O alta modificare se refera la comunicarea incheierii judecatoresti: in reglementarea CPC 1865, se facea in toate cazurile, de instanta, din oficiu. In Noul Cod de procedura civila, conform art. 941 alin (21) indice 6 procedurile de comunicare a acesteia difera: creditorului i se comunica de indata, de catre instanta, in timp ce debitorului i se comunica de catre executorul judecatoresc odata cu aplicarea masurii sechestrului.
Care a fost ratiunea pentru aceasta disociere in materie de comunicare a incheierii? S-a incercat sa se protejeze elementul surpriza. Vorbim de masuri asiguratorii. Bunurile, in momentul anterior aplicarii masurii, pot fi usor mutate, vandute. Or, masura dispusa de instanta nu mai reprezinta o surpriza daca debitorului i se comunica incheierea inainte de aplicarea acesteia, prin executor judecatoresc.
De obicei, comunicarea catre debitor se facea inainte ca executorul sa reuseasca sechestrarea bunului. Practica a dovedit ca debitorul stie, de cele mai multe ori, cand se ia o masura asiguratorie impotriva lui. Aceasta a fost ratiunea care a impus in LPA NCPC modificarea regulilor in materie de comunicare a incheierii.
Pe de alta parte, debitorul are si alte mijloace de a afla (de exemplu, portalul instantelor). Au existat discutii in comisia de elaborare ca aceste masuri asiguratorii ar trebui protejate si prin norme de regulament al instantelor, referitoare la secretizarea pe portalul instantelor, insa asemenea reguli nu pot fi introduse intr-un cod fundamental, fiind mai curand aspecte de resort administrativ.
dl. avocat Traian BRICIU
Sursa
INM Rezumat al transcriptului conferintelor tinute in Aula INM in 2012.
---------
6 Art. 953 alin. (3) NCPC republicat.
