Ce inseamna tulburarea de posesie si cum o poti reclama legal

Tulburarea de posesie este o infractiune ce consta in preluarea ilegala a posesiei unui imobil, fie el teren sau constructie (terminata sau nefinalizata/ nelocuita), de catre o persoana care nu are dreptul legal de a face acest lucru.

Conform Codului Penal, capitol 5, art. 256, alin. 1, tulburarea de posesie inseamna „ocuparea, in intregime sau in parte, fara drept, prin violenta sau amenintare ori prin desfiintarea sau stramutarea semnelor de hotar, a unui imobil aflat in posesia altuia.”

Aceasta infractiune vizeaza protejarea posesiei ca stare de fapt, nu neaparat dreptul de proprietate, adica starea de detentie materiala a bunului, chiar daca posesorul nu este si proprietarul imobilului.

Totodata, ocuparea efectiva a locului trebuie sa se intinda pe o durata prelungita de timp, incalcarea limitelor de proprietate printr-o simpla patrundere, neatragand incidenta dreptului penal.

De regula, „actiunea penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate” (Codul Penal, capitol 5, art. 256, alin. 2), adica a celui care a fost deposedat sau ale carui drepturi au fost tulburate, conform legislatiei in vigoare.

Tulburarea de posesie se pedepseste cu inchisoare de la 1 la 5 ani sau cu amenda, conform Codului Penal, in functie de gravitatea faptei si de modul in care a fost savarsita.

• Ocuparea ilegala a unei case sau teren: O persoana intra si se stabileste intr-o locuinta sau pe un teren care nu ii apartine, fara consimtamantul proprietarului sau posesorului legitim.
• Mutarea sau distrugerea semnelor de hotar: O persoana modifica sau distruge gardurile, bornele sau alte semne care delimiteaza proprietatea, cu scopul de a ocupa o portiune din terenul vecin.
• Folosirea fortei sau amenintarii pentru a ocupa un imobil: O persoana, prin violenta sau amenintare, obliga pe altcineva sa paraseasca o locuinta sau un teren, pentru a-l ocupa ulterior.
• Impiedicarea accesului la un imobil: O persoana blocheaza accesul proprietarului sau posesorului la propria locuinta sau teren, prin actiuni cum ar fi blocarea caii de acces cu masini sau alte obiecte.
• Construirea de structuri pe proprietatea altuia: Orice constructie efectuata pe un teren sau in incinta unei proprietati fara acordul proprietarului, afecteaza exercitiul posesiei.
• Intretinerea sau modificarea terenului ocupat ilegal: Lucrari de amenajare sau intretinere a unui teren ocupat fara drept, cum ar fi aratul, semanatul sau alte actiuni de gestionare, constituie tulburare de posesie.

Exista mai multe modalitati de a face o plangere pentru tulburarea de posesie, conform site-ului Politiei Romane:

• in scris: trebuie adresata organelor de urmarire penala, respectiv Parchetului. Plangerea trebuie semnata de persoana vatamata sau de mandatar.
• oral: continutul plangerii se va consemna intr-un proces verbal scris de catre cel care o primeste.
• electronic: adica prin e-mail, dar numai daca este certificata prin semnatura electronica.

 

Ce trebuie sa contina plangerea

• persoane fizice: numele, prenumele, codul numeric personal, calitatea si domiciliul petitionarului, descrierea faptei care formeaza obiectul plangerii, indicarea faptuitorului si a mijloacelor de proba;
• persoane juridice: denumirea, sediul, codul unic de inregistrare, codul de identificare fiscala, numarul de inmatriculare in Registrul comertului sau de inscriere in Registrul persoanelor juridice si contul bancar, indicarea reprezentantului legal ori conventional.

 

Ce probe sunt necesare

• Copie dupa actul de proprietate al imobilului (contract de vanzare-cumparare, extras de carte funciara, etc.).
• Martori care pot confirma faptele descrise (numele si datele de contact ale martorilor, daca sunt disponibili).
• Poze sau inregistrari video
• Orice alte documente relevante pentru solutionarea cazului.

In cazurile de tulburare de posesie, expertiza tehnica este adesea esentiala pentru stabilirea faptica a situatiei imobilului: unde incepe si unde se termina un teren, daca a fost ocupat fara drept sau daca semnele de hotar au fost mutate ori distruse.

Codul de procedura penala prevede, la art. 172 alin. (1), ca „efectuarea unei expertize se dispune cand pentru constatarea, clarificarea sau evaluarea unor fapte ori imprejurari ce prezinta importanta pentru aflarea adevarului in cauza este necesara si opinia unui expert.”

Aceasta poate fi ceruta de partii sau dispusa din oficiu, in functie de nevoile anchetei sau ale procesului. In practica, sunt frecvent utilizate expertizele topografice, pentru stabilirea limitelor exacte ale unui imobil, si expertizele in constructii, atunci cand se evalueaza lucrari executate pe un teren ocupat ilegal.

In faza de urmarire penala costurile expertizei sunt suportate de stat, urmand ca persoana condamnata definitiv sa fie obligata la restituirea acestora, conform art. 272, alin. (1) din Codul de Procedura Penala. In materie civila, partea care solicita expertiza este, in general, obligata sa avanseze onorariul, cu posibilitatea recuperarii lui daca primeste castig de cauza.

In lipsa unei expertize, multe fapte de tulburare de posesie nu pot fi dovedite cu suficienta claritate, mai ales in zonele unde documentatia cadastrala este incompleta sau contestata. Tocmai de aceea, expertiza tehnica este adesea proba decisiva in astfel de cauze.

Plangerea se depune la Parchetul de pe langa Judecatoria in a carei raza teritoriala s-a produs fapta. Plangerea poate fi depusa personal, prin mandatar cu procura speciala sau prin reprezentant legal (pentru minori sau persoane lipsite de capacitate de exercitiu). In cazul in care faptuitorul este reprezentantul legal al persoanei vatamate, sesizarea se face din oficiu de catre organele de urmarire penala.

Conform art. 296 Cod de Procedura Penala:
„(1) Plangerea prealabila trebuie sa fie introdusa in termen de 3 luni din ziua in care persoana vatamata a aflat despre savarsirea faptei.
(2) Cand persoana vatamata este un minor sau un incapabil, termenul de 3 luni curge de la data cand reprezentantul sau legal a aflat despre savarsirea faptei.
(3) In cazul in care faptuitorul este reprezentantul legal al persoanelor prevazute la alin. (2), termenul de 3 luni curge de la data numirii unui nou reprezentant legal.
(4) Plangerea prealabila gresit indreptata se considera valabila, daca a fost introdusa in termen la organul judiciar necompetent.
(5) Plangerea prealabila gresit indreptata la organul de urmarire penala sau la instanta de judecata se trimite, pe cale administrativa, organului judiciar competent.”

Plangerea poate fi retrasa de persoana care a depus-o, adica de victima sau de reprezentantul legal al ei (in cazul in care este vorba despre o persoana lipsita de capacitate de exercitiu). Aceasta poate fi retrasa pana la pronuntarea unei hotarari definitive. Retragerea plangerii inlatura raspunderea penala a autorului infractiunii, deci acesta nu va mai fi pedepsit, conform Politiei Romane.