V-ati gandit ca ANAF poate sa va ceara sa platiti accize mai vechi pentru masini aduse in tara? In randurile de mai jos analizam modul in care se face o anulare pentru o plata de acciza aferenta importului unui autoturism hibrid cu motor termic mai mare de 3000 cmc. Precizarile specifice sunt necesare pentru intelegerea aplicarii concrete a prevederilor Codului fiscal.
Reclamantul HFT in contradictoriu cu D.R.F.P- C...- AFP B...a solicitat instantei sa dispuna anularea Deciziei de impunere privind accizele nr. X, a procesului verbal si a Raportului de inspectie fiscala Z, a deciziei nr. Y de solutionare a contestatiei administrative fiscale intrucat nu datoreaza sumele cu titlu de acciza pentru autoturismul in cauza, cu cheltuieli de judecata constand in onorariu de avocat si taxa de timbru.
In motivarea cererii de chemare in judecata, reclamantul a aratat ca in anul 2015 a achizitionat autoturismul TOYOTA HIGHLANDER HIBRID si a procedat la inmatricularea acestuia pe teritoriul national. La data inmatricularii a depus toate inscrisurile solicitate si autovehiculul i-a fost inmatriculat.
La data efectuarii inspectiei fiscale i s-a adus la cunostinta ca de fapt datoreaza acciza pentru acest autoturism si mai mult datoreaza si penalitati si majorari de intarziere fiind purtatoare de acciza conform art.207 lit.i Cod fiscal din 2003.
In primul rand, reclamantul atrage atentia ca prin art.502 din Legea nr.227/2015 a fost abrogata Legea nr. 571/2003 respectiv a fost eliminata aceasta acciza deci la momentul actual, respectiv la data efectuarii inspectiei fiscale nu exista un text de lege care sa impuna obligativitatea acestei taxe si nici nu exista vreo norma legala care sa impuna ultraactivitatea legii fiscale in ceea ce priveste o taxa care la momentul efectuarii inspectiei fiscale nu mai este prevazuta de lege neexistand dispozitii exprese tranzitorii in ceea ce priveste taxele eliminate prin noul text de lege.
Din punctul de vedere al reclamantului raportul juridic s-a nascut la data stabilirii sarcinii fiscale respectiv la data intocmirii raportului de inspectie fiscala deci din punctul sau de vedere un text de lege abrogate nu poate sa ultraactiveze.
Termenul de prescriptie fiscala de 5 ani se refera la taxele prevazute in ambele acte normative cu trimitere expresa la fiecare dintre acestea (de exemplu TVA, impozit pe profit, contributii) si nu la taxele eliminate, nefiind culpa contribuabilului pentru instabilitatea legislatiei fiscale.
Codul de procedura fiscal aprobat prin Legea nr. 207/2015, la art .13 „interpretarea legii" prevede ca aceasta se interpreteaza in favoarea contribuabilului acolo unde este neclara.
Calcularea accizei la autoturismele hibrid cu o capacitate egala sau peste 3000 cm 3 este discriminatorie atat din perspectiva prevederilor actualului Cod fiscal in vigoare de la 01.01.2016 cat si a textelor din Codul fiscal -Legea 571/2003 aplicabil.
Potrivit art.263 alin. (21) in cazul mijloacelor de transport hibride, impozitul se reduce cu 95%.
De la prima modificare a Codului fiscal prin introducerea taxei de prima inmatriculare prin Legea nr.343/2006 autoturismele hibrid au fost exceptate de la orice taxa . OUG nr.9/2013 art.6 alin.(4) Pentru autovehiculele care fac parte din categoria celor hibride si electrice timbrul de mediu nu se datoreaza.
Astfel, plecand si de la aceasta interpretare, in opinia reclamantului, autoturismele Hibrid nu sunt purtatoare de acciza atata vreme cat se incurajeaza folosirea acestora prin eliminarea celorlalte taxe si diminuarea consistenta a impozitului datorat.
Pe de alta parte abrogarea textelor de lege privind plata accizelor a intervenit si ca urmare a pronuntarii de catre CJUE a hotararii din 12.02.2015 in cauza C-349/2013 Minister Finansow/Oil Trading Poland. SPZOO referitoare la aplicarea Directivei 2008/118/CE referitoare la accizele armonizate.
Mai mult prin stabilirea unei accize la autoturismele cu o capacitate cilindrica mai mare nu face altceva decat sa incalce dispozitiile comunitare atat din punctul de vedere al art.110 TFUE cat si al Directivei 2008/118/CE, respectiv este clar ca toate aceste autoturisme provin din spatiul UE si au impozit mai mare decat un autoturism din productia nationala care nu fabrica la o astfel de capacitate cilindrica.
Aceasta decizie a CJUE a dus, din punctul de vedere al reclamantului, si la eliminarea acestei taxe din Codul fiscal la sfarsitul anului 2015.
Pe de alta parte, opineaza reclamantul, nici modul de calcul al accesoriilor nu este unul corect atata vreme cat prin actele administrativ fiscale contestate se impune plata accesoriilor de la data de 30.09.2015 data primei inmatriculari data la care Serviciul comunitare de inmatriculare si Permise nu a solicitat dovada platii accizei. in conditiile actuale se ajunge ca pentru un bun sa se datoreze o taxa foarte mare care in prezent este egala cu valoarea bunului supus accizei.
Parata a formulat intampinare, la actiunea in contencios administrativ formulata de reclamanti solicitand respingerea actiunii ca neintemeiata.
Pe parcursul derularii cauzei, reclamantul a formulat o cerere privind sesizarea CJUE in vederea pronuntarii unei intrebari preliminare privind compatibilitatea dispozitiilor C.fiscal in temeiul caruia a fost calculata acciza stabilita in sarcina sa cu dispozitiile art. 110 TFUE al Directivei 2008/118/CE ca urmare a pronuntarii de catre CJUE a hotararii din 12.02.2015 in cauza C-349/2013, referitoare la accizele armonizate.
Solicitarea reclamantului a fost respinsa, motivat, prin incheierea de sedinta de la termenul de judecata.
Analizand cererea de chemare in judecata din perspectiva dispozitiilor legale interne si ale dreptului comunitar incidente in cauza si ale probelor administrate, instanta retine urmatoarele:
Esential pentru rezolvarea problemei de drept deduse judecatii, este aplicabilitatea in cauza a dispozitiilor art. 148 alin. 2 din Constitutia Romaniei care statueaza ca prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii europene au prioritate fata de dispozitiile contrare din legile interne, iar autoritatea judecatoreasca garanteaza la aducerea la indeplinire a obligatiilor rezultate din alin.2 mentionat.
Este unanim admis atat in literatura de specialitate cat si in practica judiciara interna si cea a CJCE ca art. 110 din Tratat produce efecte directe si ca atare creeaza drepturi individuale pe care jurisdictiile statelor membre ale Uniunii le pot proteja.
Judecatorul national, ca prim judecator comunitar, are competenta atunci cand da efect direct dispozitiilor art. 110 din Tratat sa aplice procedurile nationale de asa maniera ca drepturile prevazute de Tratat sa fie deplin si efectiv protejate.
Cum Romania este stat membru al Uniunii Europene incepand cu data de 1 ianuarie 2007 sunt activate dispozitiile art. 148 alin. 2 din Constitutia Romaniei conform carora legislatia comunitara cu caracter obligatoriu prevaleaza legii interne iar conform alin. 4 din acelasi articol jurisdictiile interne garanteaza indeplinirea acestor exigente.
Intr-o atare ipoteza revine jurisdictiilor sa elimine aceasta disfunctionalitate recunoscand particularilor drepturile prin aplicarea directa a Tratatului in asa fel incat acestei norme sa i se recunoasca si caracterul ei util.
Prin urmare, judecatorul national este investit cu capacitatea si competenta de a da el insusi efect util noimei comunitare fara a apela la legiuitor pentru a abroga norma interna contrara ori la alte autoritati, cum ar fi, bunaoara, Curtea Constitutionala pentru a transa aceasta chestiune.
In cauza, instanta retine ca Directiva 2008/118/CE a Consiliului din 16 decembrie 2008 privind regimul general al accizelor si de abrogare a Directivei 92/12/CEE la art. 1 alin. (l)-(3) prevede:
"Articolul 1
(1) Prezenta directiva stabileste un regim general pentru accizele percepute, direct sau indirect, consumului urmatoarelor produse (denumite in continuare „produse accizabile"):
(a) produsele energetice si electricitatea reglementate de Directiva 2003/96/CE;
(b) alcoolul si bauturile alcoolice reglementate de Directivele 92/83/CEE si 92/84/CEE;
(c) tutunul prelucrat reglementat de Directivele 95/59/CE, 92/79/CEE si 92/80/CEE.
(2) Statele membre pot aplica produselor accizabile taxe indirecte suplimentare, in anumite scopuri, cu conditia ca taxele in cauza sa fie conforme cu normele comunitare de impunere aplicabile accizelor sau taxei pe valoarea adaugata in ceea ce priveste calcularea bazei de impozitare, calcularea taxei, exigibilitatea si monitorizarea taxei, aceste norme neincluzand dispozitiile referitoare la scutiri. (3) Statele membre pot percepe taxe asupra:
(a) altor produse decat produsele accizabile:
(b) prestarilor de servicii, inclusiv cele legate de produsele accizabile, care nu pot fi caracterizate ca impozite pe cifra de afaceri.
Cu toate acestea, perceperea unor asemenea taxe nu poate genera, in cadrul schimburilor comerciale dintre statele membre, formalitati legate de trecerea frontierei".
Astfel, conform prevederilor comunitare, statele membre pot percepe taxe (accize) si altor produse decat cele expres precizate (produse energetice, alcool, tutun), insa in anumite conditii.
De asemenea, instanta retine ca prin Hotararea din 12.02.2015 in cauza C-349/2013 Minister Finansow/Oil Trading Poland SPZOO referitoare la aplicarea Directivei 2008/118/CE referitoare la accizele armonizate, Curtea de Justitie a Uniunii Europene a statuat ca dispozitiile Directivei trebuie interpretate in sensul ca nu se opun ca produsele care nu intra in domeniul de aplicare al acestei directive precum uleiurile lubrifiante utilizate in alte scopuri decat carburant sau combustibil de incalzire , sa fie supuse unor taxe reglementate de norme identice cu cele referitoare la regimul accizelor armonizate atat timp cat faptul de a supune produsele respective acestei taxe nu genereaza formalitati legate de trecerea frontierei in cadrul schimburilor comerciale dintre statele membre.
Totodata a retinut (paragrafele 46-47) ca „ potrivit unei jurisprudente constante, un sistem de impozitare al unui stat membru nu poate fi compatibil cu articolul 110 TFUE decat daca se dovedeste ca este conceput astfel incat sa excluda orice posibilitate ca produsele importate sa fie supuse unor impozite mai mari decat produsele nationale si, prin urmare, ca nu produce in nici un caz efecte discriminatorii ...in aceasta privinta, se incalca articolul 110 primul paragraf TFUE atunci cand impozitul asupra produsului de import si cel asupra produsului national similar sunt calculate diferit, dupa metode diferite, care conduc , fie chiar si in cazuri limitate, la un impozit superior aplicat produsului de import. "
Ori, prin adresele nr.......emisa de Ministerul Economiei respectiv nr. ,„„ emisa de
Registrul Auto Roman, s-a comunicat de catre cele doua autoritati consultate ca in perioada 01.01.2007(data aderarii Romaniei la UE) si 31.12.2015 ( data pana la care a fost in vigoare aplicabilitatea accizei) nu exista inregistrari in ceea ce priveste fabricarea in Romania de autoturisme complete, inclusiv cele de teren , care sa fie echipate cu motoare ce au cilindreea de minimum 3000 cm cubi. Mai exact, ultimele modele fabricate la uzinele ARO au incetat sa se mai produca dupa anul 2001.
Concluzionand, instanta retine ca dispozitiile art. 207 lit. i) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal erau aplicabile exclusiv autoturismelor achizitionate din import, in speta fiind vorba de produs achizitionat din spatiul comunitar, ceea ce echivaleaza cu o incalcare a articolului HOal TFUE. Un argument in sprijinul acestui rationament este si eliminarea acestei taxe incompatibile cu dispozitiile Tratatului, din cuprinsul noului C fiscal, intrat in vigoare incepand cu data de 01.01.2016.
Pentru aceste considerente, instanta constata ca cererea reclamantului este intemeiata si pe cale de consecinta, in temeiul dispozitiilor art. 18 din L.554/2004 si a celor mai sus enuntate, o va admite si va dispune anularea Deciziei de solutionare a contestatiei administrative fiscale si implicit, a Deciziei de impunere privind accizele, a procesului verbal si a Raportului de inspectie fiscala.
Un produs media marca Rentrop&Straton 
E-JURIDIC.RO
