Un condamnat pentru coruptie a obtinut achitarea datorita protocoalelor de cooperare Justitie-SRI

Conform Profit.ro un subofiter din Jandarmerie a fost condamnat la 3 ani de inchisoare cu suspendare pentru ca primea mita sub forma de "taxa de protectie" de la mai multi traficanti de tigari de contrabanda din Bihor. Ajuns la Curtea Militara de Apel Bucuresti cu cazul sau, acesta a fost achitat in iulie 2018 pentru ca informatiile pe baza carora s-a dat sentinta in prima instanta ar fi fost rezultate in urma incheierii unui protocol secret de cooperare incheiat in 2009 intre PICCJ si SRI, care se afla in vigoare in timp ce jandarmul proaspat achitat comitea fapta de luare de mita, conform Codului Penal. 

Protocolul de colaborare, publicat si declasificat in luna martie 2018

Serviciul Roman de Informatii a publicat in luna martie Protocolul de colaborare cu Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale.
Documentul a fost incheiat pe data de 4 februarie 2009, fiind semnat de Tiberiu Nitu, prim-adjunct al procurorului general la acea vreme, si Florian Coldea, prim-adjunct al directorului SRI. Protocolul a fost aprobat de sefii celor doua institutii de la acea data - Laura Codruta Kovesi si George Maior.
El a fost incheiat in baza Constitutiei, a Codului de procedura penala, a unor legi, ordonante de urgenta si hotarari de guvern, dar si a unor hotarari CSAT, potrivit documentului declasificat de SRI.

Protocolul prevede "constituirea de echipe operative comune care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor, in vederea documentarii faptelor de la art. 2", care stipuleaza: "Partile coopereaza, potrivit competentelor si atributiilor prevazute de lege, in activitatea de valorificare a informatiilor din domeniul prevenirii si combaterii infractiunilor impotriva securitatii nationale, a actelor de terorism, infractiunilor ce au corespondent in amenintarile la adresa securitatii nationale si a altor infractiuni grave, potrivit legii".

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Teste rezolvate la limba si literatura romana clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Ghidul practic al contabilului din domeniul constructiilor

Vezi AICI detalii

Tot in articolul 3 se face referire la:

• constituirea de echipe operative comune care sa actioneze in baza unor planuri de actiune pentru exercitarea competentelor specifice ale partilor, in vederea documentarii faptelor prevazute la art. 2;
• acordarea cu titlu gratuit de catre Serviciu a asistentei in domeniul protectiei informatiilor clasificate detinute si utilizate de Parchet, pentru prevenirea scurgerii de date si informatii cu acest caracter, colectarea, transportul si distribuirea in tara a corespondentei oficiale;
• elaborarea si derularea de catre parti, in domeniile complementare, de strategii, actiuni si programe comune;
• acordarea de catre expertii Serviciului, in conditiile legii, a asistentei tehnice de specialitate procurorilor care efectueaza urmarirea penala, pentru aplicarea prevederilor art. 91 (1) - 91 (5) si art. 98 Cod procedura penala;
• acordarea de catre Serviciu, in conditiile legii si ale prezentului Protocol, a asistentei tehnice de specialitate procurorilor in cauzele prevazute la art. 2, in care administrarea mijloacelor de proba impune cunostinte ori dotari tehnice specifice sau in cauzele in care se asculta persoane cu identitate protejata;
• crearea unor mecanisme informatice care sa asigure comunicarea operativa, in situatii deosebite, a datelor si informatiilor necesare indeplinirii atributiilor fiecarei parti;
• participarea la programe comune de formare, specializare, pregatire sau perfectionare profesionala.

In ceea ce priveste responsabilitatile Parchetului se precizeaza:

• asigura, prin procurorii specializati, valorificarea informatiilor, datelor, documentelor si materialelor, referitoare la initierea/savarsirea de infractiuni, transmise de catre Serviciu, obtinute ca urmare a punerii in aplicare a mandatului, in masura in care cunoasterea acestora este necesara pentru constituirea sau finalizarea unei cauze penale si nu afecteaza derularea activitatilor specifice pentru contracararea amenintarilor la adresa securitatii nationale;
• comunica, in mod operativ, dar nu mai tarziu de 60 de zile modul de valorificare a informarilor sau sesizarilor primite de la Serviciu referitoare la infractiunile prevazute in art. 2, cu exceptia cazurilor in care, inainte de implinirea termenului mentionat, se solicita informatii suplimentare in legatura cu cauza. Termenul de 60 de zile curge de la data inregistrarii informarii sau sesizarii la Parchet.
• pune la dispozitia Serviciului, la cerere sau din oficiu, date si informatii care prin natura lor prezinta interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor amenintari la adresa securitatii nationale. Pune la dispozitia Serviciului datele si informatiile referitoare la implicarea unor cadre militare sau salariati civili ai acestuia in pregatirea sau savarsirea de infractiuni, daca apreciaza ca, prin aceasta, nu se impiedica sau ingreuneaza aflarea adevarului in cauza.

Responsabilitatile SRI sunt:

• efectueaza, in conditiile legii, la cererea Parchetului, activitati specifice in vederea obtinerii datelor si informatiilor privind pregatirea sau savarsirea unor infractiuni prevazute la art. 2;
• pune la dispozitia Parchetului date, informatii si documente, cu respectarea prevederilor legale referitoare la accesul la informatii clasificate, care pot sprijini documentarea cauzelor aflate in lucru. Aceste informatii trebuie sa cuprinda suficiente elemente de identificare pentru adoptarea unor masuri specifice si pentru a putea fi valorificate in cadrul urmaririi penale;
• acorda sprijin, prin compartimentele specializate, pentru completarea informatiilor in cauzele complexe dintre cele prevazute de art. 2, aflate pe rolul Parchetului, scop in care desfasoara activitati de investigatii si supraveghere operativa;
• acorda sprijin tehnic, prin compartimentele specializate, pentru activitati necesare punerii in aplicare a prevederilor art. 91 (1) - 91 (5) si art. 98 Cod procedura penala, care implica utilizarea mijloacelor tehnice specifice;
• comunica Parchetului, la cerere sau din oficiu, informatiile obtinute din derularea activitatilor operative de realizare a securitatii nationale, care prezinta relevanta si pot fi valorificate in cadrul procesului penal;
• informatiile destinate potrivit legii structurilor centrale ale Directiei de Investigare a Infractiunilor de Criminalitate Organizata si Terorism si Directiei Nationale Anticoruptie se comunica exclusiv procurorului general al Parchetului de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie;
• efectueaza, prin lucratori operativi anume desemnati, activitatile prevazute in art. 224, alin. 2 din Codul de procedura penala, in cazurile prevazute la art. 2;
• acorda sprijin, in conditiile legii, la solicitarea scrisa a Parchetului, pentru clarificarea aspectelor referitoare la infractiunile prevazute in art. 2, prin activitati specifice, potrivit competentei, precum si prin efectuarea de expertize sau constatari tehnico- stiintifice;
• la solicitarea scrisa a Parchetului, acorda sprijin tehnic, in conditiile prevazute de art. 91 (1) - 91 (5) din Codul de procedura penala, in vederea constatarii savarsirii infractiunilor prevazute in art. 2, in conditiile prevazute de art. 465 din Codul de procedura penala, in baza unui plan comun de actiune.
• la solicitarea scrisa a Parchetului, pune la dispozitie, in termen de 15 de zile de la data obtinerii, informatiile provenite din bazele de date la care are acces in virtutea protocoalelor incheiate cu alte institutii.

AMR a criticat protocolul, iar Cristiana Tarcea a sesizat Parchetul General

Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) critica incheierea protocoalelor dintre PICCJ si SRI, precizand ca aceasta modalitate de "lucru", pe baza de protocoale secrete, cu efecte asupra actelor de urmarire penala, creeaza cel putin confuzii referitoare la ce vrea, de fapt, parchetul, care, pe de o parte, reclama lipsa independentei procurorului, iar, pe de alta parte, "este partas in cooperari dincolo de lege care apar ca lovind tocmai in aceasta independenta".

"Asociatia Magistratilor din Romania (AMR) a luat cunostinta, din mass-media, despre un 'nou' protocol secret, incheiat in anul 2016 intre Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Serviciul Roman de Informatii. Noi, cetatenii de rand, incluzand aici si judecatorii, si procurorii care n-au semnat si n-au aplicat asemenea protocoale, constatam, asadar, ca telenovela protocoalelor continua, rasarind, din timp in timp, cate un act. De parca Constitutia si legile n-ar putea fi respectate si puse in practica, in litera si spiritul lor, decat daca sunt semnate protocoale peste protocoale. Care sa faca ce anume? Sa ne explice rolul constitutional al parchetului? Sa ne invete cum sa aplicam legea? Sa o simplifice ca s-o intelegem, noi, cei din Justitie?'', se arata intr-un comunicat al AMR.

Reprezentantii AMR se intreaba ce cuprindea de fapt protocolul secret incheiat cu SRI de PICCJ.

"Am inteles, din protocolul nesecret publicat in mass-media, ca acesta privea 'cooperarea' intre Serviciul Roman de Informatii si Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru stabilirea conditiilor 'concrete' de acces la sistemele tehnice. Dar protocolul secret ce obiect avea? Ce fel de 'cooperare' presupunea si ce obligatii si-a asumat PICCJ, liber consimtite? Ca doar n-o fi fost tot despre sisteme tehnice, adica despre: 'utilizarea aplicatiilor informatice de interceptare specifice', 'managementul tintelor si al mandatelor de supraveghere tehnica', 'managementul utilizatorilor din cadrul structurii conectati la sistem', 'directionarea semnalului interceptat si/sau receptionarea acestuia catre/de catre structuri stabilite de Ministerul Public', 'exportul produselor interceptate prin intermediul aplicatiilor informatice specifice'", precizeaza sursa citata de Agerpres.

Asociatia Magistratilor afirma ca au existat "balbe" in ceea ce priveste data denuntarii protocolului secret.

"Experienta ultimilor ani si a protocoalelor desecretizate, incheiate de parchete, ne spune ca protocolul secret in discutie era despre cu totul altceva. Sau este. Avem certitudinea, adica proba, ca a fost denuntat? In drept suntem obisnuiti cu principiul simetriei. Deocamdata am vazut doar semnaturi pentru 'intrarea in vigoare' a protocoalelor. Suntem indrituiti sa asteptam desecretizarea protocolului incheiat in decembrie 2016 si, totodata, actul semnat de reprezentantii acelorasi institutii, prin care sa fi fost denuntat, cu atat mai mult cu cat declaratiilor publice privind incetarea efectelor protocolului secret din 2016 li s-au alaturat balbe despre data denuntarii'', sustin reprezentantii Asociatiei.
Potrivit AMR, faptul ca SRI a fost cel care a initiat declasificarea protocoalelor semnate cu parchetele de la varful ierarhiei Ministerului Public este de laudat si reprezinta un prim pas de revenire la normalitatea democratica.

In luna iunie a anului in curs, Presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie, Cristina Tarcea, a trimis o sesizare Parchetului General, pentru a se verifica daca au fost savarsite infractiuni de fals la incheierea protocolului de cooperare ICCJ-PG-SRI, cu referire la semnatura lui Nicolae Popa, fostul presedinte al Instantei supreme.

Cristina Tarcea declara in sesizare ca, la data de 14 iunie 2018, a fost finalizata procedura de declasificare a protocolului de cooperare intre Serviciul Roman de Informatii, Parchetul de pe langa Inalta Curte de Casatie si Justitie si Inalta Curte de Casatie si Justitie pentru indeplinirea sarcinilor ce le revin in domeniul securitatii nationale.

"Dupa publicarea formei declasificate a documentului, presedintele Inaltei Curti de Casatie si Justitie de la acea data a sustinut public ca, desi semnatura de pe inscris este a dumnealui, nu a semnat un astfel de inscris si nici nu a negociat protocolul in discutie. La data de 19 iunie 2018 am avut o intalnire la sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie cu Nicolae Popa, fostul presedinte al Instantei supreme. In cadrul discutiilor purtate, domnul profesor mi-a relatat ca semnatura de pe document ii apartine, nu o contesta, dar ca nu l-a semnat, pentru ca, incepand cu data de 1 septembrie 2009 nu si-a mai exercitat prerogativele de presedinte al Inaltei Curti de Casatie si Justitie. De asemenea, mi-a relatat ca nu cunoaste conditiile in care a fost discutat sau negociat protocolul si ca nici nu a desemnat o persoana anume din cadrul Instantei supreme pentru a purta astfel de discutii sau negocieri. Avand in vedere faptul ca imprejurarile relatate conduc spre ideea ca protocolul de cooperare s-ar fi incheiat in conditiile savarsirii unor infractiuni de fals, in temeiul dispozitiilor art. 291 din Codul de procedura penala, va transmit prezenta sesizare urmand ca, in urma verificarilor pe care le veti efectua, sa stabiliti daca exista indicii ca in cauza au fost savarsite infractiuni si sa apreciati daca sunt indeplinite conditiile legale pentru a va sesiza din oficiu, conform art.292 din Codul de procedura penala", se arata in sesizarea obtinuta de Agerpres.

Cristina Tarcea mentioneaza faptul ca in arhivele Instantei supreme nu au fost identificate documente care sa clarifice aspectele legate de circumstantele incheierii protocolului si nici alte documente care sa ateste tipul de actiuni ce s-ar fi desfasurat inainte si dupa incheierea protocolului.

Tarcea mai arata ca, in urma verificarilor efectuate la Biroul de Resurse Umane al Inaltei Curti, a constatat ca, prin ordinul nr. 172 din 16 septembrie 2009 al presedintelui ICCJ, au incetat raporturile de munca ale fostului presedinte Nicolae Popa incepand cu data de 14 septembrie 2009, acesta incasand drepturile banesti cuvenite pentru o perioada de 9 zile lucratoare din luna septembrie 2009.

Achitarea jandarmului condamnat in prima instanta

Din documentarea Profit.ro rezulta ca este vorba despre primul si deocamdata singurul caz de achitare obtinuta in instanta prin contestarea interceptarilor telefonice efectuate in perioada de valabilitate a respectivului protocol, cu argumentul ilegalitatii acestuia. Si alte persoane judecate sau deja condamnate penal in alte cauze au incercat sa se foloseasca de acest argument, insa fara succes in instante. Mai mult, a existat si un caz in care s-a cerut sesizarea Curtii Constitutionale cu exceptie de neconstitutionalitate a protocolului, solicitare respinsa de judecatori cu motivarea ca protocolul nu este nici lege si nici ordonanta de Guvern pentru a putea fi atacat la CCR.  Potrivit documentelor Curtii Militare de Apel Bucuresti, consultate de Profit.ro, probele care au dus la condamnarea in prima instanta a plutonierului major de Jandarmerie Cantemir Groza au fost denunturile a trei persoane care vindeau tigari din import fara timbru in piata Cetate din Oradea, denunturi conform carora inculpatul a primit in repetate randuri de la acestea mita sub forma de numerar si cartuse de tigari in perioada 2014-2015, tigarile descoperite la inculpat in urma unei perchezitii, precum si convorbirile telefonice interceptate ale acestuia cu martorii denuntatori, prin care jandarmul le anunta controalele in piata ale autoritatilor si stabilea intalniri pentru a primi "taxa de protectie".

Sursa citata releva ca principalul motiv de achitare a inculpatului a fost ca, in urma anularii probelor obtinute prin interceptari telefonice, din cauza presupusei ilegalitati a protocolului de cooperare PICCJ-SRI, a disparut legatura de cauzalitate intre afirmatiile denuntatorilor, cum ca i-ar fi dat dat mita inculpatului, si pachetele de tigari netimbrate descoperite la acesta in urma perchezitiei. In ceea ce ii priveste pe martorii denuntatori, in cazul a doi dintre ei procurorii au hotarat clasarea cauzei, iar in privinta celui de-al treilea s-a dispus renuntarea la urmarirea penala. Un alt motiv de achitare a jandarmului, sustinut de avocat si acceptat de instanta, releva o situatie de-a dreptul absurda. Inculpatul a fost acuzat ca, luand mita si furnizand denuntatorilor informatii nepublice, respectiv programul controalelor Politiei in piata, pentru a-i sprijini in activitatile lor ilegale, si-a incalcat atributiile de serviciu prevazute in fisa postului. Numai ca fisa postului de jandarm constituie document secret. Avocatul inculpatului a cerut Inspectoratului Judetean de Jandarmi Oradea desecretizarea fisei, pentru a pregati apararea, insa institutia a refuzat, pe motiv ca acest lucru ar "prejudicia grav ordinea publica, siguranta nationala si apararea tarii". Concluzia instantei de apel a fost ca, in acest fel, inculpatului i s-a ingradit accesul la probe, drept procesual fundamental. Mai mult, Codul de procedura penala prevede ca "Daca autoritatea emitenta nu permite aparatorului inculpatului accesul la informatiile clasificate, acestea nu pot servi la pronuntarea unei solutii de condamnare (...)". Prevederea a fost declarata neconstitutionala de catre CCR in ianuarie anul acesta, care in plus a statuat ca decizia de acces la informatii clasificate trebuie sa apartina judecatorilor, insa textul de lege criticat din Codul de procedura penala nu a fost inca pus in acord cu decizia CCR de catre Parlament. 

Sentinta de achitare a inculpatului pentru infractiunea de luare de mita a fost definitiva, insa procurorii militari au atacat-o cu contestatie in anulare la aceeasi instanta, primul termen in acest proces fiind programat luna aceasta.

De ce este importanta aceasta achitare

Presedintele PSD, Liviu Dragnea, a anuntat, sambata seara, dupa sedinta Comitetului Executiv al partidului, ca premierului Viorica Dancila i s-a solicitat ca Guvernul sa adopte o Ordonanta de Urgenta prin care sa fie anulate protocoalele intre SRI si institutiile din justitie si efectele acestora. El a mai declarat, intrebat despre o posibila Ordonanta privind aministia, ca i-a cerut premierului Viorica Dancila sa analizeze in Guvern ce acte normative trebuie adoptate astfel incat "zecile, sutele, miile de oameni care ori au fost condamnati pe nedrept, ori au fost condamnati pe baza unor probe si instrumentarii unor dosare folosind niste proceduri ilegale, sa poata sa aiba sansa sa nu ispaseasca o pedeapsa sau sa nu fie condamnati in continuare nevinovati". El a sustinut ca "aceasta problema nu va putea fi ascunsa", iar Guvernul "trebuie sa isi asume ceva, sa vina cu o propunere sau sa propuna Parlamentului" o varianta.

Pe 1 august, Ministrul Justitiei, Tudorel Toader, a anuntat ca va propune premierului adoptarea unei Ordonante de Urgenta prin care persoanele care cred ca au fost condamnate in baza interceptarilor ilegale sau a protocoalelor cu SRI ale Parchetului sa poata cere revizuirea sentintei. El a spus ca o astfel de ordonanta va fi data "intr-un timp scurt, imediat ce se termina concediile", iar prin aceasta ii va fi data incredere romanului ca "justitia se infaptuieste asa cum cere Constitutia".