecatoriile din municipiul Bucuresti, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-2 adjuncti, iar la parchetele de pe langa tribunalele pentru minori si familie si celelalte judecatorii, prim-procurorul poate fi ajutat de un adjunct.

(2) La Parchetul de pe langa Curtea de Apel Bucuresti si la Parchetul de pe langa Tribunalul Bucuresti, procurorul general sau, dupa caz, prim-procurorul poate fi ajutat de 1-3 adjuncti.

(3) La parchetele de pe langa curtile de apel unde exista un singur procuror general adjunct, in perioada absentei procurorului general sau a imposibilitatii exercitarii functiei, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct il inlocuieste de drept in exercitarea atributiilor ce ii revin in aceasta calitate. In cazul vacantei functiei de procuror general, indiferent de cauza acesteia, procurorul general adjunct il inlocuieste de drept in exercitarea atributiilor ce ii revin in aceasta calitate, pana la delegarea unui procuror in functia de procuror general. In cazul in care exista 2 sau 3 procurori generali adjuncti, prin ordin al procurorului general se va stabili ordinea in care se exercita conducerea parchetului de pe langa curtea de apel.

(4) Dispozitiile alin. (3) sunt aplicabile in mod corespunzator si parchetelor de pe langa tribunale, tribunalele pentru minori si familie si judecatorii.

 

(1) Sectiile, serviciile si birourile parchetelor de pe langa instante sunt conduse de procurori-sefi.

(2) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza procurorii pe sectii, servicii si birouri, in functie de pregatirea, specializarea si aptitudinile acestora.

(3) Conducatorul fiecarui parchet repartizeaza dosarele procurorilor, tinand cont de specializarea acestora.

 

(1) In cadrul parchetelor functioneaza colegii de conducere, care avizeaza problemele generale de conducere ale parchetelor.

(2) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa curtile de apel sunt constituite din procurorul general, adjunctul sau adjunctii acestuia, dupa caz, procurorii-sefi de sectie si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor. Votul procurorului general este decisiv in caz de paritate de voturi.

(3) Colegiile de conducere ale parchetelor de pe langa tribunale, tribunale pentru minori si familie si judecatorii sunt constituite din prim-procurorul parchetului, adjunctul sau adjunctii acestuia, dupa caz, procurorii-sefi de sectie, dupa caz, si 2 procurori alesi pe o perioada de 3 ani in adunarea generala a procurorilor. Votul prim-procurorului este decisiv in caz de paritate de voturi.

(4) Dispozitiile art. 54 alin. (3)-(10) se aplica in mod corespunzator.

 

Dispozitiile art. 55 si 56 se aplica in mod corespunzator pentru organizarea si desfasurarea adunarilor generale ale procurorilor.

 

 

(1) Pe langa fiecare instanta militara functioneaza un parchet militar. Pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti functioneaza Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti, iar pe langa tribunalele militare functioneaza parchetele militare de pe langa tribunalele militare.

(2) Circumscriptiile parchetelor militare sunt prevazute in anexa nr. 2.

(3) Parchetele militare prevazute la alin. (1) au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.

 

(1) Parchetele militare de pe langa tribunalele militare sunt conduse de un prim-procuror militar ajutat de un prim-procuror militar adjunct.

(2) Parchetul Militar de pe langa Curtea Militara de Apel Bucuresti este condus de un procuror general militar, ajutat de un procuror general militar adjunct.

(3) Dispozitiile art. 105 alin. (3) si (4) se aplica in mod corespunzator.

(4) Procurorul militar sef sectie sau, dupa caz, procurorul militar sef serviciu din cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie este ordonator tertiar de credite pentru parchetele militare.

 

(1) Parchetele militare exercita prin procurorii militari atributiile prevazute la art. 67, care se aplica in mod corespunzator.

(2) Parchetele militare efectueaza urmarirea penala in cauzele privind fapte penale comise de militari romani dislocati pe teritoriul altor state, in cadrul unor forte multinationale, in conditiile in care, potrivit unei conventii internationale, pe teritoriul statului primitor poate fi exercitata jurisdictia romana. Procurorii militari participa la sedintele de judecata ce se desfasoara potrivit art. 62.

(3) Parchetele militare dispun de organe de cercetare speciala puse in serviciul lor si fata de care exercita atributiile prevazute la art. 67 lit. b).

(4) Dispozitiile art. 107 si 108 se aplica in mod corespunzator.

 

Cand persoana cercetata este militar activ, urmarirea penala se efectueaza de procurorul militar, indiferent de gradul militar al persoanei cercetate.

 

(1) In cadrul Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si al Directiei Nationale Anticoruptie functioneaza sectii sau servicii de combatere a infractiunilor savarsite de militari care au, fiecare, statut de unitate militara, cu indicativ propriu.

(2) Pentru prevenirea si combaterea criminalitatii, precum si pentru stabilirea cauzelor care genereaza sau favorizeaza criminalitatea in randul militarilor si salariatilor civili ai structurilor militarizate, parchetele militare si sectia sau serviciul prevazut la alin. (1) organizeaza si desfasoara, conform competentei, activitati comune ale procurorilor militari cu organe din cadrul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului Afacerilor Interne, precum si din cadrul altor structuri militare, pe baza de protocoale.

Click AICI pentru a reveni la cuprinsul Legii nr. 304/2022 privind organizarea judiciara