Prescriptia achizitiva/Uzucapiunea. Jonctiunea posesiunilor. Conditii

Prescriptia achizitiva/Uzucapiunea.  Jonctiunea posesiunilor. Conditii
(I.C.C.J., sectia civila si de proprietate intelectuala, decizia nr. 1483 din 25 februarie 2005)
 
Cuprins pe materii:  Drept civil. Dreptul de proprietate. Prescriptia achizitiva. Jonctiunea posesiunilor
 
Index alfabetic:
- Drept civil
- prescriptia achizitiva
- uzucapiune
- jonctiunea posesiunilor

 

Pentru a opera dobandirea proprietatii prin uzucapiune, conform art. 645 si art. 1837 C.civ., trebuie indeplinite conditiile rezultand din art. 1846-1847 din acelasi cod si anume exercitarea unei posesii utile.
           
Posesia este utila daca este neintrerupta, netulburata, publica si exercitata sub nume de proprietar, conform art. 1846-1847 C.civ.
           
In temeiul art. 1860 C.civ., orice posesor posterior are facultatea, spre a putea invoca dobandirea dreptului de proprietate prin uzucapiune, sa uneasca posesiunea sa cu posesiunea autorului sau daca:

- intre acestia a existat un raport juridic
- posesorul anterior nu a fost proprietarul imobilului
 

Tribunalul Bucuresti, prin sentinta civila nr. 696/F din 8 octombrie 2001, a respins actiunea prin care I.I. a cerut: sa se constate ca a dobandit, prin prescriptia achizitiva  de 30 de ani, proprietatea unui teren, situat in Bucuresti; ca urmare, sa se anuleze partial titlul de proprietate nr. 1398 din 10 octombrie 1992 prin care Comisia judeteana Ilfov, de aplicare a Legii nr. 18/1991, a dat pe numele paratei Z.V., intre altele, terenul dobandit de reclamant prin uzucapiune; sa se constate nulitatea absoluta a contractelor de vanzare-cumparare autentificate sub nr. 3850 si nr. 3851 ambele din 11 septembrie 1998, referitoare la acelasi teren, cauza solutionata in contradictoriu si cu paratii N.N. si N.M., Municipiul Bucuresti si Prefectura Judetului Ilfov – Comisia locala de aplicare a Legii nr. 18/1991.
           
Curtea de Apel Bucuresti, sectia a IV-a civila, prin decizia nr. 496 din 6 decembrie 2002, a respins ca nefondat apelul reclamantului.
           
Instantele au retinut, in esenta, ca nu sunt indeplinite conditiile legii pentru dobandirea prin uzucapiune, de catre reclamant, a dreptului de proprietate asupra terenului in litigiu si ca, drept consecinta, nu exista temei legal pentru anularea sau constatarea nulitatii absolute a actelor la care se refera actiunea.  

Reclamantul a declarat recurs impotriva acestei decizii, invocand, in esenta, gresita solutionare a primului capat de cerere care viza constatarea ca acesta a devenit proprietarul terenului in litigiu prin uzucapiune si ca instanta de apel nu a analizat motivele referitoare la constatarea nulitatii absolute partiale a titlului de proprietate pentru parcela 213/2 si nulitatea absoluta a contractelor de vanzare-cumparare nr. 3850 si 3851, ambele din 11 septembrie 1998.

Recursul este nefondat.

Dupa cum a constatat si curtea de apel, instanta de fond a analizat in mod corect indeplinirea conditiilor impuse de art. 1847 Cod civil si anume exercitarea unei posesii continue si sub nume de proprietar, de solutionarea acestui capat de cerere depinzand si rezolvarea celorlalte cereri.

Pentru a opera uzucapiunea trebuie indeplinite conditiile prevazute de art. 1847 Cod civil; posesia este utila daca este neintrerupta, netulburata, publica si exercitata sub nume de proprietar; or, reclamantul nu a facut dovada indeplinirii acestor conditii.
In ceea ce priveste invocarea, de catre reclamant, a jonctiunii posesiilor, in temeiul art. 1860 Cod civil, solicitand unirea posesiunii exercitate de el din anul 1983 cu aceea exercitata de autorul sau C.I. din anul 1960, in cauza s-a dovedit ca autorul reclamantului este titular al   dreptului de proprietate; or, jonctiunea posesiilor opereaza in cazul in care ele s-au exercitat de alte persoane decat titularul dreptului de proprietate, iar cel care invoca uzucapiunea detine bunul de la autorul sau in baza unui raport juridic.

In speta, reclamantul nu a dovedit in mod cert detinerea terenului de 700 mp in baza unui raport juridic si nici nu s-a dovedit ca ar fi existat o manifestare exterioara de vointa din partea reclamantului si a autorului sau de a stapani terenul in calitate de proprietar.
Referitor la cel de-al doilea motiv de recurs, Curtea retine ca, in mod corect a analizat instanta de fond si celelalte cereri, dar, respingandu-se actiunea principala, nu mai exista interes cu privire la cererile vizand nulitatea absoluta a contractelor de vanzare-cumparare.

Solutia pronuntata fiind legala si, fata de considerentele de mai sus, recursul a fost  respins ca nefondat.

Sursa: Scj.ro