Newsletter Infojuridic Stiri, Noutati, Articole, Dezbateri
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

Citeste GRATUIT un Raport Special exclusiv "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"

Adauga mai jos adresa de email si vei primi raportul in Inbox
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
E-JURIDIC.RO cauta meniuMeniu
Consultanta in afaceri | Manager
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

Clauzele abuzive in contracte

Domeniul
Domeniul principal in care se regasesc clauzele abuzive este reprezentat de contractele de consum. O explicatie a incidentei preponderente in acest domeniu este data de pozitia de inegalitate a partilor contractante. Profesionistul reprezinta partea mai puternica financiar, economic si juridic, iar din acest motiv isi impune pozitia contractuala, plasand consumatorul in pozitia de inegalitate contractuala.

In conformitate cu art. 4 din Legea 193/2000, o clauza contractuala va fi considerata abuziva „daca nu a fost negociata direct cu consumatorul si prin ea insasi sau impreuna cu alte prevederi din contract, creeaza, in detrimentul consumatorului si contrar cerintelor bunei-credinte, un dezechilibru semnificativ intre drepturile si obligatiile partilor.“

Exista clauze abuzive si in contracte incheiate intre parti care nu au calitatea de consumator si, respectiv, de profesionist, iar situatiile respective apar cand una din partile contractante impune anumite clauze celeilalte parti prin care obtine avantaje excesive sau cand in contractele sinalagmatice lipseste contraprestatia partii. Inegalitatea contractuala deriva de obicei din lipsa de informare a partii mai slabe sau a starii de nevoie in care aceasta se gaseste.

Sediul materiei
Legislatia aferenta clauzelor abuzive in dreptul consumului reprezinta transpunerea in dreptul intern in principal a Directivei nr. 93/13/CEE a Consiliului Europei.
Transpunerea acestei norme s-a concretizat prin Legea nr. 193/2000, dar legislatia romaneasca este stufoasa in ceea ce priveste dreptul consumatorului si include si Codul Consumului, O.G. nr. 21/1992 privind protectia consumatorului, Legea nr. 363/2007 privind combaterea practicilor incorecte ale comerciantilor in relatia cu consumatorii si armonizarea reglementarilor cu legislatia europeana, O.G. nr. 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executarea contractelor la distanta privind serviciile fi nanciare, O.U.G. nr. 50/2010 privind con tractele de credit pentru consumatori, O.G. nr. 130/2000 privind con tractele la distanta, Legea nr. 449/2003 privind vanzarile de consum si garantiile asociate acestora etc.

In ceea ce priveste clauzele abuzive in contractele care nu sunt de consum, legiuitorul a incercat in noul Cod civil includerea unor posibilitati de eliminare a acestor clauze abuzive, prin art. 1202- 1203 – dispozitii care definesc clauzele standardizate si pe cele neuzuale, clauze care vor fi indepartate din contract daca nu au fost acceptate expres si in scris de partea careia ii sunt opuse.
Dispozitii asemanatoare se regasesc in art. 1269 si art. 1175 din noul Cod civil.

Conditiile clauzelor abuzive

Pentru ca o clauza sa fie abuziva trebuie indeplinite anumite conditii, respectiv:

1. lipsa de negociere
2. dezechilibrul contractual
3. incalcarea exigentei de buna-credinta.

l lipsa de negociere
Lipsa de negociere caracterizeaza contractele de adeziune cu clauze preformulate care sunt propuse de partea dominanta – profesionistul – si care nu permit consumatorului negocierea prevederilor sale. Consumatorul nu are posibilitatea sa influenteze continutul clauzelor din contractele-tip, accepta sau nu contractul, dar nu-l poate modifica. E interesanta insa sarcina probei care revine in acest caz profesionistului, acesta trebuind sa dovedeasca negocierea respectivei clauze cu consumatorul.
Un alt aspect al lipsei de negociere a clauzelor abuzive este reprezentat de incalcarea obligatiei de transparenta contractuala de catre profesionist. Sanctiunea nerespectarii acestei transparente contractuale este reglementata de art. 1269 din Codul civil si priveste interpretarea clauzelor neclare din contractele de adeziune impotriva celui care le-a propus.

2 Dezechilibrul contractual
Clauzele abuzive consolideaza pozitia initiala de inegalitate intre partile contractante concretizand-o in discrepante intre drepturile si obligatiile partilor. Partile au pornit de la inceput de
pe pozitii inegale, iar partea slaba a trebuit sa accepte conditiile celei mai puternice, care si-a impus prin contract drepturi carora le lipseste obligatia corelativa.
Contractele de consum sunt contracte sinalagmatice si ar trebui caracterizate de un echilibru juridic. Clauzele abuzive deterioreaza tocmai acest echilibru contractual in favoarea profesionistului.

3 Incalcarea exigentei de buna-credinta
Pe langa prevederile privind buna credinta continute de considerentele Directivei nr. 93/13/CEE, Codul civil roman reglementeaza in premiera notiunea de buna-credinta prin art. 14. Astfel, drepturile si obligatiile trebuie exercitate cu buna-credin?a, in acord cu moravurile si cu ordinea publica.

Evident, prin instituirea clauzelor abuzive in contractele de consum, profesionistul incalca buna-credinta.

Pe langa clauzele determinate dupa criteriile de mai sus, Legea nr. 193/2000 prezuma o serie de clauze ca fiind abuzive si le enumera in anexele sale. Clauzele vor fi prezumate ca fiind abuzive, nu considerate automat abuzive. Lista cuprinde clauze abuzive stipulate de profesionist si care prevad excluderea sau limitarea raspunderii acestuia, posibilitatea denuntarii sau modificarii unilaterale doar in favoarea sa, clauze penale excesive in sarcina consumatorului, clauze de jurisdictie etc.

Efectele clauzelor abusive
Clauzele abuzive din contractele de consum sunt constatate si sanctionate atat de legea speciala in domeniu, cat si de dreptul comun si sunt considerate nescrise sau nule. Aici discutia comporta unele distinctii de nuanta, dar efectele raman aceleasi.

Clauzele abuzive devin inaplicabile, dar daca dupa inlaturarea acestora din contract, contractul nu-si mai poate produce efectele, atunci nulitatea este extinsa la intregul contract.
Odata cu intrarea in vigoare a noului Cod de procedura civila, Legea nr. 193/2000 se va modifica in sensul ca in situatia constatarii utilizarii unor contracte de adeziune care contin clauze abuzive, organele de control vor sesiza instanta solicitand obligarea profesionistului la modificarea contractelor aflate in curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.
De asemenea, asociatiile pentru protectia consumatorului il pot chema in judecata pe profesionistul care utilizeaza contracte de adeziune care contin clauze abuzive pentru ca aceasta sa dispuna incetarea folosirii acestora, precum si modificarea contractelor aflate in curs de executare, prin eliminarea clauzelor abuzive.

Clauzele abuzive contractuale reprezinta o deviere a partilor de la principiul libertatii contractuale, a indeplinirii obligatiilor cu buna-credinta si a pastrarii echilibrului contractual si trebuie sanctionate ca atare, educand astfel nu doar profesionistii, ci si consumatorii.

cons. jur. Ana-Maria Borz

Sfaturi de la Experti - Intrebari si Raspunsuri



Votati articolul "Clauzele abuzive in contracte":
Rating:

Nota: 4.5 din 5 din 2 voturi
Urmareste-ne pe Google News

Poate sunteti interesat si de:

©2024 RENTROP & STRATON
Toate drepturile rezervate.
SATI
Atentie, Juristi!
7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR

MODIFICARILE din Contractele Civile si Actele Comerciale se aplica deja!

Folositi NOILE Modele de Documente pentru 2024

Descarcati GRATUIT Raportul Special "7 Modele de Contracte - actualizate conform GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016