Cine plateste miliardele datorate magistratilor? ICCJ dezvaluie amploarea proceselor pentru restantele salariale

Peste 400.000 de angajati din sectorul public au mers in instanta pentru a-si cere drepturile salariale. Cifra a fost prezentata de Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ), care atrage atentia ca problema nu ii priveste doar pe magistrati, ci angajati din toate domeniile de activitate ale statului.

Magistratii de la ICCJ sustin ca numarul mare de procese arata ca exista probleme in modul in care sunt stabilite si platite salariile in sectorul public. Institutia subliniaza ca, atunci cand o instanta decide definitiv ca un angajat are dreptul la anumite sume de bani, statul trebuie sa le plateasca. Nu este un favor facut de Guvern, ci o obligatie.
 

Declaratiile ICCJ vin dupa ce instanta suprema a castigat definitiv procesul impotriva Guvernului si Ministerului Finantelor privind plata unor salarii restante catre magistrati.

Este vorba despre aproximativ 5 miliarde de lei, adica aproape un miliard de euro. Banii reprezinta diferente salariale pe care magistratii le-au castigat deja in instanta, dupa ce judecatorii au decis ca anumite majorari de salarii trebuiau aplicate si pentru perioade anterioare.

Procesul castigat acum a vizat felul in care trebuie platiti acesti bani. ICCJ a cerut ca sumele sa fie achitate integral, nu impartite in transe pe mai multi ani.

In calitate de institutie care gestioneaza bugetul instantelor judecatoresti, ICCJ a cerut Guvernului fondurile necesare pentru plata banilor datorati personalului din instante.
 

Potrivit datelor prezentate de ICCJ, peste 400.000 de persoane din toate domeniile sectorului public au cerut in instanta sa le fie recunoscute drepturile salariale.

"Problematica litigioasa privind drepturile salariale ale personalului din sectorul public este una de amploare si nu priveste doar hotarari judecatoresti de recunoastere a drepturilor salariale legale pentru magistrati", arata ICCJ intr-o informare in care prezinta si un tabel cu situatia actualizata a acestor litigii.



Magistratii de la ICCJ arata ca drepturile salariale ale magistratilor izvorasc exclusiv din lege, nu asa cum s-a spus ca sunt acordate prin hotarari in afara legii.

"Legislatia de salarizare a stabilit ca in sistemul de justitie salarizarea se realizeaza conform Valorii de Referinta Sectoriala. Ulterior tot statul prin legislatia de salarizare a stabilit cresteri salariale pentru anumite specialitatii sau persoane incadrate in sistemul de justitie, conducand efectiv prin norme legale la cresterea Valorii de Referinta Sectoriale aplicabila respectivelor majorari prin lege. Tot statul a stabilit prin toate normele legislative de salarizare succesive ca personalul isi pastreaza drepturile salariale castigate (prevedere aplicata cu caracter general tuturor familiilor bugetare). In baza deciziilor Curtii Constitutionale, a principiului la munca egala plata egala si a aplicarii cadrului legal stabilit de legiuitor privind Valoarea de Referinta Sectoriala au fost solutionate litigiile privind recunoasterea drepturilor salariale stabilite prin lege", se mai arata in informare.

Totodata, ICCJ mai arata ca datoriile salariale catre magistrati au fost esalonate prin asa numitele ordonante trenulet pe 5 ani, cu transe de plata crescatoare spre finalul perioadei.

"O proportie considerabila este generata de majorari si penalitati stabilite prin lege, intre care dobanzile penalizatoare, facand ca fiecare an de amanare sa adauge peste 21% pe an la datoria initiala, grevand si mai mult bugetul public. Conduita irationala economic a Guvernului a condus la majorari anuale ale obligatiilor de plata cu peste 21% fata de 7,4 % dobanda medie a datoriei publice. Trebuie mentionat ca din sumele vehiculate, diferentele salariale (fara penalitati si accesoriile generate de conduita guvernului) adica din drepturile neplatite la timp, 41,5% se intorc la bugetul de stat sub forma contributiilor obligatorii si a impozitului pe salarii", se arata in informare.

In final, magistratii ICCJ sustin ca plata restantelor salariale nu justifica problemele economice si scaderea nivelului de trai.

Acestia afirma ca salariile, pensiile si prestatiile sociale trebuie incluse in buget ca obligatii legale, iar amanarea repetata a platilor de la un an la altul este cea care mareste datoriile statului.

"Trebuie mentionat ca practica neloiala fata de lege, de amanare si rostogolire de la un exercitiu bugetar la alt exercitiu bugetar si de la un guvern la altul, este cea care in fapt impovareaza de la an la an bugetul, nicidecum punerea in aplicare a drepturilor prevazute de lege", se mai arata in informare.