Magistratii isi primesc restantele salariale: ICCJ castiga definitiv procesul cu Guvernul pentru cele 5 miliarde de lei

Inalta Curte de Casatie si Justitie (ICCJ) a castigat definitiv procesul intentat Guvernului si Ministerului Finantelor pentru plata restantelor salariale ale magistratilor, rezultate din majorari de drepturi salariale stabilite retroactiv prin hotarari judecatoresti. Miza procesului este de aproximativ 5 miliarde de lei.

Joi, instanta suprema a respins recursul formulat de Guvern si Ministerul Finantelor, mentinand astfel decizia Curtii de Apel Bucuresti din 5 mai. 

Prin aceasta hotarare, Executivul este obligat sa asigure plata drepturilor salariale restante ale magistratilor, inclusiv prin rectificare bugetara.

Curtea de Apel Bucuresti a stabilit si un termen de 10 zile pentru punerea in executare a deciziei, calculat de la data ramanerii definitive a hotararii. 

In cazul intarzierii, au fost prevazute penalitati de 1% pentru fiecare zi de intarziere, precum si o amenda de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere.
 

Restantele salariale care fac obiectul procesului provin din diferente de salarii recunoscute prin hotarari judecatoresti si acte administrative emise in sistemul de justitie. La baza acestor litigii se afla, printre altele, valoarea de referinta sectoriala (VRS), un indicator folosit la calcularea salariilor. In timp ce unii angajati din sistemul judiciar au avut veniturile calculate pornind de la o valoare de 605 lei, pentru altii s-a folosit valoarea de 484 de lei. Angajatii care au considerat ca au fost dezavantajati au solicitat in instanta aplicarea valorii mai mari.

Potrivit informatiilor publicate de Curs de Guvernare, au fost deschise aproximativ 20.000 de procese pe tema acestor diferente salariale. 

In 2023, Inalta Curte de Casatie si Justitie si Parchetul General au recunoscut dreptul la majorari salariale retroactive pentru perioada 2018–2023. Guvernul a decis insa amanarea unei parti din aceste plati, redirectionand fondurile catre pachetul de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei, promovat de PSD.

Proiectul de buget transmis Parlamentului de Ministerul Finantelor, in luna martie, prevedea aproape 5 miliarde de lei (un miliard de euro) pentru Inalta Curte in 2026, o crestere de aproximativ 50% fata de anul precedent. Sumele suplimentare erau destinate achitarii unor drepturi salariale restante, rezultate din majorari stabilite retroactiv prin hotarari judecatoresti.

Pe 2 iulie, premierul interimar Ilie Bolojan a anuntat ca a decis sesizarea Curtii Constitutionale pentru solutionarea unui conflict juridic de natura constitutionala cu Inalta Curte de Casatie si Justitie in legatura cu plata restantelor salariale din zona de Justitie.

"De ce am fost nevoiti sa facem acest lucru? Pentru ca instanta de judecata s-a substituit puterii executive si legislative in materie bugetara si a gestionarii finantelor publice. Sarcina puterii judecatoresti, conform legii si Constitutiei, este de a interpreta si de a aplica legile existente, iar din punctul de vedere al juristilor Guvernului, instanta isi depaseste sfera de competenta atribuita constitutional pentru ca, potrivit Legii 500 din 2002 privind finantele publice si Codului administrativ, elaborarea proiectului bugetului de stat, rectificarile bugetare si alocarea sumelor din fondul de rezerva bugetara reprezinta atribute exclusive si suverane ale puterii executive si legislative", declara atunci Bolojan.

De aceste diferente salariale nu beneficiaza doar judecatorii si procurorii. Printre categoriile vizate se numara si grefierii, magistratii-asistenti, consilierii de probatiune, personalul auxiliar si angajatii din domeniul IT. Detalii AICI >>