Autoritatile Publice

Autoritatile Publice
Av. Madalin Irinel Niculeasa - Lucrarea Jurisprudenta Curtii Constitutionale in materia Contenciosului Administrativ

Potrivit dispozitiilor legale cuprinse in noua lege a contenciosului administrativ, constituie autoritate publica orice organ de stat sau al unitatilor administrativ-teritoriale, care actioneaza in regim de putere publica, pentru satisfacerea unui interes public; sunt asimilate autoritatilor publice, in sensul prezentei legi, persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obtinut statut de utilitate publica sau sunt autorizate sa presteze un serviciu public.

In consecinta, in acceptiunea definitiei legale mai sus precizate, autoritatile publice se divid in:

(i) autoritati publice propriu-zise si
(ii) autoritati publice asimilate.

Constituie autoritati publice propriu-zise institutiile care indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:

(a) organele de stat sau organele unitatilor administrativ-teritoriale.

Evaluarea Nationala - Teste rezolvate de matematica pentru clasa a VIII-a

Vezi AICI detalii

Teste distractive pentru clasa pregatitoare

Vezi AICI detalii

Pachet Teste REZOLVATE pentru reusita la examenul de titularizare in invatamantul primar - INVATATORI 2 culegeri

Vezi AICI detalii

Literatura romana Rezumatele textelor studiate in clasele V-VIII

Vezi AICI detalii

Se observa ca noua lege a contenciosului administrativ vorbeste despre „organele unitatilor administrativteritoriale“, iar nu de „autoritatile administratiei publice locale“.

Aceasta distinctie, ab initio, a fost facuta de catre Legea nr. 215/2001, legea administratiei publice locale, astfel cum a fost modificata si completata, care in art. 214 – 23, vorbeste despre „autoritatile administratiei publice locale“, iar in art. 26, art. 54, art. 69 alin. (2), art. 137 alin. (2), art. 145 si art. 149 face vorbire fie despre „organele centrale din unitatile administrativ-teritoriale“, fie despre „organe centrale organizate la nivelul judetului sau al Municipiului Bucuresti“.

Capitolul V din Constitutia Romaniei, astfel cum a fost revizuita prin Legea din 18 septembrie 2003, este intitulat – „Administratia Publica“ si cuprinde Sectiunea 1 intitulata „Administratia Publica centrala de specialitate“ si Sectiunea 2, intitulata „Administratia Publica locala“.

Potrivit dispozitiilor constitutionale mai sus precizate, Administratia Publica centrala de specialitate cuprinde:

– Ministerele, organizate numai in subordinea Guvernului;

– Alte organe de specialitate, organizate in subordinea:

● Guvernului
● Ministerelor
● Sau ca autoritati administrative autonome.

In conformitate cu prevederile constitutionale mentionate, autoritatile Administratiei Publice Locale sunt urmatoarele:

– Consiliile Locale,

– Primariile,

– Consiliul Judetean.

– La aceste autoritati, potrivit dispozitiilor legale cuprinse in art. 55 si art. 156 din Legea-cadru nr. 339/2004 privind descentralizarea7, trebuie adaugat si Presedintele Consiliului Judetean.

In acelasi sens trebuie precizate si prevederile art. 52 din Constitutie care fac vorbire despre „Persoana vatamata intr-un drept al sau (....) de o autoritate publica“.

In consecinta, potrivit prevederilor legale mai sus mentionate, consideram ca:

– In materia contenciosului administrativ, „autoritatile publice“ constituie genul proxim, iar diferenta specifica este reprezentata de

● „organele de stat sau organele unitatilor administrativ teritoriale“, daca ne raportam la dispozitiile cuprinse in noua lege a contenciosului administrativ,

● „autoritatile administratiei publice locale“ si „organele centrale organizate la nivelul unitatilor administrativ – teritoriale“ daca avem ca punct de reper dispozitiile legale cuprinse in legea administratiei publice locale si legea descentralizarii,

● „Administratia publica centrala de specialitate“ si „Administratia Publica locala“, daca ne raportam la dispozitiile legale cuprinse in Constitutia Romaniei.

– Fac parte din categoria organelor de stat:

● Ministerele,

● Alte organe de specialitate, organizate in subordinea Guvernului, Ministerelor, sau ca autoritati
administrative autonome,

● Prefectul.

– Autoritatile administratiei publice locale constituie parte integranta a organelor unitatilor administrativ - teritoriale,

Pentru motivele mai sus prezentate consideram ca institutia „organele unitatilor administrativ – teritoriale“ reflecta institutia „autoritatile administratiei publice locale“, constituind o inadvertenta a legiuitorului sub aspect terminologic.

Precizam in mod expres faptul ca aceasta categorisire este artificiala (ca orice clasificare) si nu exclude posibilitatea ca intre cele doua categorii sa apara si nuante.

(b) Organele de stat sau organele unitatilor administrativ-teritoriale trebuie sa actioneze in regim de putere publica.

(c) Organele de stat sau organele unitatilor administrativ-teritoriale sa actioneze in scopul satisfacerii unui
interes public.

Potrivit noii legi a contenciosului administrativ, interesul public consta in interesul care vizeaza ordinea de drept si democratia constitutionala, garantarea drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale ale cetatenilor, satisfacerea nevoilor comunitare, realizarea competentei autoritatilor publice.

Aceasta definitie legala necesita urmatoarele precizari:

(i) definitia interesului public este redundanta si partiala:

a. este redundanta, deoarece nu se poate defini interesul public ca fiind interesul; nu se poate defini o institutie prin ea insasi;
b. este partiala, deoarece ea defineste doar caracterul public al interesului si nu defineste interesul.

(ii) definitia interesului public nu trebuie confundata cu definitia interesului legitim public, care este definit ca fiind posibilitatea de a pretinde o anumita conduita in considerarea realizarii unui drept fundamental care se exercita in colectiv, ori dupa caz, in considerarea realizarii unui interes public.

Potrivit dispozitiilor constitutionale (art. 21), orice persoana se poate adresa justitiei pentru apararea drepturilor, a libertatilor si a intereselor sale legitime si nici o lege nu poate ingradi exercitarea acestui drept.

Din punct de vedere constitutional, justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de lege (art. 126 alin. (1)).

In acceptiunea noastra, dreptul de a accede la instantele judecatoresti, ca mijloc de infaptuire a justitiei, este un drept absolut, care nu poate fi ingradit sau limitat in nici un fel. In acest sens, precizam ca, potrivit art. 126 alin. (6) din Constitutie, controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor publice, „pe calea contenciosului administrativ“, este garantat, cu exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si a actelor de comandament cu caracter militar.

In concluzie:

– dreptul la justitie este un drept absolut care nu poate fi limitat sau ingradit prin lege (si nici pe cale conventionala);

– actele autoritatilor publice care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si actele de comandament cu caracter militar, sunt sustrase controlului exercitat „pe calea contenciosului administrativ“;

– actele administrative mai sus mentionate sunt suspuse controlului judecatoresc exercitat de catre orice alte instante judecatoresti decat instantele de contencios administrativ;

– aceste precizari sunt valabile pentru toate cele trei categorii de acte administrative mentionate mai sus.