Monitorul Oficial va prezinta cea mai noua aparitie editoriala pentru avocati, consilieri juridici si judecatori
Autor este Traian Darjan, judecator Curtea de Apel Cluj
CLICK AICI CITESTE DETALII DESPRE
"UZUCAPIUNEA SAU PRESCRIPTIA ACHIZITIVA"
"Uzucapiunea sau prescriptia achizitiva constituie in dreptul civil roman monografia de tranzitie de la uzucapiunea reglementata de Codul civil din 4 decembrie 1864 la uzucapiunea reglementata de noul Cod civil, reprezentand, din acest punct de vedere, o premiera in literatura noastra juridica de dupa publicarea noului cod.
Lucrarea se adreseaza in primul rand practicienilor dreptului civil - judecatori, avocati, consilieri juridici -, fapt pentru care consideram utila reproducerea catorva pasaje din monografie dedicate uneia dintre conditiile generale ale institutiei uzucapiunii cu un foarte pronuntat impact in practica dreptului civil: termenul prescriptiei achizitive.
"A doua conditie generala a uzucapiunii, dupa posesia utila, este termenul. Spre deosebire de bunurile mobile, in cazul carora, in principiu, posesia de buna-credinta valoreaza titlu si se vorbeste de prescriptia instantanee, in cazul bunurilor imobile pentru dobandirea dreptului de proprietate sau a altui drept real prin uzucapiune, pe langa posesia utila (lipsita de vicii), mai este necesara si curgerea unui termen, a carui durata variaza in functie de felul uzucapiunii. (…) ne intereseaza (…) termenul reglementat de dispozitiile art. 1863-1869 C. civ., completate cu prevederile corespunzatoare din Decretul nr. 167/1958. Pornind de la definitia termenului de prescriptie extinctiva, vom defini termenul uzucapiunii ca fiind intervalul de timp, stabilit de lege, in care posesorul trebuie sa exercite posesia utila, apta sa duca la dobandirea dreptului de proprietate sau a altui drept real. Noul Cod civil reglementeaza, in art. 933, numai problema jonctiunii posesiilor, in timp ce, cu privire la celelalte aspecte legate de termen, art. 934 face trimitere la dispozitiile cuprinse in cartea a VI-a, intitulata "Despre prescriptia extinctiva, decaderea si calculul termenelor".
Codul civil reglementeaza in art. 1890 uzucapiunea de 30 de ani, cunoscuta si sub denumirea de uzucapiunea de drept comun sau de lunga durata, institutie ce provine din dreptul privat roman, unde era denumita praescriptio longissimi temporis sau praescriptio longi temporis, iar in art. 1895-1902 uzucapiunea de 10 pana la 20 de ani sau uzucapiunea de scurta durata. In cazul uzucapiunii cu durata de 30 de ani, singura conditie generala care se cere este aceea ca posesia sa fie utila, adica sa nu fie viciata. Nu se cere ca posesia sa fie si de buna-credinta, astfel ca posesorul poate sa fie si de rea-credinta, respectiv sa stie ca imobilul pe care il poseda l-a dobandit de la un tert non dominus. In schimb, in cazul uzucapiunii cu durata de 10 pana la 20 de ani, pe langa conditia generala ca posesia sa fie utila, mai este necesara si intrunirea cumulativa a doua conditii speciale: buna-credinta si justul titlu. In lipsa ambelor conditii speciale sau doar a vreuneia dintre ele, posesorul va putea uzucapa numai printr-o posesie cu durata de 30 de ani. (…) Noul Cod civil reglementeaza in art. 931 alin. (1) uzucapiunea tabulara cu durata de 5 ani, iar in art. 930 alin. (1) uzucapiunea extratabulara cu durata de 10 ani. In privinta bunurilor mobile, durata posesiei de buna-credinta necesara dobandirii lor prin uzucapiune poate fi instantanee, conform art. 1909 alin. (1) C. civ., de 3 ani, potrivit art. 1909 alin. (2) C. civ., sau de 75 de ani, asa cum rezulta din art. 588 alin. (2) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 16/2003, prin care s-a implementat in dreptul nostru intern Directiva nr. 93/7/CE din 15 martie 1993.
Proiecte Didactice pentru succesul la Titularizare sau Definitivat Educatori
Evaluarea Nationala - Teste rezolvate de matematica pentru clasa a VIII-a
Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul prescolar - EDUCATORI 2 culegeri
(…) termenul uzucapiunii incepe sa curga din momentul reunirii in persoana posesorului a celor doua elemente constitutive ale posesiei, corpus si animus, dar nu din ziua cand a avut loc intrarea in posesie, care nu se ia in calcul, fiindca in mod normal nu este completa de 24 de ore pana la ora 24.00, ci din ziua imediat urmatoare intrarii in posesie, conform adagiului latin dies a quo non computatur in termino. Prin urmare, ziua in care incepe prescriptia achizitiva trebuie sa aiba 24 de ore si sa inceapa de la miezul noptii, adica de la ora 0,00. (…) Stabilirea zilei in care incepe cursul prescriptiei achizitive prezinta o importanta deosebita, fiindca, in functie de aceasta zi, se identifica legea aplicabila in materie de uzucapiune, ce reglementeaza natura, durata si efectele ei. (…) In cazul uzucapiunii scurte, de 10 pana la 20 de ani, inceperea prescriptiei achizitive prezinta unele particularitati determinate de cerintele indeplinirii conditiilor speciale privind justul titlu si buna-credinta. In aceasta situatie, inceperea prescriptiei este conditionata de implinirea cumulativa inclusiv a conditiilor speciale si are loc numai din momentul in care a fost indeplinita ultima conditie. Totodata, justul titlu trebuie sa aiba data certa, intrucat numai de la aceasta data incepe sa curga intervalul de timp stabilit de lege pentru dobandirea imobilului prin uzucapiune.
CLICK AICI SI CITESTE SUMARUL LUCRARII
"UZUCAPIUNEA SAU PRESCRIPTIA ACHIZITIVA"
In art. 1889 C. civ. se prevede ca "prescriptia nu se socoteste castigata, decat dupa implinirea celei de pe urma zile a termenului defipt prin lege". Prin urmare, momentul implinirii termenului de prescriptie achizitiva - dies ad quem computatur in termino - se produce la sfarsitul zilei corespunzatoare aceleia in care a inceput, adica la ora 24.00, indiferent daca este o zi lucratoare sau nelucratoare, daca anul este bisect sau nu. Conform art. 101 alin. (3) C. pr. civ., "termenele statornicite pe ani, luni sau saptamani se sfarsesc in ziua anului, lunii sau saptamanii corespunzatoare zilei de plecare", iar potrivit alin. (4) al aceluiasi articol, "termenul care, incepand la 29, 30 sau 31 ale lunii, se sfarseste intr-o luna care nu are o asemenea zi, se va socoti implinit in ziua cea din urma a lunii".
In noul Cod civil, la art. 2.551 se prevede ca "durata termenelor, fara deosebire de natura si izvorul lor, se calculeaza potrivit regulilor stabilite de prezentul titlu". Astfel, conform art. 2.552 alin. (1), "cand termenul este stabilit pe saptamani, luni sau ani, el se implineste in ziua corespunzatoare din ultima saptamana ori luna sau din ultimul an", iar potrivit alin. (2) al aceluiasi articol, "daca ultima luna nu are o zi corespunzatoare celei in care termenul a inceput sa curga, termenul se implineste in ultima zi a acestei luni". In art. 2.553 alin. (1) se prevede ca, atunci "cand termenul se stabileste pe zile, nu se ia in calcul prima si ultima zi a termenului", iar in alin. (2) al aceluiasi articol, se arata ca "termenul se va implini la ora 24,00 a ultimei zile". De asemenea, conform art. 2.554, "daca ultima zi a termenului este o zi nelucratoare, termenul se considera implinit la sfarsitul primei zile lucratoare care ii urmeaza".
Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri