Dictionar juridic - Definitia termenului DREPTUL LA REPARATIE

Prevazut in capitolul IV, titlul IV, art. 504, Codul de procedura penala, partea speciala, dreptul persoanei care a fost condamnata definitiv la repararea de catre stat a pagubei suferite, daca in urma rejudecarii cauzei s-a stabilit ca nu a savarsit fapta imputata ori ca acea fapta nu exista. De asemenea, are acest drept si persoana impotriva careia s-a luat o masura preventiva, iar ulterior a fost scoasa de sub urmarirea penala sau a fost achitata, din motivele aratate mai inainte.

Alti termeni asemanatori: comisia natiunilor unite pentru dreptul comercial international, decadere din dreptul la locuinta, dezmembraminte ale dreptului de proprietate, dreptul aplicabil contractului.., dreptul bizantin, dreptul canonic, dreptul civil, dreptul de aparare, dreptul de azil, dreptul de optiune, dreptul de preemtiune, dreptul international al muncii, dreptul la munca, dreptul la reparatie, dreptul muncii, dreptul natural, dreptul penal, dreptul procesual civil, dreptul procesual penal, garantarea dreptului de aparare, iura novit curia (instanta cunoaste dreptul), izvoarele dreptului, izvoarele dreptului civil, principiile fundamentale ale dreptului penal, principiile fundamentale ale dreptului penal, scoala clasica a dreptului penal, scoala clasica a dreptului penal, scoala istorica a dreptului, scoala istorica a dreptului, scoala psihologica a dreptului, scoala psihologica a dreptului, scoala sociologica a dreptului, scoala sociologica a dreptului, stiinta dreptului penal, stiinta dreptului penal, stiinta dreptului procesual penal, stiinta dreptului procesual penal, umanismul dreptului penal, umanismul dreptului penal