Totalitatea regulilor instituite de biserica referitoare la organizarea interna a acesteia, la raporturile ei cu statul si cu credinciosii, la unele aspecte ale vietii credinciosilor. A aparut in sec. al IV-lea avand ca izvor dreptul roman sclavagist si a contribuit la sporirea influentei bisericii asupra vietii societatii feudale. El poate fi numit si stiinta dreptului canonic.