CJUE: Urmarirea online si aflarea identitatii internautilor, admisibile in anumite conditii

Curtea de Justitie a Uniunii Europene (CJUE) arata in Hotararea data in cauza C-597/19 ca urmarirea online si aflarea identitatii internautilor sunt admisibile in anumite conditii.

Mai jos veti regasi explicatia cu privire la aceasta decizie care deschide calea catre multe viitoare anchete si sanctiuni, insa va subliniem din start ca este vorba despre torrenting si descarcarea de programe/muzica/videoclipuri/filme care pot fi folosite fara plata. Daca vreti sa ramaneti protejati online, atunci folositi un VPN.

In hotararea pronuntata, Curtea declara, primo, ca o incarcare a unor segmente ale unui fisier media pe o retea de la utilizator la utilizator (peer-to-peer), precum cea in cauza, constituie o punere la dispozitia publicului in sensul dreptului Uniunii. 

Secundo, un titular al unor drepturi de proprietate intelectuala precum Mircom poate beneficia de sistemul de protectie a acestor drepturi, insa cererea sa de informatii, in special, trebuie sa fie neabuziva, justificata si proportionala.

Tertio, inregistrarea sistematica a adreselor IP ale utilizatorilor unei astfel de retele si comunicarea numelui si a adreselor postale ale acestora titularului respectiv sau unui tert pentru a permite introducerea unei actiuni in despagubire sunt admisibile in anumite conditii.

In primul rand, Curtea, care s-a pronuntat deja cu privire la notiunea de „comunicare publica” in contextul protectiei dreptului de autor, clarifica faptul ca incarcarea unor segmente, descarcate in prealabil, ale unui fisier media care contine o opera protejata prin intermediul unei retele de la utilizator la utilizator (peer-to-peer) constituie o „punere la dispozitia publicului a unei opere”, chiar daca aceste segmente nu sunt utilizabile ca atare si incarcarea este generata in mod automat, atunci cand utilizatorul a subscris la programul informatic de partajare BitTorrent client, dandu-si consimtamantul pentru aplicarea sa dupa ce a fost informat in mod corespunzator cu privire la caracteristicile acestuia.

Trebuie sa se precizeze ca orice utilizator al retelei mentionate poate reconstitui cu usurinta fisierul originar pornind de la segmente disponibile pe calculatoarele celorlalti utilizatori. Or, descarcand segmente ale unui fisier, el le pune in mod simultan la dispozitie pentru a fi incarcate de alti utilizatori. In aceasta privinta, Curtea constata ca utilizatorul nu trebuie sa descarce efectiv un minimum de segmente si ca orice act prin care el acorda, in deplina cunostinta cu privire la consecintele comportamentului sau, acces la opere protejate poate constitui un act de punere la dispozitie. In speta, este vorba despre un astfel de act, intrucat vizeaza un numar nedeterminat de potentiali destinatari, implica un numar de persoane destul de important si este efectuat catre un public nou. Aceasta interpretare urmareste sa mentina echilibrul just intre interesele si drepturile fundamentale ale titularilor drepturilor de proprietate intelectuala, pe de o parte, si ale utilizatorilor de obiecte protejate, pe de alta parte. 

In al doilea rand, Curtea considera ca titularul drepturilor de proprietate intelectuala, precum Mircom, care a obtinut aceste drepturi prin intermediul unei cesiuni de creante si care nu le utilizeaza, ci urmareste sa solicite daune interese unor contravenienti prezumati, poate beneficia, in principiu, de masurile, procedurile si mijloacele de reparatie prevazute de dreptul Uniunii, cu exceptia cazului in care cererea sa este abuziva. Curtea precizeaza ca eventuala constatare a unui astfel de abuz tine de aprecierea instantei de trimitere, care ar putea, de exemplu, sa verifice in acest scop daca actiunile in justitie au fost introduse in mod real in cazul unui refuz de solutionare amiabila. In ceea ce priveste in special o cerere de informatii precum cea introdusa de Mircom, Curtea constata ca aceasta nu poate fi considerata inadmisibila din cauza faptului ca este formulata intr-o faza precontencioasa. Totusi, cererea respectiva trebuie respinsa daca este nejustificata sau nu este proportionala, aspect a carui verificare este de competenta instantei de trimitere. Prin aceasta interpretare, Curtea urmareste sa asigure un nivel ridicat de protectie a proprietatii intelectuale in cadrul pietei interne. 

In al treilea rand, Curtea statueaza ca dreptul Uniunii nu se opune, in principiu, nici inregistrarii sistematice de catre titularul unor drepturi de proprietate intelectuala sau de catre un tert in numele acestuia a adreselor IP ale utilizatorilor de retele de la utilizator la utilizator (peer-to-peer) ale caror conexiuni la internet ar fi fost utilizate in activitati de contrafacere (prelucrarea datelor in amonte), nici comunicarii numelor si adreselor postale ale utilizatorilor catre acest titular sau catre un tert in scopul unei actiuni in despagubire (prelucrarea datelor in aval).

Totusi, initiativele si cererile in aceasta privinta trebuie sa fie justificate, proportionale, neabuzive si prevazute de o masura legislativa nationala care limiteaza intinderea drepturilor si obligatiilor care intra sub incidenta dreptului Uniunii. Curtea precizeaza ca acesta din urma nu stabileste obligatia unei societati precum Telenet de a comunica unor persoane private datele cu caracter personal pentru a putea initia, in fata instantelor civile, proceduri judiciare impotriva incalcarilor dreptului de autor.

Dreptul Uniunii permite totusi statelor membre sa impuna o astfel de obligatie.